Revista Art-emis
Basarabia 200 (2) PDF Imprimare Email
Comandor (r) Prof. univ. dr. Jipa Rotaru & Mr. dr. Luiza Laz?r Rotaru   
Joi, 02 Februarie 2012 00:00
Comandor (r) Prof. univ. Dr. Jipa Rotaru
1812-2012
Sfatul ??rii - primul parlament al Basarabiei[1] ?i unirea cu ?ara

Sfatul ??rii, reprezentând puterea legislativ? în Basarabia se creea, pe fondul r?sturn?rii monarhiei ruse ?i a vechiului drept constitu?ional rusesc, ca o expresie a revolu?iei na?ionale mai legal chiar decât sovietul deputa?ilor din Petrograd, în care nu erau cuprinse toate na?ionalit??ile. La fel se procedase în toate provinciile locuite de alte na?ionalit??i decât cea rus?: Estonia, Letonia, Lituania, Bielorusia, Ucraina, în Kaucaz, la georgieni, t?tari ?i armeni. Primul prezidiu ales al Sfatului ??rii a fost alc?tuit din: pre?edinte – Ion Incule?; vicepre?edinte – P.Halippa; secretar: Ion Buzdugan. Ca prim? m?sur? de organizare, Sfatul a hot?rât la 2 decembrie 1917, ca Basarabia s? fie proclamat? republic?, stat autonom în cadrul federa?iei ruse?ti. Abia la 7 decembrie Sfatul ??rii ?i-a ales un guvern (Directorat) avându-l ca pre?edinte pe P.Erhan. Toate legile ruse?ti ?i toate institu?iile publice mo?tenite de la regimul ?arist ?i din timpul revolu?iei r?mâneau în vigoare dac? nu erau abrogate de Sfatul ??rii ?i publicate în ziarul „Sfatul ??rii" (legile noi). Toate institu?iile existente se puneau sub ordinele directorilor ?i ale Sfatului ??rii. Noua ordine se baza pe mili?ie ?i pe armat?. Guvernul a fost recunoscut de regimul de la Petrograd, care a trimis un reprezentant permanent pe lâng? Republica Moldova. În decembrie 1917 ?i începutul lui ianuarie Sfatul ??rii se confrunt? cu dou? probleme majore ?i anume:
1) Valul anarhiei atinge cote insuportabile. În ?inuturile Hotin, Cahul, B?l?i, Soroca, Chi?in?u apar pr?d?ciuni, devast?ri de mo?ii, omoruri, haos f?r? precedent,c?rora cohortele ?i armata na?ional?, aflate sub influen?a propagandei maximaliste nu le mai face fa??.
2) Lupta bol?evicilor contra mi?c?rii na?ional-revolu?ionare.
Dup? încheierea armisti?iului de c?tre generalul Scerbacev (26 noiembrie 1917) bol?evicii, în scopul transform?rii României într-o republic? sovietic?, au trimis la Ia?i pe Ro?al, fostul comandant al fort?re?ei Kro?tadt, pentru a-l suprima pe generalul Scerbacev ?i a-l detrona pe regele Ferdinand. Comandantul garnizoanei Ia?i, cu ajutorul D.16 I. a dezarmat grupul comploti?tilor ?i armata rus? din Ia?i ?i le-a expediat în vagoane, sub paz?, dincolo de Nistru.

Concomitent, împotriva Sfatului ??rii, care împiedica planul de realipire a Basarabiei la Rusia, la Odessa a fost organizat „Rumcerodul" (sectorul Frontului Român al M?rii Negre ?i al Odessei – prescurtat Frontotdel). De asemenea, socotindu-l burghez ?i na?ionalist, împotriva Sfatului ??rii s-a ridicat ?i Comitetul muncitorilor ?i solda?ilor din Chi?in?u. Ambele: Rumcerodul ?i C.M.D. din Chi?in?u erau dominate de elemente pur ruse?ti, cu un oarecare amestec de evrei ?i ucrainieni. În aceste condi?ii, În Basarabia se produce confruntarea dintre cele dou? curente: na?ional-revolu?ionar ?i bol?evic. Rumcerodul trece la ac?iuni de organizare militar? pentru cucerirea puterii. Se dezvolt? o puternic? propagand? bol?evic?, formându-se la 27 noiembrie un Comitet al ??ranilor, alc?tuit din 16 ru?i, 4 ucrainieni, 2 evrei, un bulgar ?i 1 român (C?t?r?u). Rumcerodul desfiin?eaz? cohortele ?i regimentele moldovene?ti ?i creeaz? la Chi?in?u un „?tab" al armatelor ruse din raionul Basarabiei, în frunte cu Korovin. La Chi?in?u, la mijlocul lunii decembrie, al?turi de Consiliul directorilor, func?ionau 6 comitete de nuan?? bol?evic?. În situa?ia creat?, Sfatul ??rii într-o ?edin?? secret? din 14 decembrie, a hot?rât s? cear? ajutor din afar? ?i a îns?rcinat Consiliul directorilor s? procedeze cum va crede de cuviin?? pentru asigurarea ordinii. I.Incule? ?i P.Erhan duceau tratative secrete cu ?eful Statului Major al Circumscrip?iei Militare Odessa, cerându-i dou? divizii de cazaci. V.Cristi (directorul afacerilor interne) ?i I.Pelivan (directorul afacerilor externe) au plecat la Ia?i ?i au cerut ajutorul generalului Scerbacev. La 20 decembrie,organiza?iile ruse?ti au lansat zvonul despre ?edin?a secret?, cu care prilej Sfatul ??rii a vândut Basarabia României ?i astfel ??r?nimea nu va mai beneficia de reforma agrar?.

În prima decad? a lunii ianuarie 1918, la Chi?in?u era o dubl? autoritate: Sfatul ??rii ?i Rumcerodul, care preluase conducerea, emi?ând la 1 ianuarie Ordinul nr.1 ?i anun?ând c? Frontotdelul a luat asupra sa întreaga putere ?i toate unit??ile militare ?i institu?iile se vor conduce numai dup? ordinele lui. Ordinul era semnat de Perper, Dementiev ?i Kaabac. Frontotdelul ?i-a stabilit controlul s?u asupra po?tei, telegrafului ?i g?rii Chi?in?u. A început s? opreasc? e?aloanele cu provizii ?i furaje care se îndreptau spre front (România) ?i s? pr?duiasc? produsele depozitate în magaziile Frontotdelului. ?ase asemenea transporturi au fost oprite între 1-5 ianuarie. Între timp se preg?tea alungarea Sfatului ??rii. La 6 ianuarie, la Chi?in?u, se produce arestarea ?i dezarmarea deta?amentelor de voluntari ardeleni care se îndreptau dinspre front (Ucraina) spre Ia?i. Ac?iunea a fost comandat? de Kaabac, la ea participând ?i o unitate moldoveneasc?. Au fost aresta?i to?i românii din Comisia Interaliat? de aprovizionare a armatei române de pe front, iar banii comisiei (2 milioane ruble) au fost confisca?i. S-au f?cut câteva arest?ri ?i printre deputa?ii Sfatului ??rii. Unii s-au ascuns: V.Cristi, N.Codreanu, T.Iancu, ?.a., iar al?ii au fugit la Ia?i: Pelivan, A.Crihan, G.Buruian?, I.Buzdugan, Gafencu ?i Ton?u, spre a aduce la cuno?tin?a guvernului român asupra evenimentelor de la Chi?in?u. Frontotdelul i-a cerut la 6 ianuarie lui I.Incule? ?i P.Erhan s? se prezinte la sediul s?u. Nef?când parte din Blocul Moldovenilor, sub presiunea Sfatului ??rii ei accept? s? trimit? o telegram? la Ia?i,prin care cer s? fie retras? armata româneasc? din Basarabia. Spre norocul lor, telegrama nu a avut efect, iar la 10-23 ianuarie 1918 unit??ile române au trecutul Prutul. Bol?evicii au p?r?sit Chi?in?ul la 11/24 ianuarie ?i s-au retras dincolo de Nistru. S-au dat lupte la Bender (Tighina). Interven?ia militar? româneasc? a provocat disensiuni în Sfatul ??rii. P.Erhan ?i G.Pântea învinui?i de Blocul Moldovenesc pentru atitudinea pro rus?, î?i dau demisia ?i se provoac? criza întregului Directorat. La 19 ianuarie se alege noul Directorat (al doilea în frunte cu Daniil Ciucurencu). Locul lui Pântea, la r?zboi, a fost luat de colonelul Br?iescu, iar P.Erhan a fost ales la Instruc?ie. Noul cabinet (al doilea Directorat al Basarabiei) în frunte cu Ciucurencu, avea misiunea de a restabili ordinea în Basarabia. Î?i prezint? programul.Tot atunci, primul ministru a primit telegrama ministrului Fran?ei la Ia?i, Sant-Aulaire, citite în ?edin?a din 22 ianuarie,prin care se argumenta m?sura accept?rii de c?tre alia?i a misiunii trupelor române?ti în Basarabia.

În aceea?i ?edin??, P.Erhan a fost îns?rcinat s? ?in? o cuvântare –pledoarie, în favoarea proclam?rii independen?ei, dup? modelul Ucrainei. În noaptea de 23-24 ianuarie 1918 a fost proclamat? „Republica Democratic? Moldoveneasc? slobod? (independent?), de sine st?t?toare ?i neatârnat?, având ea singur? dreptul de a-?i hot?rî soarta în viitor". Sfatul ??rii, prin st?pânirea pus? de el – Sfatul Mini?trilor, este singurul în m?sur? s? conduc? treburile Basarabiei. Atât Blocul Moldovenesc,cât ?i minorit??ile au votat pentru independen??. A urmat o perioad? în care generalul Averescu, noul prim ministru al României în locul lui I.C.Br?tianu (27 ianuarie) încearc? s? aplaneze conflictul cu Rumcerodul ?i s? salveze numero?ii români aresta?i la Odessa, printre care generalul Coand?. În?elegerea Racovski – Averescu devine caduc? în condi?iile semn?rii la 7 ianuarie 1918 a p?cii cu Puterile Centrale. La 5 martie, în România fusese instalat un nou guvern cu A. Marghiloman, cunoscut pentru pozi?ia s? germanofil?, apoi se petrece ?i ultima încercare a guvernului ucrainian (social-revolu?ionar) de a pretinde ocuparea Basarabiei. În aceste condi?ii, primii care cer unirea cu România sunt ??ranii, membrii zemstvei jude?ene B?l?i (2 martie 1918). La 13 martie, o mo?iune asem?n?toare a fost semnat? de membrii zemstvei din jude?ul Soroca, care mult mai radicali, nu cer, ci „declar? unirea Basarabiei cu România", semnat? de 165 persoane. Unirea cu România au cerut-o ?i marii proprietari din Basarabia, organiza?i în „Uniunea Marilor Proprietari" de c?tre Pantelimon Sinadino, care atac? Sfatul ??rii, condus de Incule? ?i Erhan, învinuindu-l c? d? legi ?i dispozi?iuni în duhul decretelor lui Lenin ?i Tro?ki. În consecin??, U.M.P. cerea „înl?turarea Sfatului ??rii, ca o institu?ie arbitrar? aleas? de o band? de militari maximali?ti, f?r? a lua în considere p?turile burgheze ?i intelectuale ?i nici m?car pe cea a ??ranilor mai avu?i, având în frunte persoane care s-au g?sit anterior în organiza?iile extremei socialiste din Petrograd". Sup?rarea lor pleca de la pozi?ia Sfatului ??rii în problema agrar? – exproprierea mo?iilor ?i împropriet?rirea ??ranilor.

Memoriul marilor proprietari a fost prezentat regelui Ferdinand, la Ia?i, la 6 martie 1918, personal de c?tre P.Sinadino. A?adar, Sfatul ??rii, Dr. Luiza Laz?r Rotarudup? ce fusese atacat de extrema stâng? (bol?evicii) ca burghez ?i contrarevolu?ionar, era atacat acum de dreapta, ca maximalist ?i bol?evic. La 27 martie 1918, a avut loc la Chi?in?u vestita ?edin?? a Sfatului ??rii, care a votat Unirea Basarabiei cu România cu anumite condi?iuni. La ?edin?? a participat în prima parte ?i A.Marghiloman – prim ministru al României, care a dat citire declara?iei guvernului român, care sugereaz? ideea unirii provinciei române?ti de la est de Prut cu ?ara, cu recuno?terea p?str?rii integrit??ii Basarabiei. Apoi a ar?tat c? unirea Basarabiei trebuie s? se fac? cu p?strarea particularit??ilor locale ale acestei ??ri. Sfatul ??rii în componen?a sa actual?, va r?mâne numai pentru rezolvarea chestiunii agrare, potrivit cu nevoile poporului.Ideea unirii a fost reluat? în discu?iile care au avut loc la Bucure?ti la 22 martie, cu prilejul vizitei lui I.Incule?, P.Halippa ?i D.Ciucurencu. La Chi?in?u, la 26 martie, a avut loc o consf?tuire la care au participat: A.Marghiloman (ministru de r?zboi), Hârjeu, Incule?, directorii locali ?i C.Stere, doctorul P.Cazacu ?i V.C?dere, prilej cu care s-a hot?rât întrunirea în ziua urm?toare a Sfatului ??rii în ?edin?? public? pentru a se pronun?a în leg?tur? cu soarta provinciei. În ?edin?a din 27 martie, supunându-se la vot unirea Basarabiei cu ?ara, au votat pentru Unire: 86 deputa?i, 3 împotriv?, 36 s-au ab?inut, iar 13 deputa?i au fost absen?i. I. Incule? a adus la cuno?tin?? rezultatul votului Sfatului ??rii, dup? care l-a invitat în sal? pe Marghiloman, c?ruia i-a comunicat rezultatul vot?rii ?i l-a întrebat dac? accept? condi?iile Unirii. Entuziasmul a cuprins întreaga Moldov?. A urmat promulgarea actului Unirii de c?tre rege, prin Monitorul Oficial din 8/10 august 1918 ?i numirea. La 3 aprilie, Sfatul ??rii îl alege pe Constantin Stere ca pre?edinte ?i un nou Consiliu General al Directorilor (al treilea Directorat). Totodat? au fost ale?i în guvernul de la Bucure?ti 2 membrii ?i anume: I.Incule? ?i D.Ciucureanu. Consiliul Director ?i a elaborat un program de activitate pentru pacificarea Basarabiei, dar nu a putut fi aplicat, deoarece la sfâr?itul lunii iunie, guvernul Marghiloman a decretat stare de asediu în Basarabia ?i l-a numit pe generalul V?itoianu, comisar general pentru întreaga Basarabie. V?itoianu avea sarcina rechizi?iilor pentru armat?, dar ?i îndrumarea poli?iei ?i a cenzurii.

Sfatul ??rii a dizolvat armata moldoveneasc?, care nu mai era necesar? ?i a trecut la alegerea comisiei agrare ?i a comisiei constitu?ionale. Starea de asediu introdus? de guvernul Marghiloman se afla în flagrant? contradic?ie cu condi?iile Unirii. Un grup în frunte cu Cijevski, N.Alexandri, P?sc?lu??, Cristi ?.a. au protestat cerând: ridicarea st?rii de asediu; asigurarea libert??ilor cet??enilor; restrângerea drepturilor jandarmilor; repunerea în posturi a func?ionarilor îndep?rta?i; func?ionarea normal? a instan?elor judec?tore?ti. Prin aceste proteste, grupul a dat ap? la moar? adversarilor Unirii, care sub lozinca „anexare, silnicie, tr?dare" au complotat împotriva Unirii. Oricum, ?i sub influen?a prezen?ei armatei române, începând cu luna februarie 1918, jafurile ?i f?r?delegile înceteaz?, ordinea revenind la normal în Basarabia. Aceasta a permis ridicarea st?rii de asediu. Printr-un manifest adresat popula?iei la 22 aprilie 1918, Consiliul Directorilor anun?? c? „toate slobozeniile dobândite prin revolu?ie, au r?mas neatinse, c? s-a p?strat parlamentul - Sfatul ??rii ?i guvernul - Consiliu, Directorilor. Sfatul ??rii r?mâne în func?iune pân? la rezolvarea problemei p?mântului ?i a altor trebi cum erau interesele locuitorilor". Sesiunea extraordinar? a Sfatului ??rii a fost închis? pân? la terminarea lucr?rilor Comisiilor agrar? ?i constitu?ional?. Ambele Comisii ?i-au început lucr?rile în aprilie 1918. Astfel, pre?edintele Comisiei Agrare ?i sufletul acesteia este Anton Crihan, care devine p?rintele reformei agrare. Comisia Constitu?ional? va avea ca pre?edinte pe V.Bâtc?. Atunci când Comisia agrar? ?i-a încheiat lucr?rile, a fost convocat? ?edin?a extraordinar? a Sfatului ??rii, la 27 noiembrie/10 decembrie 1918. Dup? votarea proiectului legii reformei agrare, opera lui Anton Crihan, f?r? a mai lua în discu?ie ?i chestiunea constitu?ional? (raportul Comisiei Constitu?ionale), întrucât adunarea era animat? de a renun?a la condi?iile Unirii, Sfatul ??rii a supus la vot urm?toarea mo?iune: „În urma Unirii cu România – mam? a Bucovinei, Ardealului, Banatului ?i a ?inuturilor ungure?ti locuite de români în hotarele Dun?rii ?i Tisei, Sfatul ??rii declar? c? Basarabia renun?? la condi?iunile de unire stipulate în actul de la 27 martie, fiind încredin?at? c? în România, tuturor românilor le este asigurat pe viitor regimul curat democratic". Rezolvând problema agrar? ?i renun?ând la elaborarea unei noi Constitu?ii, care în condi?iile nou create nu se mai justifica, Sfatul ??rii a declarat Unirea necondi?ionat? a Basarabiei cu „România-Mam?". Hot?rârea a fost semnat? de Pan Halippa, ca pre?edinte, V.Bâtc? ?i G.Buruian? ca vicepre?edin?i, iar A.Scobiola, ca secretar. În urma acestui vot, Sfatul ??rii se dizolv?, iar Consiliul Directorilor ale?i demisioneaz?.
-------------------------------------------------------
[1] Basarabia este denumirea dat? de c?tre Imperiul Rus, teritoriului voievodatului Moldovei dintre Prut ?i Nistru, anexat prin Tratatul de la Bucure?ti din 1812, odat? cu raiaua Hotinului ?i cu Basarabia istoric? (în limba turc? Bugeac) cedate de Imperiul Otoman la încheierea r?zboiului ruso-turc dintre 1806-1812. Faptul c? a fost cedat Rusiei ?i o parte din teritoriul voievodatului, în ciuda tratatului moldo-otoman care garanta integritatea Moldovei, se datoreaz? abilit??ii negociatorului francez care servea interesele ?arului. footer