Revista Art-emis
Pledoaria nobilimii basarabene (1) PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Dinu Po?tarencu, Chi?in?u   
MarĹŁi, 06 Martie 2012 22:40
Dr. Dinu Po?tarencuPledoaria nobilimii basarabene pentru studierea limbii române
în institu?iile de înv???mânt din provincie

Dup? încorporarea teritoriului dintre Prut ?i Nistru al Principatului Moldovei în Imperiul Rus, pe parcursul câtorva decenii, re?eaua de ?coli din provincia româneasc? anexat? a evoluat extrem de lent. Aceast? situa?ie s-a produs din cauza dezvolt?rii slabe a sistemului de înv???mânt din cadrul imperiului. Datele statistice sunt elocvente în acest sens: la mijlocul secolului al XIX-lea, conform unor „calcule generoase", cota ?tiutorilor de carte din Imperiul Rus constituia 6% din num?rul total al popula?iei[1]. Pe deasupra, instruirea în pu?inele ?coli înfiin?ate în Basarabia dup? anul 1812 se efectua în limba rus?, aceste focare de cultur? servind, astfel, drept instrument de rusificare. Cu toate acestea, procesul de instruire în limba matern?, în mediul românesc basarabean, s-a manifestat, precum a remarcat Petre Cazacu, gra?ie aplic?rii în Principatul Moldovei a înv???mântului particular ?i familial[2], care a persistat în stânga Prutului ?i dup? actul fraudulos din 1812. Ca dovad? serve?te urm?torul exemplu. În 1815, „v?zând c? mul?i copii ai slujitorilor biserice?ti r?mân analfabe?i, pe când fiii mirenilor înva?? ?i intr? în tagma duhovniceasc?, mitropolitul Gavriil B?nulescu-Bodoni porunce?te slujitorilor biserice?ti ca s?-?i înve?e acas? copiii a citi în limbile rus? ?i moldoveneasc? sau, cel pu?in, moldovene?te, amenin?ându-i cu pedepse, iar pe copiii r?ma?i în ne?tiin?? de carte pân? la 15 ani îi va exclude din tagma duhovniceasc? ?i-i va trece la angarale ca to?i mirenii"[3]. Prin urmare, în timp ce în provincia anexat? lipseau ?coli cu predarea în limba român?, unii mireni g?seau posibilit??i de a-?i înv??a copiii s? citeasc? ?i s? scrie. ?i o alt? m?rturie. În 1835, împ?ratul Nicolae I a promulgat Regulamentul privind instruirea primar? a copiilor din sate, care a creat baza legal? pentru instituirea ?colilor parohiale. Tradus în român?, Regulamentul a fost expediat în 1842, din ordinul arhiepiscopului Dimitrie Sulima, protopopilor pentru a fi aplicat, îns? s-a constatat prezen?a unui impediment, despre care a raportat protoiereul Mihail Sineacevski din jude?ul Ia?i: „Clerul moldovean cu des?vâr?ire nu are nevoie s? introduc? înv???mântul în ruse?te. Chiar ?i locuitorii moldoveni prefer?, în locul instruirii în ruse?te gratuite, înv???mântul moldovenesc cu plat?, practicat de înv???tori particulari ?i efectuat în limba matern?"[4]. Deci, anume înv???mântul particular ?i familial a contribuit, în cea mai mare m?sur?, la existen?a în Basarabia a ?tiutorilor de carte în limba român?, de?i ace?tia reprezentau un num?r neînsemnat în raport cu întreaga popula?ie româneasc? din regiune. „C? boierimea ?tia carte moldoveneasc? ?i greceasc?, men?ioneaz? acela?i Petre Cazacu, se dovede?te din actele scrise ?i semnate de ei în acele timpuri, din toate dosarele ?i condicile administra?iei ?i justi?iei moldovene?ti, ?inute de c?rturari moldoveni pân? la 1830 ?i mai târziu chiar. Despre clericii moldoveni din acele timpuri ?i despre c?lug?ri nu se poate vorbi ca despre agrama?i; ei to?i ?tiau a citi, a scrie ?i a cânta moldovene?te, altfel n-ar fi fost admi?i la func?iile lor. Dovad? sigur? despre acest lucru sunt condicile biserice?ti toate scrise moldovene?te în Basarabia pân? la 1872, cu toate c? este sigur, chiar dup? istoricii ru?i, c? în Basarabia nu a fost deschis? de ru?i nici o ?coal? special? moldoveneasc?"[5].

Din categoria ?tiutorilor de carte în limba român? au f?cut parte ?i persoanele care au urmat cursul ?colilor deschise în Basarabia de c?tre oficialit??ile ?ariste, deoarece ini?ial, pân? în anii '60 ai secolului al XIX-lea, în aceste ?coli, pu?ine la num?r ?i cu predarea în ruse?te, s-a studiat ?i limba român?. Ea a fost introdus? ca obiect de studiu chiar în prima institu?ie de înv???mânt public deschis? în provincie de c?tre administra?ia imperial? / Seminarul Teologic din Chi?in?u, inaugurat la 31 ianuarie 1813. Un aport considerabil în privin?a men?inerii ca obiect de studiu a limbii române în sistemul de înv???mânt public din Basarabia a avut-o boierimea basarabean?. De remarcat în acest context c? diriguitorii de la Sankt Petersburg i-au cooptat pe boieri în rândurile nobilimii ruse, acordându-le acelea?i drepturi ?i privilegii de care beneficia aceast? stare social? superioar? ?i cârmuitoare din Rusia. Astfel, autocra?ia rus? a urm?rit scopul ca boierimea din Basarabia, reprezentând elita local?, s? devin? un important suport sociopolitic al regimului ?arist în provincie. F?r? a ?ine seama de aceste circumstan?e intervenite în via?a social? a elitei locale, în mediul nobilimii a d?inuit, un timp, sentimentul na?ional românesc. Alexandru Boldur a afirmat în aceast? ordine de idei: „Nobilimea Basarabiei mult timp nutrea un fel de repulsie fa?? de func?ion?rimea rus? din Basarabia. Exista în aceast? provincie, aproximativ pân? la e?ecul revoltei poloneze împotriva ru?ilor din 1863, o atmosfer? na?ional?, o rezisten?? în ap?rarea intereselor popula?iei moldovene?ti. Nobilimea continua s? reprezinte provincia, ca fragment din corpul statului moldovenesc"[6]. Treptat, manifestând loialitate vizavi de puterea acvilei bicefale, o bun? parte din nobilimea de origine român? s-a rusificat ?i, ca urmare, s-a înstr?inat de neam, pe când o alt? parte, într-un num?r neimportant, a r?mas fidel? tradi?iilor române?ti pân? în anul reunirii Basarabiei cu România. A?adar, care au fost ac?iunile nobilimii basarabene în vederea p?str?rii în programele de înv???mânt a limbii române ca obiect de studiu. Prin raportul Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse privind înfiin?area Eparhiei Chi?in?ului ?i Hotinului, aprobat de Alexandru I la 21 august 1813, a fost adus? la cuno?tin?? ?i dispozi?ia imperial? „ca în seminarul teologic care se întemeiaz? în Basarabia s? înve?e ?i tineretul laic, pân? la deschiderea ?colii civile"[7]. Respectându-se aceast? dispozi?ie imperial?, în seminarul chi?in?uean era admis ?i tineretul laic. Dup? cât se pare, opineaz? Axentie Stadni?chi, instruirea în comun a copiilor s?raci din tagma bisericeasc? ?i a celor proveni?i din familii bogate nu prea le-a convenit ultimilor, din care motiv boierimea basarabean? s-a adresat mitropolitului Gavriil B?nulescu-Bodoni cu solicitarea de a funda pe lâng? seminar o institu?ie de înv???mânt privilegiat?, numit? Pensionul Nobilimii, în care instruirea s? decurg? în conformitate cu „metoda seminarial?"[8]. Mitropolitul a dat curs cererii ?i la 16 noiembrie 1816 a fost deschis pensionul[9].

Conform regulamentului pensionului, elaborat de c?tre Direc?ia Seminarului Teologic din Chi?in?u, elevii urmau s? însu?easc? urm?toarele obiecte: „religia, gramatica, poezia, retorica, filosofia; limbile rus?, greac?, latin?, moldoveneasc?, german? ?i francez?; pe lâng? aceasta – istoria, geografia, matematica ?i arta desenului"[10]. În 1823 este adoptat un nou regulament al pensionului, în care, în mare parte, au fost enumerate acelea?i discipline de studiu: religia, gramatica limbilor rus?, moldoveneasc? (recte român?), greac?, latin?, german? ?i francez?; literatura: retorica ?i poezia rus? ?i moldoveneasc?; geografia universal? ?i a Rusiei, istoria universal? ?i a Rusiei, matematica, filosofia ?i dreptul; artele frumoase: desenul, cântul bisericesc pe note ?i muzica[11]. Aceast? institu?ie de înv???mânt cu caracter laic a existat pân? la 1 septembrie 1831, când a fost închis?[12]. Pe parcurs, în Basarabia au fost deschise ?coli de înv???mânt reciproc (din 1824), numite ?coli lancasteriene, ?i ?coli jude?ene, iar la 12 septembrie 1833 – Liceul Regional din Chi?in?u. Un timp, procesul instructiv în ?colile lancasteriene s-a efectuat în limba român?. Pe când în cele ?ase ?coli jude?ene, deschise în 1828, limba popula?iei b??tina?e nu a fost admis? decât în dou? dintre ele (în hot?rârea Comitetului de Mini?tri cu privire la înfiin?area în Basarabia a ?colilor jude?ene, promulgat? de împ?rat la 8 noiembrie 1827, s-a specificat c? înv???torii ?colilor din ora?ele Chi?in?u ?i B?l?i trebuiau s? posede limba român? ?i „s? poat? preda regulile acestei limbi"[13]). În liceu, limba român? a figurat în programa de studiu din ziua inaugur?rii acestei prime institu?ii de înv???mânt mediu din Basarabia. Treptat, îns?, ca urmare a politicii de rusificare promovat? de func?ionarii ?ari?ti, limba român? a fost exclus? din sistemul guvernamental de instruire din cadrul provinciei, ea r?mânând, o perioad?, doar în liceu ?i în ?coala Jude?ean? din Chi?in?u.

Aceast? situa?ie deplorabil? a limbii române din cadrul înv???mântului a provocat o anumit? reac?ie din partea nobilimii basarabene. Alarma?i, reprezentan?ii acestei categorii sociale privilegiate au intervenit pe lâng? autorit??i prin intermediul memoriului din 30 noiembrie 1839 al mare?alului provincial al nobilimii din Basarabia, Iordache Dimitriu, adresat tutorelui Circumscrip?iei de Înv???mânt Odesa, Dimitrie M. Kneajevici, din care cit?m: „În urma consf?tuirilor pe care le-am avut, nobilii ?i mo?ierii din Basarabia mi-au încredin?at datoria pl?cut? de a prezenta Excelen?ei Voastre un memoriu în numele întregii nobilimi cu privire la urm?toarea problem? important?, care, la drept vorbind, trebuie s? fie luat? în considera?ie de c?tre conducerea care tuteleaz? ?colile din aceast? provincie. Din momentul deschiderii în Basarabia a liceului ?i a ?colilor jude?ene, experien?a a demonstrat c?, de?i în cea mai mare parte dintre institu?iile de înv???mânt respective este introdus? predarea limbii moldovene?ti, totu?i succesul în acest domeniu de educa?ie social?, însemnat pentru autohtoni, nu corespunde pe deplin inten?iilor binef?c?toare ale guvernului ?i a?tept?rilor noastre. Examinând cauzele ce îngreuiaz? predarea acestui obiect, nobilii au avut ocazia s? se conving? c? succesele slabe în privin?a studierii limbii moldovene?ti se înregistreaz? din cauza insuficien?ei profesorilor ?i manualelor, ?i anume: gramatici, lexicoane, crestoma?ii ?.a. Excelen?a Voastr? ?tie c? pentru studierea, în general, a limbilor ?i ?tiin?elor nu este o alt? metod? decât cea prin care elevii sunt instrui?i, treptat, de la cunoscut la necunoscut, de la obiectele, no?iunile ?i cuvintele ?tiute de copii la cele str?ine ?i complicate pentru ei. În conformitate cu acest adev?r real, noi ne convingem c? predarea intensiv? a limbii materne în ?colile primare ?i superioare va servi, f?r? îndoial?, la r?spândirea rapid? ?i temeinic? în mediul nostru a cunoa?terii limbii ruse, atât de necesar? pentru noi ?i urma?ii no?tri. Nu mai vorbim despre posibilit??ile apropiate ?i strânse ale ambelor limbi, scrisului, legendelor din b?trâni ?i amintirile istorice comune. Îns??i religia, legisla?ia local? ?i necesit??ile vitale ale regiunii indic? în mod evident folosul ?i importan?a pred?rii unite a limbii ruse ?i istoriei Rusiei, cu ajutorul limbii ?i letopise?elor moldovene?ti. C?l?uzindu-m? de aceast? convingere unanim?, am onoarea s? m? adresez Excelen?ei Voastre cu rug?mintea s? lua?i în considera?ie gândurile expuse mai sus. Dac? Excelen?a Voastr? le consider? juste, atunci binevoi?i a dispune ?i s? face?i demersul necesar în vederea atingerii scopului dorit de noi. Pentru aceasta trebuie s? fie intensificat? predarea limbii moldovene?ti, adic?: a) S? se acorde o aten?ie deosebit? asupra alegerii unor profesori cultiva?i; b) S? se solicite un num?r trebuincios de gramatici, lexicoane, c?r?i pentru citirea încep?toare ?i biblii; c) Cu scopul de a evita viitoarele dificult??i în ceea ce prive?te comandarea manualelor, trebuie s? fie g?site posibilit??i de a tip?ri edi?ii noi la tipografia din Chi?in?u.

To?i ne amintim c? în anii 1818-1819, când în Basarabia nu erau niciun fel de ?coli, cu excep?ia celor duhovnice?ti, Guvernul grijuliu a pus bazele înv???mântului local, editând la Sankt Petersburg t?bli?e pentru citire, caligrafie ?i aritmetic? în limba moldoveneasc?, dup? metoda de înv???mânt reciproc; a cerut s? vin? în capital? trei studen?i de la Seminarul Teologic din Chi?in?u ?i, furnizându-le o informa?ie deplin? despre structura ?colilor lancasteriene, a deschis la noi, prin intermediul acestora, primele ?coli publice. Ca urmare a acestei dispozi?ii în?elepte ?i binef?c?toare a conducerii, s-a pus, ca s? zicem a?a, piatra de temelie a sistemei de predare în comun tineretului a limbilor rus? ?i moldoveneasc?. Noi ?i acum îndr?znim s? n?d?jduim c? Excelen?a Voastr?, gra?ie grijii fa?? de instruire, va realiza în Basarabia ideea principal?, de la care se poate a?tepta urm?rile râvnite. În încheiere am onoarea s? adaug c? la început se prev?d unele dificult??i în privin?a alegerii profesorilor competen?i ?i a unor manuale bune, îns?, Excelen?a Voastr?, u?or ve?i reu?i s? evita?i aceste obstacole stabilind rela?ii în acest sens cu Înalt preasfin?ia sa Dimitrie, arhiepiscopul Chi?in?ului ?i Hotinului, ale c?rui calit??i de p?stor iubitor de turm? întrunesc ?i o cunoa?tere profund? a limbii ?i literaturii moldovene?ti, care ia fiin??"[14].

În aceea?i zi de 30 noiembrie 1839, Iordache Dimitriu i-a scris ?i lui Alexandru Sturdza. Aducându-i la cuno?tin?? c?, potrivit dorin?ei comune a nobililor ?i mo?ierilor indigeni din provincie, i-a înaintat un memoriu lui D.M. Kneajevici, prin care i-a cerut s? intervin? în privin?a desemn?rii în ?colile din Basarabia, pentru înv??area „limbii na?ionale", a unor cadre didactice capabile ?i punerii la dispozi?ia tineretului local a manualelor în limba respectiv?, mare?alul nobilimii i-a adresat rug?mintea s? acorde sprijin în vederea solu?ion?rii problemelor formulate în memoriu[15]. La 23 decembrie 1839, Dimitrie M. Kneajevici i-a r?spuns lui Iordache Ioan Dimitriu referitor la „necesitatea intensific?rii pred?rii limbii moldovene?ti în Basarabia" c? este întru totul de acord cu opinia expus? privind folosul pe care poate s?-l aduc? ameliorarea situa?iei în acest domeniu didactic, dar, conform p?rerii sale, guvernul face totul ce depinde de el. În continuare, demnitarul de la Odesa a ?inut s?-l informeze ce se efectueaz? în leg?tur? cu problema abordat? în memoriu:
1. Limba moldoveneasc? (român?) se pred? în ?coala Jude?ean? din Chi?in?u ?i în liceul tot de aici, „cu succese destul de bune", ea fiind studiat? de 57 de elevi din ?coala jude?ean? ?i 128 de elevi din liceu.
2. Profesorii angaja?i pentru a preda aceast? limb? sunt selecta?i, dup? posibilit??i, dintre cei mai buni ?i tutorelui, pân? la acea or?, nu i-a fost adus? nicio reclama?ie în aceast? privin??[16]. Totodat?, tutorele i-a dat asigur?ri c? într-un viitor apropiat, cu ocazia unei vizite pe care urma s-o întreprind? la Chi?in?u, va discuta cu arhiepiscopul Dimitrie Sulima problema referitoare la profesori ?i manualele de limb? român?. Desigur, îi mai scria Kneajevici, „ar fi de dorit ca predarea limbii moldovene?ti s? fie introdus? ?i în celelalte ?coli, atât lancasteriene, cât ?i jude?ene, dar pentru aceasta sunt necesare cheltuieli importante. Nu cred c? guvernul, care ?i a?a face mult pentru instruirea tineretului, î?i va asuma astfel de cheltuieli. În aceast? situa?ie eu nu v?d o alt? posibilitate decât doar în cazul când nobilimea din Basarabia va fi de acord s? prezinte solu?ii în acest scop"[17].

La 25 septembrie 1841, mare?alul provincial al nobilimii din Basarabia, Ioan Sturdza, a întreprins un nou demers din partea nobilimii pe lâng? administra?ia imperial?. De aceast? dat?, memoriul cu privire la predarea „limbii moldovene?ti" a fost depus pe numele guvernatorului militar al Basarabiei, P.I. Fiodorov, prin care i-a fost comunicat? decizia nobilimii basarabene din 1 martie 1841. Ini?ial, ?efului provinciei i s-a explicat urm?toarele: „Înc? în 1819, având grij? f?r? preget de fericirea supu?ilor Rusiei de diferite semin?ii, Guvernul a deschis în regiunea noastr? trei ?coli publice primare de înv???mânt reciproc adaptat la limba moldoveneasc?, cu predarea dup? metoda lancasterian?[18]. Dar de atunci pân? la perioada deschiderii ?colilor jude?ene ?i a Liceului Regional din Chi?in?u s-au scurs aproape zece ani, astfel c? tineretul autohton din toate categoriile sociale, care a crescut în acest interval de timp, a fost lipsit de mijloace de a înv??a temeinic limba rus?, la fel ?i de a se perfec?iona în limba matern? scris?. În 1833 au fost înfiin?ate institu?iile de înv???mânt de gradul întâi ?i doi, dar în ?colile jude?ene lipsesc profesori de limb? moldoveneasc?, nu sunt manuale ?i materiale didactice la acest obiect. Fiind înmatricula?i în liceu, copiii nobililor basarabeni nu pot întrebuin?a limba moldoveneasc?, de?i un asemenea obiect se pred? în liceu, din urm?toarele motive:
1. În ?colile primare nu s-a realizat predarea de la cunoscut la necunoscut, de aceea ei sunt slab preg?ti?i în privin?a limbilor rus? ?i matern? pentru cursul liceal.
2. Lipsesc cu des?vâr?ire c?r?i ?i manuale în limba moldoveneasc?"[19].
Concomitent, mare?alul nobilimii l-a mai pus la curent pe guvernator c? nobilii, ciocnindu-se de aceste inconveniente, au apelat deja la tutorele Circumscrip?iei de Înv???mânt Odesa. Considerând necesar s? reînnoiasc? interven?ia, ei au formulat urm?toarele cerin?e:
1. S? fie numi?i profesori de limb? român? în fiecare ?coal? jude?ean?.
2. S? fie comandate manuale în Principatul Moldovei ?i ?ara Româneasc?.
3. În cazul dac? diriguitorii înv???mântului vor întâmpina dificult??i în privin?a aloc?rii mijloacelor financiare pentru remunerarea profesorilor ?i cump?rarea c?r?ilor, atunci nobilimea î?i va asuma misiunea s? cumpere manuale ?i materiale didactice din banii ob?te?ti, percepu?i anual de la mo?ieri, în timp ce salarizarea num?rului suplimentar de profesori din cadrul jude?elor s? fie permis? de a o efectua anual din impozitul de 10%, stabilit prin dispozi?ie imperial? pentru sus?inerea unor ac?iuni de utilitate public? în cadrul Basarabiei[20].

Peste trei zile, P.I. Fiodorov a transmis memoriul mare?alului spre examinare Consiliului Regional al Basarabiei[21], care, abia la 21 martie 1842, ?i-a expus punctul de vedere, el constând în urm?toarele: „Pentru început s? fie admis? predarea doar a limbii moldovene?ti în ?colile jude?ene din Hotin, B?l?i ?i Chi?in?u, ca fiind mai necesar? tineretului moldovean de aici, iar apoi, la aprecierea conducerii înv???mântului, s? se introduc? în toate ?colile publice din provincie ?i predarea altor limbi str?ine, trecând cheltuielile pentru remunerarea profesorilor în contul capitalului de 10% al regiunii"[22]. La 15 aprilie 1842, P.I. Fiodorov a expediat decizia Consiliului Regional al Basarabiei Direc?iei ?colilor din Basarabia. Nelidov, directorul ?colilor din Basarabia, unul dintre promotorii aprigi ai politicii de rusificare, i-a declarat guvernatorului, prin adresa din 8 mai 1842: „În toate a?ez?mintele de înv???mânt din Basarabia ?tiin?ele se predau în limba rus? ?i, în plus, curând expir? termenul de ?apte ani de acceptare a peti?iilor în limba moldoveneasc?, din care cauz? se acord? o aten?ie deosebit? pred?rii limbii ruse. Îns? dac? guvernul respect? dolean?a nobilimii de aici, atunci predarea limbii moldovene?ti poate fi de folos numai în ?colile din Hotin ?i B?l?i, precum ?i în cea din Soroca, când va fi deschis?, în timp ce limba respectiv? este introdus? în Liceul Regional din Chi?in?u ?i ?coala Jude?ean? din Chi?in?u. Salariul profesorului de limb? moldoveneasc?, consider eu, poate fi stabilit corespunz?tor celui pe care îl primesc în cadrul ?colii jude?ene profesorii de alte obiecte, adic? 178 de ruble ?i 57 de copeici de argint anual"[23].
A urmat procedura de aprobare la Sankt Petersburg. Prin adresa din 29 septembrie 1842, ministrul Afacerilor Interne l-a anun?at pe guvernatorul general al Novorosiei ?i Basarabiei relativ la decizia Consiliului Regional al Basarabiei, emis? în baza cererii nobilimii basarabene, de a introduce predarea limbii române în ?colile jude?ene din Hotin ?i B?l?i c? Ministerul Instruc?iunii Publice „a considerat drept util? introducerea pred?rii în aceste ?coli a limbii moldovene?ti"[24]. Din partea sa, ministrul i-a acordat guvernatorului general dreptul de a dispune ca salarizarea profesorilor de limb? român? de la ?colile jude?ene din B?l?i ?i Hotin s? fie efectuat? din contul capitalului de 10% al Basarabiei[25]. La 19 octombrie 1842, guvernatorul general al Novorosiei ?i Basarabiei i-a cerut guvernatorului militar al Basarabiei s? dispun? în acest sens[26]. Astfel, constat?m c? este incorect? afirma?ia lui T. Cibotaru, potrivit c?reia interven?ia din 25 septembrie 1841 „a fost prima ?i ultima încercare mai serioas? a nobililor basarabeni de a introduce limba moldoveneasc? în ?colile regiunii"[27]. Deoarece, dup? cum s-a men?ionat mai sus, nobilii au f?cut un demers pe lâng? tutorele Circumscrip?iei de Înv???mânt Odesa cu trei ani mai înainte. O alt? tentativ?, f?r? sor?i de izbând? chiar din start, au întreprins-o în 1866 ?i pe care o detaliem în continuare.
---------------------------------------------------------------------
[1] ?.?. ?????, ????????? ?????? ?? 100 ???, ??????, 1956, p. 289.
[2] P. Cazacu, Moldova dintre Prut ?i Nistru. 1812-1918, Chi?in?u, 1992, p. 187.
[3] C.N. Tomescu, Diferite ?tiri din Arhiva Consiliului Eparhial Chi?in?u, în „Arhivele Basarabiei", 1936, nr. 2-3, p. 49.
[4] ?. ???????, ????? ??????? ????????? ??????????? ?????????? ? ?????? ???????? XIX-?? ????, în „????? ???????????? ?????????? ??????? ???????? ????????", ???????, 1902, ??? II, p. 179.
[5] P. Cazacu, op. cit., p. 185.
[6] A. Boldur, Istoria Basarabiei, Bucure?ti, Editura Victor Frunz?, 1992, p. 450.
[7] ?????? ???????? ??????? ?????????? ???????, ?.-?????????, 1830, ??? XXXII, nr. 25441, ?. 617.
[8] ????????? ??????????, ???????????? ????? „???????????? ????????", ???????????? ??? ??????????? ?????????, în „??????????? ???????????? ?????????", 1895, nr. 20, p. 701.
[9] ?. ??????????, ???????-??????? ????????? ??????????? ???????, în „????? ????????????? ?????????? ????????-???????????????? ????????", ???????, 1914, IX-? ??????, p. 70.
[10] ?. ??????????, op. cit., p. 702.
[11] Ibidem, în „??????????? ???????????? ?????????", 1895, nr. 21, p. 739.
[12] Ibidem, în „??????????? ???????????? ?????????", 1895, nr. 24, p. 926
[13] Gh. Negru, ?arismul ?i mi?carea na?ional? a românilor din Basarabia, Chi?in?u, 2000, p. 129.
[14] ANRM, F. 88, inv. 1, d. 987, f. 1-3.
[15] Ibidem, f. 6.
[16] Ibidem, f. 4.
[17] Ibidem.
[18] Realmente, în Basarabia primele trei ?coli lancasteriene au fost deschise în 1824: în Chi?in?u (7 februarie), B?l?i (11 mai) ?i Ismail (26 mai).
[19] Gh. Negru, op. cit., p. 119, 121. Cu excep?ia sursei de arhiv? indicat? de Gh. Negru, documentul respectiv este prezent ?i într-un alt dosar de arhiv?: ANRM, F. 3, inv. 2, d. 318, f. 2-3.
[20] P. Cazacu, op. cit., p. 190-191 (con?inutul acestui act este redat în mod sumar); F. Cibotaru, Contribu?ii la istoria înv???mântului din Basarabia, Chi?in?u, Editura Cartea Moldoveneasc?, 1962, p. 91; Gh. Negru, op. cit., p. 121.
[21] ANRM, F. 3, inv. 2, d. 318, f. 1.
[22] F. Cibotaru, op. cit., p. 91; Gh. Negru, op. cit., p. 122.
[23] ANRM, F. 2, inv. 1, d. 3665, f. 10.
[24] Ibidem, f. 13.
[25] Ibidem.
[26] Ibidem, f. 12.
[27] F. Cibotaru, op. cit., p. 92. footer