Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Col. (r) dr. Alexandru Manafu   
Sùmbătă, 31 Martie 2012 16:39
Col.(r) Alexandru ManafuPermisiunea acordat? de statul român oamenilor politici, armatei ?i valorilor materiale ?i culturale ale Poloniei, înfrânt? în 1939, de a traversa p?mântul românesc, nu a determinat o atitudine prieteneasc? a acestei ??ri ?i a alia?ilor s?i, Anglia ?i Fran?a, la sfâr?itul celui de-al doilea r?zboi mondial, la Conferin?a de Pace de la Paris din 1946. În schimb, atitudinea României fa?? de Polonia, aflat? în impas, a stârnit, a?a cum era firesc, aprehensiunile deja nutrite de Germania fa?? de ?ara noastr?. Aceste acte de politic? extern? au fost singurele potrivite ?i, mai ales, necesare, în contextul colabor?rii germano-sovietice, când Bucure?tiul, dând dovad? de un al ?aselea sim?, a încercat ?i chiar a reu?it timp de aproape un an , s? împiedice ciuntirea hotarelor ??rii, desigur ajutat ?i de contextul politico - militar european. Împotriva tuturor pericolelor poten?iale pentru România, aceasta a permis, a?a cum raporta la Londra un diplomat britanic aflat la post la Bucure?ti ca „întregul tezaur polonez s? traverseze ?ara în câteva ore ?i s? fie îmbarcat la Constan?a pe un distrug?tor britanic, sub nasul unui Gestapo infuriate" (dup? m?rturia lui Grigore Gafencu). A permis, de asemenea, traversarea ??rii a circa 80 000 militari polonezi care vor servi, ulterior, la campania împotriva Germaniei. Dup? un respiro de mai pu?in de un an, prilejuit de angajarea sovietic? în r?zboiul cu Finlanda (noiembrie 1939-martie 1940), urmat? de capitularea Fran?ei (mai 1940), în iunie 1940 scaden?a a sosit ?i pentru România, începând cu notele ultimative ale guvernului sovietic din 26 iunie ?i 27/28 iunie 1940, privind ocuparea Basarabiei, continuate cu Dictatul de la Viena din 30 august 1940, în baza c?ruia Ardealul de nord a trecut la Ungaria, sfâr?ind cu Tratatul de la Craiova din 7 septembrie 1940 când Dobrogea de Sud (Cadrilaterul) a fost încorporat? la Bulgaria. Era sfâr?itul a ceea ce fusese România Mare.

Reputatul istoric, academicianul Florin Constantiniu, face urm?toarele aprecieri: „Clasa politic?, dezbinat?, intrat? în panic?, rupt? de realitate, f?r? a în?elege direc?ia de evolu?ie a evenimentelor, nu a în?eles c? interesul Germaniei pentru petrolul ?i grâul românesc este o miz? important? în jocul istoriei. Germania nu era interesat? de dezmembrarea României (ca ?i în zilele noastre de fapt - a se vedea soarta Iugoslaviei ?i Cehoslovaciei, n.a.) ?i a temperat „ardoarea revizionist? a Ungariei ?i Bulgariei (la Viena a impus Ungariei o solu?ie sub minimum revendic?rilor solicitate). Dac? România ar fi rezistat cu armata Uniunii Sovietice, Germania nu ar fi permis Moscovei s? treac? Prutul (sudul Bucovinei a fost salvat de Hitler). Abandonarea f?r? lupt? a teritoriului na?ional a putut fi o solu?ie pragmatic?, dar a r?mas dezonorant?. Ion Negoi?escu, scriitor, martor al retragerii trupelor române din Ardealul cedat, noteaz? în amintirile sale: « România Mare se dusese de râp?. Dac? astfel de treburi s-ar fi petrecut în urma unui r?zboi pierdut, situa?ia n-ar fi fost atât de groaznic?. Umilin?a suferit? avea s? aib? consecin?a fatale pentru sufletul na?iei. A nu fi luptat nici în R?s?rit, nici în Apus, în momentul în care ceea ce este eroic ?i tragic trebuie neap?rat s?-?i spun? cuvântul, aveam s? pl?tim scump, vreme de genera?ii »". La 26 august 1940, Sec?ia Opera?ii din Marele Stat Major avertiza: „Ne consider?m complet izola?i ?i lipsi?i de sprijinul material ?i politic al oric?rei puteri str?ine, dar nu se putea pretinde nim?nui „s? fie mai român decât românii", adic? s? se bat? pentru noi, dac? noi nu eram hot?râ?i s? ne batem". Aceasta a fost în mare,situa?ia geopolitic? în spa?iul de referin?? european, situa?ie în care România a trebuit s?-?i urmeze destinul. Dac? la aceast? stare de fapt ad?ug?m ?i situa?ia din ?ar?, starea economic?, faptul c?, la declararea r?zboiului, ?ara se afla la al treilea regim de dictatur?, la care se adaug? ?i degradarea mentalului colectiv ?i acea „poltronerie general?" a societ??ii, se poate deduce situa?ia în care România trebuia s? fac? fa?? provoc?rilor acelei perioade. În contextul dat, România avea alt? solu?ie decât participarea la un r?zboi pentru eliberarea unui p?mânt românesc, dar, în sens mai profund, pentru ap?rarea fiin?ei ?i identit??ii sale na?ionale.

„O na?iune nu se poate afirma ca atare decât pe câmpul de lupt? ?i nu se poate mântui decât prin sine îns??i". (Nicolae B?lcescu)

Acum, la început de secol XXI, în ceea ce prive?te România, analizând evenimentele petrecute începând cu declan?area celui de-aAl Doilea R?zboi Mondial, experimentul prin care a trecut ?ara în perioada 1945-1989 - comparând tratativele de la Teheran ?i Yalta (1943-1944) cu în?elegerea de la Malta (septembrie 1989) -, concluziile ?i înv???mintele pot fi de un real folos pentru genera?iile viitoare, puse în slujba Neamului ?i a ??rii. În acest sens, deta?at de orice urm? de subiectivism, apelând numai la ra?iune, la analiza evenimentelor petrecute, nu po?i s? nu observi c? România a fost „reglat?" ca s? ofere date despre suportabilitatea popula?iei într-un viitor plan de înrobire a na?iunilor. Dup? Al Doilea R?zboi Mondial ?i dup? r?zboiul rece, particip?m la r?zboiul economic, în care România este una dintre victimele sigure. Revolu?iile de la 1848, acea „stafie" care a cutreierat ?i a schimbat fa?a Europei, au reprezentat primul episod dintr-un serial malefic, care continu? ?i ast?zi. La rândul lui, comunismul a fost considerat un experiment care a dat o serie de concluzii asupra limitelor de suportabilitate ale popoarelor, referitor la hran?, la libert??ile fundamentale, la dictatur?, care se pot aplica în orice moment. Când lumea s-a împ?r?it în dou? - cea capitalist? ?i cea comunist? - Ocultele Mondiale au efectuat dou? experien?e, fiecare ?ar? având parte de un sub-experiment. La sfâr?itul anilor '80 ai secolului al XX-lea ?i primul deceniu al secolului al XXI-lea, pentru Europa, Africa ?i Orientul Mijlociu, cei care conduc destinele planetei au decis c? ambele experimente pot s? continue. Peste tot în Europa, pe a?a-zisul fond al crizei, se reduc salariile, se distrug firmele private, de?i alternativ? exist?.

România a fost ?i înc? este o ?int? perfect? pentru continuarea experimentului: are o popula?ie medie ca num?r în Europa, a fost tot timpul asuprit? de-a lungul istoriei, rata de ?omaj a devenit insuportabil?, pensionarii sunt prea mul?i, distrugerea sentimentului na?ional este intens între?inut?. Din pricina deterior?rii premeditate a sistemului educativ ?i cultural, coeficientul de inteligen?? medie al popula?iei a coborât la un nivel destul de sc?zut ?i astfel condamnat? la subcultur?. Una dintre cauzele care au amplificat acest proces este ?i exodul de materie cenu?ie româneasc?, în special al tinerilor, spre Occident. O mare parte din for?a brut? a fost extras? din ?ar? ?i îndreptat? spre economiile occidentale (Spania, Italia, Germania etc.), ceea ce a contribuit la dispropor?ia accentuat? între popula?ia activ? ?i num?rul pensionarilor. Ca atare, România a devenit o ?ar? medie din toate punctele de vedere. Fa?? de unele practici europene de a se t?ia veniturile popula?iei active ?i de a se distruge firmele private, României i s-a dat ceva în plus - ?i pensiile. Guvernan?ii, manipula?i de cozile de topor „la ordin", execut? cu abnega?ie planul ordonat. Guvernan?i nu au solu?ii, pentru c? nu ei decid. Niciun individ nu se va mai gândi la revolt?, ci la cum s? supravie?uiasc?, la ce s? pun? pe mas?, la cum s?-?i pl?teasc? între?inerea, gazul, curentul... Ca aspecte de interes operativ care explic? situa?ia grea în care se g?se?te România la aceast? etap?, atât din punct de vedere economic, social ?i politic, pot fi enumerate: falsa privatizare, în fapt, jaful ?i distrugerea unor ramuri industriale de importan?? strategic?: industria cimentului, industria metalurgic? feroas? ?i neferoas?, industria energetic?, sistemul financiar bancar, agricultura. Toate reprezint? înc?lcarea voit? a securit??ii ?i siguran?ei na?ionale.

S-a vândut totodat? ?i bog??ia cea mai de pre? a Na?iei, p?mântul ??rii, aflat acum în mare parte în proprietatea unor mafio?i arabi, italieni, evrei, greci ?i unguri (niciodat? în istorie, pân? în 1996, la apari?ia legii, p?mântul ??rii, nu a putut fi înstr?inat prin vânzare). Guvernan?ii de dup? 1990 au creat un „curent organiza?ional al mediului vie?ii colective" care a dus la formarea „subspa?iilor neguvernabile". Pârghiile statului au fost preluate ?i sunt folosite de carteluri organizate într-un complicat mecanism al crimei organizate a „gulerelor albe"?i infrac?ionalit??ii. Are loc o lupt? crâncen? pentru conversia puterii politice a statului în putere financiar-politic? a unui grup hegemonic, transpartinic, transna?ional ?i v?dit antina?ional. Ob?inerea controlului României nu este îns? o întreprindere privat?, particular?, ci este un obiectiv geopolitic al unor importante puteri mondiale, pe cale s? se realizeze în prezent, ca o consecin?? a modului de ac?iune al actorilor respectivi. În aceste cazuri, influen?a extern? a fost extrem de puternic?, fiind exercitat? prin agen?i, grupuri, actori de influen?? ?i serviciile de informa?ii ale ??rilor de origine (C.I.A., Mossad, F.S.B., Avo etc.). Miza: afaceri extrem de profitabile pe teritoriul României. Marea parte a actualei clase politice, este caracterizat? prin rapacitate ?i prin faptul c? nu-?i mai ascunde în nici un fel manevrele politico-economice. Toat? lumea î?i d? seama c? democra?ia nu func?ioneaz? în România, exerci?iul parlamentar este o mascarad? care nu mai p?c?le?te nici pe cei neaviza?i, corup?ia extins? la toate nivelurile face imposibil? func?ionarea eficient? a statului ?i a economiei „albe", iar „economia subteran?" dep??e?te cu mult 50% - 70% din P.I.B. România este un experiment care trebuie s? duc? la pr?bu?irea statului, îns? aceasta a devenit incontrolabil? ?i periculoas? pentru Ocultele Mondiale, prin factorii perturbatori ce nu pot fi cuantifica?i ?i previziona?i.

Acesta este r?zboiul actual prin care trece ?i România, aceasta este situa?ia de fapt, care trebuie con?tientizat? la nivel de colectivitate; în fapt, se impune ca o condi?ie sine qua non a existen?ei,- continuarea r?zboiului de ap?rare a fiin?ei na?ionale. Miza este mare: dac? suflarea româneasc? nu con?tientizeaz? starea de fapt existent?, dac? nu se realizeaz? coeziunea de grup ca un element imperios necesar, în jurul ideii de cinste, munc? ?i dreptate, risc?m s? disp?rem din istorie, ca atâtea ?i atâtea civiliza?ii. Con?tiin?a româneasc? trebuie s? se trezeasc? din letargie ?i s? reac?ioneze cu vehemen??, altfel vor disp?rea cultura, tradi?iile, trecutul, o istorie întreag? ?i cu ele, ?ara ?i Neamul Românesc. Acum, a trece „în adormire" spiritul Na?iei ?i a crede - cum vor unii - c? po?i supravie?ui pe mâna altora, fie b?nci, str?ine (instrumentele moderne de sclavie în mas?), sau diver?i binevoitori, este o utopie, o nebunie, o condamnare sigur? la neantizare. Acesta este mesajul istoriei, la 71 de ani de la intrarea României în R?zboiul pentru Ap?rarea Fiin?ei Na?ionale ?i pentru supravie?uirea Na?iei.

Bibliografie

1. Gl. dv. (r) Negulescu Victor - România ?i ner?bdarea istoriei Târgovi?te, Editura Bibliotheca,, 2005.
2. Broker Christopher, North Richard - Uniunea European? sau Marea Am?gire - Istoria secret? a construc?iei europene , Bucure?ti, Editura Antet, 2004.
3. Emandi E.J., Buzatu Gh., Cucu V.S. - Ia?i, Editura Glasul Bucovinei, 1994.
4. Institutul Na?ional de Informa?ii - Memorie social? ?i identitate na?ional?. Bucure?ti, Editura INI, 1998.
5. Toffler Alvin - Previziuni, premise , Bucure?ti, Editura Antet, 1999.
6. Baciu Nicolae - Agonia României 1944-1948 Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1990.
7. Hatchet D.D., Springfield G.G. Ialta - în?elegeri pentru 50 de ani. Colec?ia Istoria rescris? Bucure?ti, Casa de editur? Excelsior-GS, 1990.
8. Gârz Florian Expansiunea spre est a NATO - B?t?lia pentru Europa, Bucure?ti, Editura Coru? Pavel, 1997.
9. Toffler Alvin Power Shift, Puterea în mi?care Bucure?ti, Editura Antet, 1995.
10. Ambasador dr. Preda Aurel Memoriile unui diplomat oarecare Bucure?ti, Editura Victor, 2009.
11. Col. Sava Dumitru R?zboiul împotriva României Mari, vol.2, manuscris, Bucure?ti, Biblioteca SMG, 2000.
12. Toffler A., Fukuyama F., Gates Bil Schimbarea ordinii globale Bucure?ti, Editura Antet, 1998.
13. Istoria economiei. Prelegeri Bucure?ti, Editura ASE, 1999.
14. Academician Constantiniu Florin De la R?utu ?i Roller la Mu?at ?i Ardeleanu Bucure?ti, Editura Enciclopedic?, 2007.
15. Manoliu Valentin Dezv?luiri uluitoare despre modul în care este afectat? România de gigantica conspira?ie interna?ional? a noii ordini mondiale, Bucure?ti, Editura Sapien?ia, 2006.
16. Chomski Naom Ambi?ii imperiale, Bucure?ti, Editura Antet, 2005.
17. Fukuyama Francis Construc?ia statelor – Ordinea mondial? în secolul al XXI-lea Bucure?ti, Editura Antet, 2004.
18. Kuhlen Os. Istoria secret? a umanit??ii, Bucure?ti, Editura Saeculum, 2004.
19. Br?tianu G.I. O enigm? ?i un miracol istoric: Poporul Român, Bucure?ti, Editura ?tiin?ific? ?i Enciclopedic?, 1988.
20. Magherescu Nicolae Privind în trecut... Însemn?ri din istoria secolului XX, Total Publishing, 2003.
21. Puric Dan, Cine suntem, Bucure?ti, Editura Plotytera, 2008.
22. B?descu Ilie, Dungaciu Dan, Sociologia ?i geopolitica frontierei, Bucure?ti, Editura Floarea Albastr?, 1995.
23. Constantiniu Florin, O istorie sincer? a poporului roman, Bucure?ti, Editura Univers Enciclopedic, 1997.
24. Zaharia Gheorghe, Botoran Constantin Politica de ap?rare a României în contextul european interbelic 1919-1939, Bucure?ti, Editura Militar?, 1981.
25. Popescu Ilie, R?zboiul psihologic în concep?ia principalelor state imperialiste. Contracararea ac?iunilor de r?zboi psihologic ale agresorilor. Arhiva M.Ap.N., Bucure?ti, 1985 footer