Revista Art-emis
Cum a ocupat Armata Ro?ie ?inutul Her?a PDF Imprimare Email
Acad. Florin Constantiniu   
Duminică, 22 Aprilie 2012 13:40
Acad. Florin Constantiniu-doliuDe obicei, când se vorbe?te sau se scrie despre teritoriile române?ti anexate de Uniunea Sovietic? în iunie 1940, sunt men?ionate Basarabia ?i nordul Bucovinei se uit? astfel c?, în acele zile tragice, România a pierdut ?i ?inutul Her?a. Un inimos român - ?i her?an! -, prof. dr. doc. Ion Gherman, s-a str?duit, dup? decembrie 1989, s? p?streze în memoria românilor acest col? de ?ar?, având ?i ast?zi o popula?ie covâr?itor româneasc?. Citez dintr-o lucrare a sa: „?inutul Her?a este un vechi ?i dintotdeauna p?mânt românesc care, cu o suprafa?? mai mic? de 400 km2, era situat în fostul jude? Dorohoi, în partea de nord-est a României (Vechiul Regat)[1]

Dintre her?anii de seam?, amintim pe Gheorghe Asachi, pictorul Artur Verona ?i filologul Vasile Bogrea, a c?rui erudi?ie îi atr?sese admira?ia lui Nicolae Iorga.
Cum a ajuns ?inutul Her?a sub st?pânirea Uniunii Sovietice, întrucât el nu f?cea parte din Basarabia ?i nordul Bucovinei - specificate în textul notei ultimative sovietice din 26 iunie 1940 - ci apar?inea, a?a cum am ar?tat, Vechiului Regat, mai exact jud. Dorohoi?
Pentru a g?si r?spunsul la aceast? întrebare, punctul de plecare trebuie s? fie Raportul Informativ al Biroului de Statistic? Militar Ia?i, din 29 iunie 1940.
„Azi, 29 iunie, tancuri sovietice au intrat în Her?a. Tancurile au deschis foc, omorând pe c?pitanul Boro?, doi solda?i, r?nind pe sublocotenentul Dragomir. În urma parlament?rilor s-au retras la ie?ire - N.V. Her?a."

Marele Stat Major
Sec?ia Opera?ii
Copie de pe telegrama
nr. 5871 a Armatei a 3-a
Comunicare de la Ghiocel (colonel Halunga)
la 29.06, ora 11.
1. Locotenentul, trimis de Colonelul Atanasiu (Comandantul Grup?rii Tactice de pe Masivul P?duros Her?a) s? ia contactul cu elementele ruse intrate în Her?a, a comunicat c? ru?ii au declarat c? au gre?it c? au mers pân? la Her?a.
La ora 12, se a?teapt? r?spunsul comandantului de corp de armat? de la Cern?u?i, unde au trimis un car de lupt? dup? ordine, ?i vor comunica rezultatul.
2. Deta?amentul, aflat pe Prut la Mamorni?a ?i care fusese dezarmat de ru?i, a fost reînarmat, ?i a primit ordin s? se dirijeze la locul lui în dispozitiv.
?ef de Stat Major al lui Glia
General (ss) Mazarini"[2]

Ceea ce trebuie re?inut cu prec?dere din acest raport este: a) rezisten?a opus? de militarii români, care, ?tiind c? ?inutul Her?a face parte din Vechiul Regat, nu se a?teptau la intrarea trupelor sovietice, considerat? - pe bun? dreptate - ca o violare a teritoriului na?ional; b) declara?ia militarilor sovietice c? au gre?it, p?trunzând pe teritoriul ?inutului Her?a. În cursul aceleia?i zile, ministrul de Externe, Constantin Argetoianu, l-a informat pe Gheorghe Davidescu, ministrul României la Moscova, despre incidentele din Her?a ?i despre faptul c? trupele sovietice „au trecut mai departe cu 11 km. de linia de demarca?ie, pretins? de U.R.S.S.", cerându-i s? intervin? pe lâng? guvernul sovietic „s? ia m?suri urgente pentru lini?tire (sic! - n. n.) conduc?torilor militari sovietici".[3]

Ministrul Gheorghe Davidescu a fost primit de V.M. Molotov, tot la 29 iunie, orele 17.30 (ora Moscovei) ?i, în cursul convorbirii, l-a informat ?i despre cele petrecute la Her?a. El a subliniat c? Her?a era „un vechi teritoriu românesc, apar?inând României înc? înainte de r?zboiul din 1914? ?i c? „problema are o mare importan?? pentru opinia public? româneasc?".[4] ?eful diploma?iei sovietice a replicat c? diplomatul român nu luase harta care înso?ea nota ultimativ? sovietic? din 26 iunie, astfel c? nu cuno?tea linia de demarca?ie din teren. Nu excludem posibilitatea ca, pe harta din 26 iunie, ?inutul Her?a s? nu fi fost inclus în teritoriul sovietic, iar între timp, harta s? fi fost schimbat? pentru a „justifica" raptul teritorial. Întrebarea capital? pentru noi este: de ce militarii sovietici au recunoscut ini?ial c? au intrat în ?inutul Her?a din gre?eal?.

Cartea istoricului rus Mihail Meltiuhov, „Osvoboditelnîi pohod Stalina" (Campania eliberatoare a lui Stalin), aduce o informa?ie de cel mai mare interes pentru cunoa?terea împrejur?rilor în care URSS a anexat ?inutul Her?a. Înainte de a o prezenta, s? preciz?m c? volumul lui Mihail Meltiuhov este pre?ios prin baza documentar?, dar, în ceea ce prive?te interpretarea, autorul a r?mas prizonierul vechilor cli?ee ale istoriografiei sovietice (am spune chiar staliniste), a?a cum se poate constata ?i din titlu. Afl?m acum c?, a doua zi, dup? demersul lui Gheorghe Davidescu. Statul Major General sovietic a cerut ?efului de Stat Major al Frontului de Sud, N.F. Vatutin, s? comunice, pân? la orele 14, o evaluare a importan?ei ?inutului Her?a din punct de vedere militar ?i economic. Evaluarea suna astfel: „Her?a nu are o însemn?tate deosebit? din punct de vedere economic. Din punct de vedere militar, raionul Her?a, prin dispunerea sa pe malul de sud al râului Prut, ocup? o pozi?ie de comand? asupra raionului Novoseli?a (sta?ie de cale ferat?), constituie un nod de drumuri ?i un punct înt?rit. De aceea, este necesar ca raionul Her?a s? se afle în mâinile noastre".[5] Toate demersurile ulterioare ale guvernului român în privin?a ?inutului Her?a au fost respinse de guvernul sovietic. Acum ?tim de ce! În lumina acestei noi informa?ii, credem c?:
- trupele sovietice au intrat, într-adev?r, din gre?eal? în ?inutul Her?a;
- guvernul sovietic a avut ezit?ri în privin?a accept?rii demersului guvernului român;
- evaluarea însemn?t??ii militare a ?inutului Her?a a decis guvernul sovietic s? p?streze acest ?inut românesc.
--------------------------------------------------------------
[1] Prof. dr. doc. Ion Gherman, Cartea Alb? a unor vechi teritorii române?ti condamnate la înstr?inare, Bucure?ti, Ed. Cerna, 1999, p. 37.
[2] Valeriu Florin Dobrinescu, B?t?lia diplomatic? pentru Basarabia, 1918-1940, Ia?i, Ed. Junimea, 1991, p. 249.
[3] MAE al României, MAE al Federa?iei Ruse, Rela?iile româno-sovietice, vol. II, 1935-1941, Bucure?ti, Ed. Funda?iei Culturale Române, 2003, p. 352
[4] Ibidem, p. 355-356.
[5] Mihail Meltiuhov, Osvoboditelnîi pohod Stalina, Moscova, Ed. Iauza, Eksmo, 2006, p. 393 footer