Revista Art-emis
Informa?ii ?i documente despre Basarabia ?i 22 iunie 1941 PDF Imprimare Email
Acad. Florin Constantiniu   
Miercuri, 09 Mai 2012 14:29
Acad. Florin ConstantiniuÎmplinirea a 70 de ani de la atacul Reichului ?i al partenerilor s?i împotriva URSS a prilejuit apari?ia în Federa?ia Rus? a unui ?ir de cercet?ri ?i evoc?ri a acestui eveniment cu o puternic? rezonan?? în con?tiin?a colectiv? a opiniei publice ruse. Este de remarcat c? victoria URSS în ceea ce se nume?te „Marele R?zboi pentru Ap?rarea Patriei" tinde s? estompeze „Marea Revolu?ie Socialist? din Octombrie", evenimentul fondator al regimului sovietic. Printre contribu?iile cele mai importante la cunoa?terea împrejur?rilor în care s-a produs atacul din 22 iunie 1941 se num?r? ?i volumul generalului maior (r) L. F. So?kov.

Agresiunea

Documente desecretizate ale Serviciului de Informa?ii Externe al Federa?iei Ruse, 1939-1941 (în limba rus?: ?????? ?. Agre????. ????????? ? Ra??ek?e?e???e ?lu??? ??e??ne? ra??e?k? Ro????ko? Federa??? 1939-1941 ?? ??????? ?????, ??????, ?? ?????? ???????, 2011, 576 ???.11, 576 p.) Editorul a lucrat el însu?i în Serviciul de Informa?ii Externe ?i, este evident, edi?ia de documente s-a alc?tuit din ini?iativa ?i cu aprobarea forurilor conduc?toare ale „serviciilor". Pentru „secretomania", revenit? în for??, în Federa?ia Rus?, este caracteristic faptul c? editorul a continuat s? p?streze secretizarea surselor, de?i, în alte lucr?ri, ap?rute cu ani în urm?, numele de cod ale agen?ilor fuseser? deconspirate (ast?zi, de exemplu, ?tim c? „Star?ina" era Harro Schulze-Boysen, iar „Korsikane?", Arvid Harnack, cei doi fiind sursele de informa?ii cele mai valoroase din structurile Reichului). Volumul recent ap?rut se adaug? altor dou? contribu?ii documentare de mare valoare: Secretele lui Hitler pe masa lui Stalin, o culegere de documente din Arhiva Central? a Serviciului Federal de Securitate al Federa?iei Ruse, ap?rut? în 1995, ?i cele dou? volume de documente, Anul 1941 (din monumentala colec?ie Rusia în secolul al XX-lea), în care sunt incluse ?i rapoarte ale agen?ilor secre?i ai Uniunii Sovietice privind preg?tirile în vederea Opera?iunii „Barbarossa", volume ap?rute în 1998.

Culegerea generalului L.F. So?kov aduce o informa?ie pe cât de bogat?, pe atât de nou? ?i dep??e?te limitele cronologice înscrise pe copert?. Ceea ce repro??m editorului este nu numai secretizarea surselor, care, acum, la 70 de ani de la evenimente, ni se pare excesiv?, dar ?i lipsa oric?rei indica?ii arhivistice (fond, opis, map?, dosar, fil?), ceea ce lipse?te documentele de „identitate". L?sând la o parte aceste caren?e, vom spune c? noua edi?ie de documente reprezint? un însemnat progres în cunoa?terea informa?iilor de care a dispus conducerea sovietic? privind preg?tirea atacului din 22 iunie 1941. Printre documentele incluse în volum, unele se refer? la România, mai exact la m?surile militare în vederea iminentului r?zboi. Reproducem mai jos dou? dintre ele: sunt rapoarte ale unui agent cu nume de cod „Foma", adresate lui „Viktor", care, ?tim din alte lucr?ri, era Pavel Mihailovici Fitin (1907-1971), la acea dat? ?eful Direc?iei I (informa?ii externe) a Comisariatului Poporului al Securit??ii Statului (N.K.G.B.), o institu?ie distinct? de Comisariatul Poporului pentru Afacerile Interne (N.K.V.D.).

În preajma lui 22 iunie 1941: agen?ii sovietici transmit

Primul document:
„Strict secret
Comunicare din Bucure?ti - 6/VI.1941
Lui Viktor
La no. 2031
Dup? datele lui [...], mobilizarea se desf??oar? pe diverse contingente, în majoritate este chemat corpul ofi?eresc.
Dup? datele lui [...] (primite prin [...]), mobilizarea merge pân? la vârsta de 42 de ani. [...] ?i [...] transmit c? mobilizarea se face pe baza ordinelor ?i a telegramelor personale. Observa?ii personale confirm? mobilizarea, astfel, la 5 iunie, [...] a constat adunarea celor mobiliza?i la Gara de Nord ?i, conform explica?iilor lui Calmanovici, muncitorii au fost lua?i de la construirea ad?posturilor antiaeriene ?i mobiliza?i.
No. 131 Foma" (p. 422).

Este ciudat c? numele lui Emil Calmanovici a fost p?strat în textul documentului, în timp ce toate celelalte nu sunt men?ionate, spa?iul r?mânând alb. El era un inginer constructor, originar din Piatra Neam?, intrat în Partidul Comunist din România în 1937 ?i devenit unul din finan?atorii P.Cd.R. Tot el a luat în antrepriz? construc?ia General KGB Sotsakovreprezentan?ei diplomatice a U.R.S.S. la Bucure?ti (de pe ?oseaua Kisseleff). Inclus în „lotul P?tr??canu" a fost condamnat la munc? silnic? pe via?? în 1954 (vezi Principiul bumerangului. Documente ale procesului Lucre?iu P?tr??canu, Bucure?ti, Ed. Vremea, 1996).

Al doilea document:
„Strict secret
Comunicare din Bucure?ti - 12/VI.1941
Lui Viktor
Mi?carea trupelor germane în Moldova nu sl?be?te. La 11 iunie a.c., am mers cu [...] la Buz?u. Pe drumul de întoarcere, s-au num?rat, venind în sens invers, 856 de ma?ini, dintre care 96 cu tunuri antitanc în remorci, 28 cu pontoane ?i accesoriile lor, 72 sanitare. Celelalte ma?ini cu materiale de r?zboi ?i trupe. În afar? de aceasta, s-au num?rat 200 de motociclete cu ata?, dintre care 20 de motociclete sanitare. Trupele se deplasau într-un ?uvoi neîntrerupt, de la Bucure?ti la Buz?u, cu o vitez? de 40 de km/h. În Ploie?ti, s-a observat c? toate trupele venite din Bucure?ti se îndreptau spre Buz?u. Pe drum, au fost v?zute puncte de recrutare române?ti în activitate ?i puncte de primire a cailor, precum ?i efective militare de c?i ferate, care se îndreptau spre Buz?u. Trenurile civile sunt arhipline, oamenii stau pe acoperi?ul vagoanelor ?i pe sc?ri.
12/VI.-41 No. 140 Foma" (p. 445).

Sunt dou? mostre de informa?ii ale agen?ilor din teren, comunicate centralei de la Moscova. Documentele publicate în volumul generalului L.F. So?kov, al?turi de cele editate anterior, pun în lumin? amploarea f?r? precedent a datelor ?i a informa?iilor culese de agen?ii sovietici în leg?tur? cu preg?tirea atacului din 22 iunie 1941. Nu a existat în istoria militar? un r?zboi ale c?rui preg?tiri s? fie cunoscute atât de am?nun?it de viitorul adversar. Este un paradox c? o opera?iune militar? - Planul „Barbarossa" -, cunoscut? în cele mai mici detalii de c?tre conducerea sovietic?, nu a putut fi prevenit? sau stânjenit? din cauza convingerii ferme a lui Stalin c? Hitler nu se va angaja într-un r?zboi pe dou? fronturi ?i c? toate comunic?rile privind preg?tirea r?zboiului erau fie mijloace de presiune ale Berlinului, pentru a intimida Moscova, fie dezinform?ri ale britanicilor, pentru a provoca un r?zboi între Germania ?i U.R.S.S. Munca unor agen?i extrem de eficien?i - cum se poate constata din cele dou? rapoarte prezentate - a r?mas astfel nevalorificat?. footer