Revista Art-emis
Arhive secrete (1) PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu   
Miercuri, 02 Mai 2012 01:18
Strict secret 5 august 1977
Conspectul întâlnirii ?i a tratativelor purtate de Leonid Ilici Brejnev ?i Nicolae Ceau?escu, în Crimeea, la 5 august 1977

Realizat de V. I. Potapov, ?eful Sectorului România al Sec?iei C.C. al P.C.U.S.

„Exprimându-?i înc? o dat? nedumerirea fa?? de preten?iile sovietice, Nicolae Ceau?escu a spus c? nu a luat cu sine materialele respective ce ar ilustra nerespectarea în?elegerilor de c?tre partea sovietic?, îns?, odat? ce chestiune a fost abordat?, el ar dori s? declare c? în literatura sovietic? ?i, mai ales, în cea moldoveneasc? se denatureaz? - ca ?i mai înainte - urm?toarele trei grupuri de chestiuni:
1) se reabiliteaz? politica ?arismului în Balcani ?i în regiunea dun?rean?, aceasta fiind prezentat? doar în plan pozitiv (mai cu seam? în chestiunea româno-basarabean?).
2) este tratat? incorect, ca ?i pân? acum, chestiunea privind existen?a poporului moldovenesc, limbii moldovene?ti ?i na?iunii moldovene?ti aparte.
3) ca ?i mai înainte, în literatura moldoveneasc?, clasicii români sunt numi?i incorect moldoveni.
În opinia lui N. Ceau?escu, este absolut incorect? ?i sub aspect istoric, social ?i al luptei de clas?, ?i sub aspect marxist afirma?ia c? includerea, în 1812, a Basarabiei în componen?a Rusiei a fost legitim? ?i conform? voin?ei popoarelor. Nimic nu a fost legitim în acest act, afirma N. Ceau?escu. Alipirea s-a produs împotriva voin?ei poporului ?i împotriva dorin?ei Guvernului moldovenesc. Am dori ca autorii sovietici s? spun? lucrurilor pe nume."

Probleme de natur? teritorial?, politic? ?i economic? au marcat timp de mai multe secole istoria rela?iilor româno-ruse, respectiv româno-sovietice, dar parc? niciodat? nu au fost atât de complexe ca în perioada în care acela?i sistem politic „împ?r??ea", atât la Moscova, cât ?i la Bucure?ti. Indiscutabil rela?iile diplomatice între cele dou? state au fost destul de dificile pe tot parcursul secolului al XX-lea, „Nodul Gordian" al acestei rela?ii constituindu-l Problema Basarabiei. Divergen?ele s-au acutizat în anii '60, îndeosebi dup? ce la conducerea României a venit Nicolae Ceau?escu.[1] Pre?edintele României, era descris de c?tre mijloacele de informare occidentale, ca un rebel care încerca s? duc? o politic? extern? autonom? fa?? de Moscova ?i care avea un ata?ament sincer fa?? de valorile na?ionale române?ti. În perioada dat? a fost stimulat? apari?ia diferitor lucr?ri cu caracter istoric în care a fost abordat? deschis problema Basarabiei ?i a popula?iei care locuia în acest teritoriu. Materialele au trezit reac?ii negative atât în URSS, cât ?i în R.S.S.M., fiind calificate drept declara?ii na?ionaliste.

Tov. V. I. Potapov mi-a comunicat c? stenograma tratativelor purtate de Leonid Ilici Brejnev ?i Nicolae Ceau?escu ?i a rezultatelor acestora este deja gata ?i, probabil, va fi examinat în cadrul Biroului Politic al CC al PCUS. Îns? dat fiind faptul c? secretarul Sec?iei C.C. al P.C.U.S. a început deja preg?tirea unei noi întâlniri a secretarilor ce coordoneaz? afacerile str?ine ai ambelor partide, lucru asupra c?ruia, în principiu, au convenit Leonid Ilici Brejnev ?i Nicolae Ceau?escu, s-a decis informarea, în prealabil, a C.C. al P.C. al Moldovei cu privire la rezultatul tratativelor sovieto-române desf??urate în Crimeea, pentru ca, în m?sura posibilit??ilor, s? ne aducem contribu?ia la preg?tirea materialelor pentru întâlnirea planificat?.

În cele ce urmeaz?, v? prezent?m un extras al discu?iei între Leonid Ilici Brejnev[2] ?i Nicolae Ceau?escu purtate la 5 august 1977, în Crimeea, unde sunt reliefate motivele acestor divergen?e. Este demn de remarcat c? aceast? discu?ie a avut cea mai mare durat? din cele existente într-o perioad? de cinci ani. A durat patru ore. La ea au participat: din partea sovietic?: Cernenco, Blatov, Potapov, partea român?: Andrei, Mitea, Ciolac. În cadrul convorbirilor au fost abordate mai multe probleme printre care: - - „Pozi?ia României la negocierile din Belgrad", „Atitudinea partidului comunist din România referitor la «eurocomunism» ?i fa?? de antisovietismului lui Carillio";
- „Pozi?ia C.C. al P.C.R. în leg?tur? cu manifestarea partidelor comuniste din Europa împotriva inten?iilor americanilor de a dezvolta fabricarea bombei cu neutroni" etc.
Au fost de asemenea examinate, detaliat, rela?iile economice ?i comerciale sovieto-române, tovar??ii români insistând asupra extinderii particip?rii U.R.S.S. la construc?ia unor mari centre de cercetare ?tiin?ific? ?i întreprinderi industriale în R.S.R. (printre altele, ?i a unei sta?ii electrice atomice, precum ?i a unor uzine de aparatur? electronic? sau atomic? la Ia?i etc.).
- Tovar??ii români au insistat de asemenea asupra necesit??ii de a desf??ura lucr?ri de adâncire a albiei râului Prut în avalul nodului hidrotehnic Coste?ti-Stânca. Despre rezultatul acestor tratative, tov. Potapov m-a informat doar în linii mari, subliniind, totodat?, c? Leonid Ilici Brejnev a demonstrat, în mod binevoitor, dar insistent ?i conving?tor, vulnerabilitatea ?i dezavantajul pentru socialismul mondial ?i, în special, pentru R.S.R., ale pozi?iei tovar??ilor români referitoare la multe probleme interrna?ionale.

Tov. Nicolae Ceau?escu încerca aproape întotdeauna s? ias? din încurc?tur?, s? demonstreze c? pozi?ia P.C.R. ?i a R.S.R. nu este atât de negativ? precum o prezint? Leonid Ilici Brejnev, subliniind adesea c? impresia e provocat? de lipsa de informa?ie sau din cauza unei inform?ri incorecte. La sfâr?itul discu?iei, la ini?iativa lui Leonid Ilici Brejnev, au fost examinate chestiunile legate de divergen?ele noastre privind tratarea unor probleme ruso-române, sovieto-române ?i moldo-române, form?rii ?i dezvolt?rii poporului moldovenesc, na?iunii moldovene?ti etc., care, ca ?i anterior, sunt interpretate incorect de literatura ?tiin?ific? ?i de presa periodic? român? contemporan?.

Leonid Ilici Brejnev a declarat c?, dup? întâlnirile ?i discu?iile de anul trecut (1976), la nivel de secretari generali (în Crimeea ?i Bucure?ti), precum ?i dup? acordurile respective dintre secretarii responsabili de afacerile str?ine, s-a conturat o anumit? tendin?? de corectare a gre?elilor admise anterior de partea român? în interpretarea unor aspecte ale rela?iilor sovieto-române ?i moldo-române, dar asta nu a fost decât o tendin??, una de scurt? durat?.

În ultimele luni, în literatura român? au început s? apar?, tot mai frecvent, articole ?i materiale care con?in atitudini antiruse?ti ?i antimoldovene?ti, exprimate într-o form? nu numai bombastic voalat?, ci ?i destul de direct? ?i întotdeauna perseverent?. Totodat?, ele sunt publicate nu doar în reviste ?i buletine prin excelen?? ?tiin?ifice, cu un tiraj mic, care influen?eaz? pu?in opinia public?, dar ?i în paginile unor reviste istorice ?i de partid solide, cu un tiraj de mas?; în manuale pentru elevi, studen?i, auditori ai înv???mântului politic etc. Declara?iile antiruse?ti, antimoldovene?ti r?sun? pân? ?i în rapoartele ?i discursurile autorilor români în cadrul unor sesiuni ?i conferin?e ?tiin?ifice, simpozioane ?i congrese.

Dialogând cu Nicolae Ceau?escu, Leonid Ilici Brejnev a men?ionat c? noi am apreciat foarte pozitiv declara?ia sa just? privind faptul c? România nu formuleaz? nici un fel de preten?ii teritoriale fa?? de Uniunea Sovietic? ?i fa?? de alte ??ri socialiste ?i, în acela?i timp, suntem nedumeri?i când g?sim în presa român? declara?ii care con?in revendic?ri asupra teritoriului sovietic.

Tov. Nicolae Ceau?escu l-a întrerupt pe Leonid Ilici Brejnev ?i a declarat c? nu în?elege despre ce este corba, c? el e convins c? tot ce a vorbit aici Leonid Ilici Brejnev este rezultatul unor informa?ii incorecte. Toate în?elegerile noastre la care s-a ajuns în anul trecut, a declarat N. Ceau?escu, sunt respectate întru totul de c?tre partea român?, nu îns? ?i de partea sovietic?.

Cu mult tact, Leonid Ilici Brejnev i-a cerut lui Nicolae Ceau?escu s? manifeste r?bdare ?i s?-l asculte pân? la cap?t. A început prin a-i demonstra caracterul d?un?tor ?i negativ al unor atare opinii ce vizeaz? rela?iile noastre, educa?ia poporului român, îndeosebi a tineretului, opinii favorabile du?manilor no?tri.

Exprimându-?i înc? o dat? nedumerirea fa?? de preten?iile sovietice, Nicolae Ceau?escu a spus c? nu a luat cu sine materialele respective ce ar ilustra nerespectarea în?elegerilor de c?tre partea sovietic?, îns?, odat? ce chestiune a fost abordat?, el ar dori s? declare c? în literatura sovietic? ?i, mai ales, în cea moldoveneasc? se denatureaz? - ca ?i mai înainte - urm?toarele trei grupuri de chestiuni:
1) se reabiliteaz? politica ?arismului în Balcani ?i în regiunea dun?rean?, aceasta fiind prezentat? doar în plan pozitiv (mai cu seam? în chestiunea româno-basarabean?).
2) este tratat? incorect, ca ?i pân? acum, chestiunea privind existen?a poporului moldovenesc, limbii moldovene?ti ?i na?iunii moldovene?ti aparte.
3) ca ?i mai înainte, în literatura moldoveneasc?, clasicii români sunt numi?i incorect moldoveni.
În opinia lui Nicolae Ceau?escu, este absolut incorect? ?i sub aspect istoric, social ?i al luptei de clas?, ?i sub aspect marxist afirma?ia c? includerea, în 1812, a Basarabiei în componen?a Rusiei a fost legitim? ?i conform? voin?ei popoarelor. Nimic nu a fost legitim în acest act, afirma Nicolae Ceau?escu. Alipirea s-a produs împotriva voin?ei poporului ?i împotriva dorin?ei Guvernului moldovenesc. Am dori ca autorii sovietici s? spun? lucrurilor pe nume. Pentru a-?i confirma argumentele, NicolaeCeau?escu a evocat afirma?iile lui K. Marx, mai ales cele conform c?rora turcii au cedat ceea ce nu le apar?inea. În plus, sus?inea NicolaeCeau?escu, sunt profanatoare afirma?iile autorilor moldoveni, care consider? c? includerea Basarabiei în componen?a Rusiei nu a fost decât un lucru pozitiv, c? aceast? includere nu a jucat pentru regiune decât un rol pozitiv. Cum r?mâne, se întreba N. Ceau?escu, cu defini?ia pe care o folosea V. I. Lenin, c? Rusia e închisoarea popoarelor?

Aici Leonid Ilici Brejnev l-a întrerupt pe NicolaeCeau?escu ?i a spus c? afirma?iile acestea nu au nici o logic?, pentru c? anul trecut el a declarat c? România nu are preten?ii teritoriale fa?? de Uniunea Sovietic? ?i, în acela?i timp, cere s? recunoa?tem c? ?arismul a ocupat cândva nelegitim teritoriile române. „Ave?i cumva preten?ii teritoriale fa?? de noi?", a întrebat Leonid Ilici Brejnev.

NicolaeCeau?escu a declarat numaidecât c? ei nu cer nici un fel de teritorii de la Uniunea Sovietic?, ci doar s? se spun? c? ?arismul a ocupat pe timpuri p?mânturi române?ti.

Atunci Leonid Ilici Brejnev a replicat c? aceast? pozi?ie e asem?n?toare cu cea a Chinei referitoare la teritoriile Siberiei ?i Extremului Orient: „ast?zi de la noi se cere s? recunoa?tem c? acest teritoriu este al lor, iar mâine vor cere ca noi s?-l ?i restituim. Îns? noi nu vom face niciodat? una ca asta." „?arismul, a continuat Leonid Ilici Brejnev, urm?rea scopuri de cotropire, dar, în afara lor, obiective ?i aspira?ii nobile - izb?virea popoarelor de jugul turcesc extrem de reac?ionar ?i alipirea acestora la societatea social-economic? ?i cultural? rus?, mai progresist? la acea vreme. În ciuda faptului c? ?arismul a fost într-adev?r închisoarea popoarelor, în compara?ie cu iadul turcesc, aceast? închisoare era un rai: altminteri popoarele n-ar fi tins, veacuri la rând, c?tre Rusia. Acesta e un adev?r istoric care nu trebuie negat. Noi am scris mereu despre asta ?i vom scrie la fel ?i în continuare."

Referitor la a doua chestiune, anul trecut, a subliniat NicolaeCeau?escu, ei au promis s? recunoasc? R.S.S. Moldoveneasc? ?i s? nu o ignore. Am f?cut aceasta, dar nu vom fi niciodat? de acord cu ideea ?i nu vom recunoa?te niciodat? c? exist? o oarecare na?iune ?i o limb? moldoveneasc? separate. (Aici el a f?cut trimitere la Dimitrie Cantemir, la unii mini?tri ?ari?ti ?i la lucr?rile unor autori sovietici, publicate în perioada 1927-1930, precum ?i la Marea Enciclopedie Sovietic? editat? dup? r?zboi, în care se spunea c? în spa?iul dintre Prut ?i Nistru, al URSS, locuiesc români).

Leonid Ilici Brejnev a opinat c? nu trebuie s? ne baz?m doar pe autori sau pe momente din lucr?rile acestora sau ale unor personalit??i, inclusiv Cantemir, care con?in teze avantajoase pentru români; lucrurile trebuie privite în mod real. Poporul moldovenesc, limba, cultura, con?tiin?a lui na?ional? exist? în mod real, a declarat ?i, oricât am nega acest lucru, el nu va înceta s? existe. „Dumneavoastr?, tov. Ceau?escu, printre altele, a?i fost la moldoveni ?i v-a?i putut convinge c? ei exist? în realitate", a subliniat L. I. Brejnev.

„Da, a ripostat Nicolae Ceau?escu, am fost, dar ei au vorbit cu mine române?te!"

Leonid Ilici Brejnev l-a îndemnat s? nu se aga?e de limb?, chiar dac? limbile moldoveneasc? ?i român? ar fi absolut asem?n?toare (de?i nu e deloc a?a), nici atunci nu va fi vorba de o na?iune unic?. C?ci în multe alte ??ri popoarele vorbesc acelea?i limbi, dar sunt na?iuni diferite (Austria ?i Germania, SUA ?i Anglia, ??rile arabe etc.). „...?i, în aceast? chestiune, a conchis Leonid Ilici Brejnev, dumneavoastr?, Nicolae Andreevici, nu v? situa?i pe pozi?ii marxiste."

Referitor la a treia chestiune, Nicolae Ceau?escu a declarat ca dovad? ce confirm? c? limba, na?iunea moldoveneasc? nu exist? de sine st?t?tor e ?i faptul c? moldovenii fur? clasicii români ?i îi numesc moldoveni. Pân? ?i pe Mihai Eminescu, adept înver?unat al unirii Moldovei ?i Munteniei, care întotdeauna s-a considerat român, este fondatorul poeziei române, a f?cut foarte mult pentru dezvoltarea limbii ?i literaturii române, moldovenii îl numesc moldovean.

Leonid Ilici Brejnev nu a f?cut în aceast? chestiune nici o remarc?, pentru c?, dup? cum a men?ionat tov. V. I. Potapov, noi nu aveam suficiente contraargumente.

NicolaeCeau?escu a propus ca secretarii ambelor noastre partide, responsabili de afacerile interna?ionale (tov. Rusakov ?i Andrei) s? se întâlneasc? ?i s? se pun? de acord asupra tuturor chestiunilor care ne preocup?. În sfâr?itul discu?iei, el a declarat c?, de?i problemele abordate de Leonid Ilici Brejnev au fost nepl?cute, s-a bucurat ?i i-a pl?cut c? acestea au fost exprimate în mod sincer, f?r? reticen?e.

În drum spre re?edin?? ?i, în continuare, în incinta ei, timp de câteva ore, NicolaeCeau?escu ?i V. I. Potapov au discutat cu privire la un cerc mai larg de probleme legate de evolu?ia rela?iilor ruso-române ?i sovieto-române, schimbul de p?reri purtându-se sub forma unei polemici aprinse, cu argumente ?i alterca?ii, f?r? convenien?e diplomatice.
Au fost supuse dezbaterii aspecte ce vizeaz?:
- a?ezarea vechilor daci;
- rolul ?i influen?a slavilor asupra form?rii popoarelor balcanice ?i dun?rene;
- atitudinea lui Petru I fa?? de independen?a Principatului Moldovei;
- evaluarea rolului României în anii Primului R?zboi Mondial conform literaturii sovietice ?i române;
- caracteristica activit??ii lui N. Titulescu de c?tre autorii sovietici ?i români;
- evaluarea contribu?iei României la distrugerea hitlerismului de c?tre autorii români ?i sovietici;
- consecin?ele edit?rii în România a unor lucr?ri ce îl reabiliteaz? pe Antonescu ?i pe al?ii.

Referitor la toate aceste chestiuni, Nicolae Ceau?escu nu a recunoscut niciodat? c? ei se situeaz? pe pozi?ii incorecte ?i îi acuza întotdeauna pe autorii sovietici c? nu reflect? corect evenimentele.

Vorbind despre vechii daci, NicolaeCeau?escu - ca ?i întreaga istoriografie actual? - demonstra c? populau p?mânturile pân? dincolo de Bug ?i c?, pe timpuri, acest teritoriu apar?inuse regelui Burebista. În opinia lui, slavii au jucat pentru popoarele balcanice ?i dun?rene aproape acela?i rol pe care l-au jucat ?i triburile t?taro-mongole. El afirma c?, la încheierea tratatului dintre Cantemir ?i Petru I, acesta din urm? a promis c? va p?stra integritatea ?i independen?a de stat a Principatului Moldovei; ?arii care i-au succedat la tron au înc?lcat îns? aceste promisiuni ?i au cotropit p?mânturile moldovene?ti.

Ceau?escu demonstra foarte insistent c? literatura sovietic? nu trateaz? corect nici rolul ?i contribu?ia României în cel de-Al Doilea R?zboi Mondial. El consider? c? dac? n-ar fi existat victorioasa r?scoal? armat? din 23 august de la Bucure?ti, opera?ia Ia?i-Chi?in?u nu s-ar fi încheiat atât de str?lucit, iar dac? armata român? nu ar fi întors armele împotriva fasci?tilor ?i nu ar fi luptat cu atâta b?rb??ie ?i eroism, fapt ce a contribuit la accelerarea cu ?ase luni a termin?rii r?zboiului, ar fi greu de spus cum s-ar fi încheiat cel de-Al Doilea R?zboi Mondial, deoarece, dup? cum este îndeob?te cunoscut, afirma Nicolae Ceau?escu, hitleri?tilor nu le-au ajuns cele câteva luni pentru a termina bomba atomic? ?i atunci e pu?in probabil s? fi fost nimici?i.

Demonstrând c? noi reabilit?m acum ?arismul, NicolaeCeau?escu a declarat c? aceast? reabilitare se sim?ea, chipurile, chiar ?i la ultimul congres al partidului nostru. Întrebat de c?tre Potapov unde a descoperit acest fapt, el a r?spuns c? nu în raportul de dare de seam? al Secretarului General ?i nu în hot?râri, ci în discursul unui oaspete str?in, care a declarat c?, în repetate rânduri, soldatul rus a salvat popoarele balcanice, inclusiv poporul bulgar, de la pieire inevitabil?.

Referindu-se la problemele teritoriale, NicolaeCeau?escu a declarat c?, „de?i România nu are preten?ii teritoriale fa?? de Uniunea Sovietic?, un aspect, de?i neînsemnat, al problemei teritoriale nu a fost rezolvat nici pân? acum. Este vorba de platforma continental?, bogat? în ?i?ei, din Marea Neagr?. Românii vor s? schimbe astfel frontiera pe mare, astfel încât Insula ?erpilor s? le r?mân? lor."

Subliniind lipsa de ra?iune a cerin?elor românilor privind recunoa?terea faptului c? ?arismul a ocupat, cândva, în mod nelegitim, p?mânturile române?ti, tov. Potapov i-a amintit tov. Nicolae Ceau?escu c? ele (dorin?ele românilor - n.r.) pot da na?tere unor consecin?e d?un?toare. Ele pot genera dorin?ele altor ??ri europene, vecine ale României, pentru ca P.C.R. s? recunoasc? de asemenea, c? fo?tii cârmuitori au ocupat la vremea lor, în mod nelegitim, teritorii str?ine. Tov. Ceau?escu a întrebat imediat: „Pe cine îi ave?i în vedere, pe unguri?" Tov. Potapov a r?spuns c? nu avea pe nimeni concret în vedere ?i c? e inutil s? r?scole?ti trecutul.

Pe parcursul discu?iei, tov. Nicolae Ceau?escu a demonstrat c? are o bun? cunoa?tere a esen?ei problemelor abordate. Numea incorect unele date ?i nume de familie, dar î?i exprima precis ?i cuprinz?tor opiniile, care erau similare concep?iilor promovate de istoriografia român? contemporan?. Se creeaz? impresia c? fie le studiaz? meticulos, fie particip? la elaborarea lor.

La sfâr?itul discu?iei noastre, tov. V. I. Potapov a spus c?, în linii mari, trebuie s? continu?m munca privind îndeplinirea hot?rârilor respective ale C.C. al P.C.U.S. ?i C.C. al P.C. al Moldovei referitoare la tendin?ele na?ionaliste în propaganda român?.
El a sugerat s? se efectueze cercet?ri, s? se inaugureze publica?ii, s? se organizeze sesiuni, conferin?e ?tiin?ifice etc. care s? demonstreze adev?rul despre rela?iile ruso-române, sovieto-române ?i moldo-române; s? se ?tearg? ?i s? se m?ture un anumit strat de pasivitate a?ternut peste savan?i ?i organele de informa?ie cu începere de anul trecut, dup? întâlnirile sovieto-române ?i dup? declara?iile lui N. Ceau?escu. Îns? aceast? munc? trebuie continuat? ca ?i mai înainte, dar f?r? a polemiza deschis cu românii, f?r? a eticheta pe cineva, ci expunând, în principal, esen?a lucrurilor sub aspect pozitiv.

Tovar??ii români - a spus tov. Potapov - î?i men?in pozi?iile în toate chestiunile, nu fac decât s? manevreze, caut? pozi?ii mai avantajoase pentru ei, încearc? s? ob?in? unele ced?ri, în timp ce ei nu doresc s? fac? nici o cedare.C.C. al P.C.U.S. consider? c?, în prezent, e pu?in posibil s? se a?tepte vreo schimbare a pozi?iilor române în multe probleme. De aceea, politica elaborat? mai înainte de C.C. al P.C.U.S. de a-i opri pe tovar??ii români s? lunece pe f?ga?ul antirusismului este justificat? ?i trebuie continuat?, dar mai insistent, mai chibzuit, mai eficient, prin toate mijloacele de comunica?ie.Tov. Potapov ?i-a exprimat de dou? ori temerea c? dac?, anterior, românii nu recuno?teau Moldova Sovietic?, acum ei încearc? tot mai v?dit s?-i lingu?easc? ?i s?-i îmbuneze pe moldoveni, lucru demonstrat, în opinia sa, de sosirea în Moldova a Linei Ciobanu, membru al Comitetului Executiv Politic al C.C. al P.C.R., precum ?i de dorin?a insistent? a românilor de a introduce tranzitul f?r? vize al persoanelor în zona de frontier?.

În leg?tur? cu întâlnirea dintre tov. Rusanov ?i tov. Andrei, programat? pentru sfâr?itul anului (1977 - n.r.), tov. Potapov a rugat s? fie preg?tite argumente privitor la:
- particularit??ile form?rii ?i dezvolt?rii principatelor moldovenesc ?i valah;
- particularit??ile form?rii ?i dezvolt?rii popoarelor român ?i moldovenesc, limbilor ?i na?iunilor lor;
- de ce unele personalit??i din trecut sunt considerate deopotriv? române ?i moldovene?ti.
Toate aceste materiale urmeaz? s? fie expuse concis (2-3 p. pentru fiecare problem?), laconic ?i conving?tor, prezentate c?tre luna noiembrie ?i expediate pe adresa C.C. al P.C.U.S.
Loc?iitorul Sec?iei Informa?ionale ?i Rela?ii cu ??rile Str?ine a C.C. al Moldovei

17. 08. 1977
Semn?tura:
N. Mumji
[3] [4]
-------------------------------------------------------------
[1] Nicolae Ceau?escu (n. 26 ianuarie 1918, Scornice?ti - d. 25 decembrie 1989, Târgovi?te). Membru al Partidului Comunist din România  din anul 1932, Pre?edinte al Republicii Socialiste România între anii 1965-1989. La 22 decembrie 1989, printr-un decret al Consiliului Frontului Salv?rii Na?ionale, semnat de Ion Iliescu, a fost constituit un Tribunalul Militar Excep?ional. La 25 decembrie 1989, so?ii Ceau?escu au fost „judeca?i" într-un process-simulacru, condamna?i la moarte ?i executa?i.
[2] Leonid Ilici Brejnev (rus?: ?????? ????? ???????) (n.19 decembrie 1906 – d. 10 noiembrie 1982) Conduc?tor efectiv al Uniunii Sovietice ?i Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, din 1964 pân? în 1982. Între 1960 ?i 1964, respectiv, între 1977 ?i 1982, pre?edinte al Prezidiului Sovietului Suprem (?ef al statului, pozi?ie din care a promovat o politic? rigid?, o politic? de stagnare economico-social?. A fost urmat la pre?edin?ie de c?tre Iuri Andropov.
[3] Gheorghe Buzatu, Nicolae Ceau?escu - Biografii Paralele. Stenograme ?i Cuvânt?ri Secrete. Dosare Inedite. Procesul ?i Execu?ia. Ia?i, Editura TipoMoldova, 2011
[4] Arhiva Organiza?iilor Social Politice ale Republicii Moldova (A.O.S.P.- R.M.) Fond 51, inv.44. dos 12, p.126-135
footer