Revista Art-emis
200 de ani de la primul rapt teritorial rusesc PDF Imprimare Email
Comandor (r) Prof. univ. dr. Jipa Rotaru, Membru A.O.?.R.   
Duminică, 22 Aprilie 2012 13:33
Comandor (r) Prof. Univ. Dr. Jipa RotaruÎn luna mai 2012 se vor împlini 200 de ani de la r?pirea Moldovei dintre Prut ?i Nistru de c?tre Imperiul ?arist. În urm? cu 200 de ani, la 16/28 mai 1812, se semna la Bucure?ti pacea care punea cap?t unui îndelungat r?zboi ruso-turc, care, desf??urându-se pe teritoriul principatelor române între 1806-1812, pârjolise pur ?i simplu p?mânturile str?mo?e?ti ?i spoliase pân? la limit? popula?ia româneasc?. Cea mai grav? consecin?? a acestui r?zboi a constituit-o r?pirea de c?tre Imperiul rusesc a unei însemnate p?r?i din teritoriile române?ti ale Moldovei. Anexarea teritoriului românesc dintre Prut ?i Nistru era numai o parte infim? din valoarea programului pe care Rusia î?i propusese s?-l realizeze la Dun?re, atunci când a declan?at, în 1806, r?zboiul împotriva Turciei, ac?iune înscris? în vastul program expansionist ?arist lansat înc? de la 1654 când, încorporând Ucraina, a ajuns s? aib? grani?? cu Polonia ?i Moldova. Expansiunea rusesasc? a continuat, fiind propov?duit? pe baza principiilor fondate de ?arul Petru I ?i ?arina Ecaterina spre toate punctele cardinale. Au fost cotropite: ??rile Baltice (1710-1721); Azerbaidjanul (1723); sud-estul Finlandei; Polonia de Est (1772); Crimeea( 1783); Finlanda întreag? ( 1790); ?inutul dintre Nipru ?i Nistru ( 1792); Gruzia r?s?ritean? (1801) Gruzia de vest ( 1812); Marea Caspic? ( 1813), Marele Ducat al Var?oviei (1815); Gruzia întreag? ( 1829), întinse teritorii în Asia Central? ( 1864-1885); Insula Sahalin ( 1875), iar ceva mai târziu, în 1939, Stalin împ?r?ea împreun? cu Hitler Europa, care se statornicise pe principiul autodetermin?rii popoarelor, în urma primului r?zboi mondial.

Raptul teritorial în dauna Moldovei, din 1812, era cuprins în articolul IV al tratatului de la Bucure?ti, care stabilea grani?a dintre Rusia ?i Moldova, astfel: „ Prutul, din punctul unde acest râu p?trunde în Moldova pân? la confluen?a lui cu Dun?rea, apoi, începând din acest loc, malul stâng al acestui din urm? fluviu pân? la Chilia ?i v?rsarea sa în Marea Neagr?, vor forma hotarul celor dou? imperii. Sublima Poart? renun?? la toate drepturile sale pe teritoriul situat pe malul stâng al Prutului ?i îl cedeaz? cur?ii imperiale a Rusiei împreun? cu toate fort?re?ele, ora?ele ?i locuin?ele care se g?seau acolo precum ?i jum?tate din râul Prut, care formeaz? frontiera dintre cele dou? imperii". Mai departe, în articolul V al tratatului se consemna: " Majestatea sa Împ?ratul întregii Rusii cedeaz? ?i restituie sublimei Por?i otomane partea din Moldova ?i Mica Valahie cu toate fort?re?ele în starea lor actual?, ora?ele, târgurile, satele, a?ez?rile de orice fel ?i tot ce cuprind aceste provincii, împreun? cu insulele de pe Dun?re". Se înf?ptuia, a?adar, un troc ordinar prin care Turcia ceda un teritoriu care nu-i apar?inea, iar hr?p?re?ul imperiu rus r?pea un teritoriu românesc care s?-i faciliteze îndeplinirea unuia dintre punctele testamentare ale lui Petru cel Mare – st?pânirea Dun?rii maritime a Gurilor Dun?rii ?i ie?irii la Mare ?i de aici spre strâmtori, deschizându-?i drumurile spre centrul Europei ?i Peninsula Balcanic?. Încorporând teritoriul dintre Prut ?i Nistru, din motive de natur? politic?, Rusia a acordat acestui ?inut denumirea de Basarabia, extinzând numele p?r?ii de sud a provinciei române?ti ( Bugeacul), care în secolul al XIV –lea f?cuse parte din ?ara Româneasc? a Basarabilor.

Despre ocupa?ia ruseasc?, ?i consecin?ele acesteia pentru autohtoni, se exprim? extraordinar de concis Petre Cazacu, un mare om politic, medic ?i istoric al Basarabiei, în 1912, cu prilejul comemor?rii centenarului raptului Basarabiei ( " O sut? de ani de robie", publicat în Via?a Româneasc?): " Bunul ?i ortodoxul nostru vecin de la r?s?rit, ca s? ne scape -zice el – neamul ?i credin?a de st?pânirea p?gânilor turci, de la 1711 pân? la l812 ne-a bântuit ?i s?r?cit ?ara Moldovei, luând cu sila ?i biruri, ?i d?ri, ?i merinde ?i vite ?i care, c?lcând sem?n?turi, t?ind codrii, batjocorind ?i chinuind oamenii. ?i noi de voie sau de nevoie, am crezut în vorbele ie?ite din gura lui ?i nu în faptele pe care le f?cea din inima lui. N-am v?zut fii ?i fra?ii lui, de acela?i sânge cu el: Lipovenii ?i Rutenii care fugeau la turci ?i întemeiau case în b?l?ile ?i stuf?riile din Gurile Dun?rii. ?tiau Lipovenii ?i Rutenii c? crucea credin?ei ?i neamul mai bine se p?streaz?, tr?iesc ?i str?lucesc sub razele semilunii decât sub obl?duirea milostiv? a acelora care se cred mo?tenitorii Bizan?ului. În sfâr?it, la 1812, în mai, l6, bunul ?i ortodoxul nostru vecin de la r?s?rit ?i-a v?zut împlinit o parte din visul inimii. Jum?tate din Moldova, p?mântul dintre Prut, Nistru ?i Dun?re a fost r??luit: 240.000 de moldoveni au intrat sub obl?duirea Rusiei".

La fel de categoric se pronun?? la aceast? etap? a expansiunii ruse?ti ( 1806-1812) ?i marele nostru poet na?ional, Mihai Emiescu: " Rusia nu se mul?ume?te de a fi c?lcat peste grani?a fireasc? a p?mântului românesc ci voie?te s?-?i ia ?i sufletele ce se afl? pe acest p?mânt ?i s? mistuiasc? o parte din poporul român. Rusia nu a luat aceast? parte din Moldova pentru ca s?-?i asigure grani?ele, ci pentru ca s? înainteze cu ele, ?i nu voie?te s? înainteze decât spre a putea st?pâni mai multe suflete. Luând f?r? de nici un drept, f?r? de nici o justificare legitim? ?i cu ajutorul celor mai urâte mijloace, partea de r?s?rit a Moldovei în st?pânirea sa, Rusia, la început, f?cuse ca grani?a între Moldova ?i a?a-numita Basarabie s? fie ?tears? cu des?vâr?ire, pentru ca din Basarabia s? poat? înrâuri asupra Moldovei ?i asupra întregului popor românesc". Politicii de spoliere ?i rusificarea Basarabiei agravat? mai ales spre sfâr?itul secolului al XIX-lea, i-a pus cap?t unirea Provinciei cu ?ara în urma primului r?zboi mondial, la 27 martie 1918. Din p?cate revenirea Basarabiei la Patria- Mam? a fost de scurt? durat?, pentru ca numai dup? 22 de ani, prin ultimatumul sovietic, de data aceasta din 26 – 28 iunie 1940, teritoriul dintre Prut ?i Nistru va fi din nou rupt din trupul ??rii ?i încorporat Imperiului Ro?u. Un an mai târziu, în vara lui 1941, participând la r?zboiul declan?at de c?tre Germania hitlerist? împotriva Uniunii Sovietice, Armata Român?, magistral comandat? de generalul Ion Antonescu, a eliberat într-un timp foarte scurt Basarabia, aceast? provincie revenind teritoriu na?ional la 26 iulie 1941.

Lovitura de stat de la 23 august 1944, mâr?av ticluit? de regele Mihai ?i partidele politice, inclusiv cel comunist, prin care a fost arestat Mare?alul Ion Antonescu ?i colaboratorii s?i, ?ara ?i armata român? fiind puse la dispozi?ia URSS ?i Armatei Ro?ii, a constituit totodat? momentul în care Basarabia a fost din nou încorporat? de ru?i ?i transformat? de acum în Republica Socialist? Moldoveneasc? cu tot caruselul de suferin?e, jafuri, samavolnicii ?i deport?ri ce au înso?it procesul de comunizare for?at? a provinciei române?ti. Sub un strict control al Moscovei s-a produs concomitent ?i stalinizarea ?i comunizarea României pân? în anii 80-90, când pe fondul destr?m?rii Imperiului comunist popoarele din sud-estul Europei se elibereaz?. În acest cadru ?i Basarabia, desprinzându-se din Imperiul sovietic î?i recucere?te independen?a ?i se constituie în stat de sine st?t?tor pe harta Europei sub denumirea de Republica Moldova.

Mersul tân?rului stat pe calea democra?iei ?i a progresului, a dezvolt?rii statului de drept ?i a economiei de pia?? va fi îns? împiedicat de for?ele ruse?ti, comuniste ?i mancurtizate care, neputându-se împ?ca cu noua situa?ie a ??rii, vor declan?a în urm? cu 20 de ani, un odios r?zboi civil la Nistru, r?zboi încheiat cu grave consecin?e pentru poporul român din Basarabia. S-au ridicat atunci luptând cu arma în mân? pentru salvarea tinerei democra?ii cei mai înfl?c?ra?i patrio?i ai Republicii Moldova. Mul?i dintre ace?tia au c?zut pe frontul de la Nistru, pecetluind cu jertfa lor ?i consolidând îndependen?a republicii. Tuturor acelora care de-a lungul istoriei zbuciumate a Basarabiei, în ultimii 200 de ani, au luptat ?i s-au jertfit pentru neamul românesc, le dedic? colonelul doctor inginer Anatol Munteanu, el însu?i participant la r?zboiul de pe Nistru, paginile însângerate, am putea spune ale acestei c?r?i – simbol, închinat? eroismului ?i vitejiei române?ti din totdeauna. footer