Revista Art-emis
Basarabia 200 (1) PDF Imprimare Email
Comandor (r) Prof. univ. dr. Jipa Rotaru & Mr. dr. Luiza Laz?r Rotaru   
Duminică, 29 Ianuarie 2012 00:31
Comandor (r) prof. univ. dr. Jipa Rotaru
1812-2012
Sfatul ??rii - primul parlament al Basarabiei[1] ?i unirea cu ?ara

Exist? în istoria popoarelor evenimente de mare semnifica?ie ?i valoare na?ional?. Un asemenea eveniment a fost cel de la 27 martie 1918 (94 de ani) când, în condi?ii deosebit de vitrege, sub ocupa?ie str?in?, Sfatul ??rii a hot?rât unirea Basarabiei cu Patria-Mam?, România. Aceast? unire deschidea seria celor trei momente ce au asigurat încheierea procesului revolu?ionar de f?urire a statului na?ional unitar român la 1 Decembrie 1918, când Transilvania s-a unit cu România. Sfâr?itul lunii februarie ?i începutul lui martie 1917, când la Petrograd se d?deau ultimele lupte pentru d?râmarea ?arismului (revolu?ia burghezo-democratic?) ?i înl?turarea vechiului regim, cu unul nou, guvernul provizoriu – prin?ul Lvov (liberal), la 2 martie, la Chi?in?u ?i în întreaga Basarabie era lini?te deplin?, men?inut? de guvernatorul Voronovici, prin armat?, cur?i mar?iale ?i stare de asediu. La 5 martie abia, sose?te o telegram? oficial? de la Petrograd (de la noul guvern provizoriu), prin care se anun?a c? Basarabia nu mai este sub Imperiu ?i c? de acum înainte se poate bucura de libertate („svoboda") ?i to?i cet??enii ei erau chema?i s? sus?in? noul guvern. Cum la Chi?in?u tot ce venea de la Petrograd era ordin, au r?spuns ca la comand?, în primul rând to?i func?ionarii (în majoritatea lor de alte etnii decât cea român?). Ei s-au adunat dup? departamente, înc? în uniformele ?ariste ?i au ales comitete profesionale cuprinzându-i pe cei de la po?t?, de la zemstve, de la ?coli (profesorii), avoca?ii, inginerii-hotarnici, medicii, func?ionarii administrativi ?i cei de la finan?e etc. Au trimis telegrame de închinare noului regim ?i blamare a celui vechi „reac?ionar ?i înjositor". Masele mari or??ene?ti ?i rurale au rîmas în a?teptare. La 13 martie, ca ?i la Petrograd ?i Odessa, se constituie ?i la Chi?in?u ?i în alte ora?e basarabene soviete ale lucr?torilor ?i solda?ilor din elemente str?ine de Chi?in?u ?i de Basarabia (pre?edinte Gali?ki, secretar Izbe?tsky, dovedit mai târziu ca spion rus, membrii: Crâlov, Crupovici, Vaisman, Fihman ?.a.). La 22 martie se constituie aparte Sovietul deputa?ilor, muncitorilor ?i solda?ilor din Chi?in?u.

Dup? modelul Petrogradului ?i Odesei, adun?rile publice se înmul?esc, se voteaz? rezolu?ii pentru „guvern ?i revolu?ie". Din lips? de studen?i, se constituie o „alian?? a elevilor de liceu din Chi?in?u". Ca ciupercile dup? ploaie, apar sindicate de toate felurile: al brutarilor, cotingarilor, cofetarilor, buc?tarilor, chelnerilor, portarilor, vizitiilor, feciorilor de cas?, servitoarelor ?i servitorilor, cu comitete, pre?edin?ii, adun?ri, discursuri ?i rezolu?ii: „Jos cu ?arul ?i Rasputin", „revolu?ie f?r? sânge", „pentru guvernul libert??ii" ?.a. Toate aceste manifesta?ii erau chemate s? reprezinte mi?carea proletariatului con?tient care în Basarabia lipsea cu des?vâr?ire. Din ordinul guvernului provizoriu de la Petrograd:
- În toate provinciile ruse?ti (?i în Basarabia), vechii administratori erau înlocui?i cu pre?edin?ii zemstvelor, numindu-i comisari ai guvernului – în general marii proprietari. La prim?rii, în locul ?i pe lâng? consiliile comunale, s-au format comitete executive, formate din reprezentan?i ai noilor organiza?ii sociale ?i politice, inclusiv solda?i în unele locuri.
- Poli?ia urban? ?i rural? se înlocuie?te cu un organism nou, improvizat – mili?iile, formate din oameni absolut nepreg?ti?i.
- Se elibereaz? de?inu?ii din închisori, ducând la amnistie general?. Se public? vestitul Ordin nr.1 prin care: solda?ilor s? li se zic? dumneavoastr? ?i nu grad inferior; s? fie liberi de a fuma, de a saluta sau nu, de a frecventa ?i face parte din cluburi ?i partide politice.
- Se desfiin?eaz? pedeapsa cu moartea, cur?ile mar?iale ?i decora?iile, în afar? de „Crucea Militar? Sfântul Gheorghe".
- În justi?ie, personalul a r?mas acela?i, în afar? de zemsky- nacealnic (judec?tor-subprefect), care a fost înlocuit prin judec?tori ale?i, f?r? a li se cere titluri juridice.
- Nu s-au schimbat nici legile vechiului regim îns?, încet, încet, ele nu mai sunt respectate, instalându-se anarhia.
În schimb, guvernul provizoriu de la Petrograd dezvolt? o puternic? propagand? pentru „adâncirea revolu?iei". Noile partide, grupuri ?i organiza?ii de la centru î?i trimit reprezentan?i în toate ora?ele, satele ?i pe toate fronturile, deci ?i în satele ?i ora?ele din Basarabia, precum ?i printre moldovenii mobiliza?i în diferite târguri ?i pe diferite fronturi.

Probleme precum: libert??ile, r?zboiul, armata, revolu?ia, disciplina, chestia agrar?, chestiunile economice, sunt dezb?tute peste tot de competen?i ?i incompeten?i, de interesa?i ?i dezinteresa?i, de dogmatici ?i sceptici, de entuzia?ti ?i blaza?i, de pro?ti ?i de?tep?i, de toat? lumea, doar este deplin? egalitate, fraternitate ?i libertate de exprimare. În fostul Imperiu apar ?i se adâncesc mi?c?rile na?ionale: polonezii ?i ucrainienii î?i manifest? împotrivirea fa?? de ru?i, exemplu lor fiind urmat de basarabeni. Pe toate fronturile, ca ?i în târguri, între solda?i se produce disocierea ?i clasarea grupurilor pe na?ionalit??i. Peste tot apar conduc?tori na?ionali, grupurile neruse?ti se sus?in reciproc împotriva formei de stat unitar rus. Toate mi?c?rile na?ionale sunt rezervate la început, f?r? declara?ii solemne de separatism. Cât prive?te provincia româneasc? de la est de Prut, din punct de vedere propagandistic, guvernul de la Petrograd a rezervat Basarabiei o situa?ie cu totul special?,Romania Mare fa?? de celelalte provincii ale fostului Imperiu ?arist. Cu faima de provincie, cu multe elemente antisemite ?i cu tendin?e separatiste, contrarevolu?ionare, Basarabia era suspectat? de a deveni Vandeea revolu?iei ruse?ti. De aceea, aici s-au luat m?suri speciale ?i anume trimiterea de propagandi?ti ai revolu?iei. Sociali?ti populari (Smidt ?i Cristi) trimit agitatori la sate; la fel sovietul lucr?torilor, solda?ilor ?i ??ranilor de la Odesa. Kerensky, ?eful efectiv al guvernului provizoriu, la 19 mai trimite la Chi?in?u pe primul senator al revolu?iei, omul s?u de încredere, Socolov. Acesta ?i înso?itorul s?u la Chi?in?u, Vengherov, au asistat la primul Congres al ??ranilor din Basarabia, unde s-au convins de existen?a în provincia româneasc? a antagonismului dintre ru?i ?i basarabeni ?i de dorin?a de autonomie a moldovenilor. În acest spirit, ei au raportat guvernului de la Petrograd c? este nevoie a se trimite în Basarabia cât mai mul?i propagandi?ti ai revolu?iei. A?a ajunge în prim?vara anului 1917 la Chi?in?u îns??i Bresco-Bre?conscaia (bunica revolu?iei ruse?ti), c?reia Erhan îi raporta cu ocazia sosirii ei la Chi?in?u, c? cei 40 de propagandi?ti trimi?i erau aresta?i pe la sate de c?tre localnici.

Ion Incule?, în 1929, în revista „Genera?ia Unirii" public? „O revolu?ie tr?it?", în care vorbe?te de preg?tirea înc? din martie a unui grup de 80 de agitatori, majoritatea solda?i, timp de 2 luni, câte 8 pentru fiecare jude?, care s? fie trimi?i în Basarabia pentru a propov?dui ideile revolu?iei, inclusiv unitatea cu statul rus. Guvernul provizoriu (Lvov) a aprobat selectarea lor dintre solda?ii moldoveni, preg?tirea ?i finan?area ac?iunii ?i trimiterea a 40 de persoane la Chi?in?u, începând cu 1 iunie 1917. Propagandi?tii au invadat Basarabia, aducând cu ei un întreg arsenal de manifeste, apeluri ?i bro?uri, care expuneau sarcinile revolu?iei ruse. Sub conducerea lui A.Smidt ?i V.Cristi, la Chi?in?u s-a înfiin?at o sec?ie special?, care avea sarcina de a traduce ?i r?spândi bro?urile politice pentru „adâncirea revolu?iei ruse?ti printre moldoveni". Conduc?torul grupului de propagandi?ti adu?i în Basarabia a fost Pantelimon Erhan, cel care va deveni pre?edinte al Sovietului gubernial al deputa?ilor ??rani. În paralel, la Chi?in?u, sub imboldul dreptului la autodeterminare na?ional?, propagat de revolu?ia rus?, se dezvolt? mi?carea na?ional?. La 3 aprilie se constituie Partidul Na?ional Moldovenesc.Primul pre?edinte a fost P.Gore; vicepre?edinte - V.Her?a; secretar general – Pan Halippa; pre?edinte de onoare - V.Stroescu. S-a constituit un nucleu din români basarabeni - proprietari, intelectuali, profesori ?i studen?i, la care au aderat ulterior militari din diferite centre ale Rusiei ?i României, ca Odessa, Ia?i, Roman, Ecaterinoslav, Kiev, Novo-Gheorghiev, Sevastopol etc.

La 9 aprilie, Partidul Na?ional Moldovenesc î?i public? programul, care printre altele cuprindea:
- autonomie administrativ?, judec?toreasc?, bisericeasc? ?i social? a Basarabiei în cadrul Federa?iei ruse;
- Diet? provincial? („Sfatul ??rii);
- trimiterea unor delega?i (reprezentan?i) la Centru ?i a unui reprezentant pe lâng? „st?pânirea de sus";
- administra?ia ?i ?colile s? se afle în mâinile moldovenilor;
- na?ionalizarea ?colii ?i bisericii;
- na?ionalizarea armatei ?i oprirea coloniz?rii Basarabiei;
- limba român? în ?coli, armat?, administra?ie ?i biseric?;
- acelea?i drepturi pentru moldovenii de dincolo de Nistru;
- în problema agrar? – expropierea ?i împropriet?rirea ??ranilor.
Cu elaborarea programului de ac?iune a P.N.M., începea în Basarabia perioada romantismului revolu?ionar, care a cuprins lunile martie, aprilie, mai, perioad? în care ideea de organizare revolu?ionar? abia se contura. Svoboda, dup? 100 de ani de întuneric, era cuvântul la ordinea zilei în Basarabia. Din luna aprilie încep s? se desf??oare în Basarabia primele adun?ri ale diferitelor organiza?ii na?ionale, agrare, cooperatiste, culturale ?i biserice?ti, care reprezentau majoritatea popula?iei ?i care se pronun?? pentru viitorul provinciei. Astfel, la 7 aprilie, la Chi?in?u, are loc Adunarea Uniunii Cooperativelor. Mo?iunea adoptat? avea drept fundament autonomia administrativ?, bisericeasc?, cultural? ?i economic?. Pentru realizarea autonomiei se cerea: organizarea unui corp legislativ local – Sfatul ??rii, Divanul ??rii. Problema reformei agrare nu se punea aici. Se repetau apoi în linii generale prevederi din Programul Partidului Moldovenesc.
La 18 aprilie se constituie Adunarea ofi?erilor ?i solda?ilor din Odessa, format? din 10.000 osta?i ?i organizat? de c?tre Cateli, A.Crihan, N.Ciornei, to?i din jude?ul B?l?i. Era prezidat? de c?pitan de stat major E.Cateli, ajutat de Pan Halippa, voluntarul P?sc?lu?? ?i I.Pelivan. Adunarea a avut un mare r?sunet în întreaga Basarabie, fiind compus? în majoritate din ??rani îmbr?ca?i în hain? militar?. Aceasta cerea:
- „Basarabia s? nu mai fie ocârmuit? ca o ?ar? supus?, ci ca o ?ar? slobod?", cu Sfatul ??rii compus din „deputa?ii tuturor noroadelor ce locuiesc în Basarabia;
- limba român? s? fie introdus? în înv???mânt, biseric?, administra?ie ?i justi?ie;
- pentru prima dat? se aducea în discu?ie problema agrar?;
- problema form?rii cohortelor moldovene?ti. O activitate deosebit? o desf??ura în aceast? direc?ie A.Crihan.

Generalul Scerbacev, comandantul frontului româno-rus de la Ia?i, prin telegrama nr.156370 a aprobat formarea ?i trimiterea în Basarabia a 16 cete mobile de mili?ioneri recruta?i dintre solda?ii n?scu?i în Basarabia, care au fost r?ni?i nu mai pu?in de dou? ori. Pentru conmducerea lor (a cohortelor) a fost stabilit un inspector al cetelor mobile în persoana lui A.Crihan. Regulamentul lor a fost aprobat de loc?iitorul comandantului statului major al circumscrip?iei militare Odesa - generalul locotenent Marx. Scopul cohortelor nou înfiin?ate era p?strarea siguran?ei personale a cet??enilor ?i lupta împotriva dezertorilor ?i jefuitorilor, prevenirea dezordinii agrare, lupta împotriva anarhiei ?i a contrarevolu?iei. La 24 aprilie se constituie Congresul clerului ?i al mirenilor, iar la 9 mai, Congresul cooperatorilor, prezidat de G.Buruian?, membru al Partidului Na?ional Moldovenesc. La 20 mai s-a constituit Congresul studen?esc la redac?ia ziarului „Cuvânt Moldovenesc", sub pre?edin?ia lui Teofil Iancu. Între 21- 24 mai are loc primul Congres ??r?nesc, convocat de frac?ia ruseasc?, pentru a trimite delega?i din partea Basarabiei la Congresul deputa?ilor muncitorilor, solda?ilor ?i ??ranilor. Majoritatea participan?ilor erau minoritari bulgari, ruteni, ucrainieni. Congresul a adoptat hot?rârea de expropriere ?i împropriet?rire a ??ranilor dup? normele ce urmau a fi elaborate de Constituanta rus?. Sub influen?a acestui Congres, Partidul Na?ional Moldovenesc ?i-a revizuit programul în privin?a reformei agrare. P?mântul s? fie socializat, adic? s? treac? în st?pânirea poporului, fiind repartizat de c?tre ob?tile s?te?ti, dup? norme stabilite în Sfatul ??rii.

Dr. Luiza Laz?r RotaruPrimul Congres al înv???torilor din Basarabia, condus de P.Gore, la care au participat 500 de înv???tori printre care poetul A.Mateevici ?i mitropolitul Gurie, a hot?rât na?ionalizarea ?colii începând cu 1 septembrie ?i preg?tirea înv???torilor, precum ?i o larg? autonomie teritorial? ?i cultural? a Basarabiei. Odat? ce mi?carea social? ?i na?ional? se adânce?te, participând activ militarii ?i intelectualii de prim? genera?ie, proveni?i din rândul ??r?nimii, romantismul revolu?ionar este p?r?sit ?i începe s? predomine o not? de realism, în leg?tur? cu satisfacerea intereselor imediate ?i cu soarta p?mântului. Dac? pân? acum totul se l?sa pe seama Constituantei ruse, se punea de acum problema constituirii unui Organ suprem al Basarabiei, care s? preia aceste sarcini majore. O prim? m?sur? a fost constituirea la Chi?in?u a Comitetului Central al osta?ilor moldoveni la 23 iunie 1917, cu sarcina de a convoca un Congres al militarilor moldoveni, cu sediul la Palatul Libert??ii, avându-l ca pre?edinte pe G.Pântea, care s? hot?rasc? soarta Basarabiei. În condi?iile dezordinii ?i anarhiei dezl?n?uite în Basarabia ?i a preten?iilor Ucrainei de încorporare a provinciei române?ti, din vara anului 1917 la 27 august, în Basarabia are loc al doilea Congres al ??ranilor, la care a participat I.Incule?, proasp?t venit de la Petrograd, în calitate de membru al Sovietului deputa?ilor din Petrograd, ca ajutor de comisar. Acest eveniment, adresându-se majorit??ii popula?iei (??r?nimea) ?i principala for?? a societ??ii basarabene, avea s? marcheze intrarea Basarabiei într-o etap? mult mai profund? ?i anume aceea a realismului revolu?ionar. În continuarea ac?iunilor na?ional-revolu?ionare, la 20 octombrie se va convoca primul Congres ost??esc al moldovenilor. Congresul s-a desf??urat în sala eparhial? din Chi?in?u, fiind organizat de c?tre E.Cateli, cu participarea unui important grup de reprezentan?i ai mi?c?rii sold??e?ti, dar ?i a celorlalte for?e radical-revolu?ionare, din care f?ceau parte: Cijevski, Holban, N?stase, P.Halippa, P.Erhan, A.Crihan, Gr.Cazacliu, Toma Jalb? din Transnistria ?i al?ii.

Printre altele, Congresul a hot?rât:
- unica form? admisibil? în Rusia este Republica Federativ? Rus?;
- na?ionalizarea unit??ilor moldovene?ti ?i m?rirea num?rului cohortelor de la 16 la 100;
- constituirea imediat? a Sfatului ??rii, pentru administrarea tuturor treburilor Basarabiei autonome, fiind format din 120 deputa?i din care 84 (70%) moldoveni ?i restul celelalte etnii;
- Sfatul ??rii urma s? func?ioneze pân? la întrunirea Constituantei din Basarabia, aleas? prin vot universal, egal, direct ?i secret;
- odat? constituit Sfatul ??rii, toate comitetele constituite în Basarabia c?p?tau un caracter strict profesional, f?r? a se mai amesteca în treburile politice;
- toate organele administrative urmau a se supune Sfatului ??rii;
- în problema agrar? - p?mântul constituie proprietatea poporului ?i se va distribui de c?tre Constituant? celor ce-l vor lucra;
- na?ionalizarea înv???mântului;
- respectarea drepturilor na?ionalit??ilor;
- au fost ale?i primii 44 de deputa?i ai Sfatului ??rii, chiar de acest Congres;
- s-a constituit o Comisie special? care s? se ocupe de organizarea Sfatului ??rii, aceasta fiind compus? din: V.Ton?u ca pre?edinte, A.Crihan, G.Pântea, I.Buzdugan, ?urcan, Sinicliu, Zberea, Iepure, Mârzea, Iudas, Moraru ?i Ignatiuc, ca membri.
Între 26-28 noiembrie au loc alegeri pentru Constituanta rus?. În condi?iile haosului din Basarabia, au participat la vot ?i mase de dezertori ru?i de pe frontul româno-rus, care se aflau în drum spre provinciile lor din Imperiu, care au provocat grave tulbur?ri agrare. La alegeri a ob?inut majoritatea Partidul Social Revolu?ionar Rus.

Constituanta rus? s-a întrunit la 5 ianuarie 1918 ?i a func?ionat doar dou? zile, din cauza evenimentelor care au urmat (radicalizarea revolu?ionar? alungat? de bol?evici). Disolu?ia Constituantei ruse a provocat o mare decep?ie pentru intelectualii ?i ??ranii din Basarabia. Au disp?rut inten?iile de integrare a Basarabiei în Federa?ie ?i s-a intensificat ac?iunea de organizare în provincie autonom?. S-a înt?rit astfel curentul în favoarea organiz?rii grabnice a Sfatului ??rii. Au fost angrenate spre a-?i desemna candida?ii, toate organiza?iile politice ?i profesionale ?i chiar institu?iile Basarabiei, în propor?ia stabilit? de Congresul ost??esc. S-a m?rit cifra deputa?ilor la 150; în afara celor 44 ale?i de Congresul solda?ilor, au mai fost ale?i 30 de c?tre Sovietul ??ranilor moldoveni, ceilal?i 76 fiind: 10 din partea zemstvelor, 11 din partea Chi?in?ului ?i ora?elor ?inutale; 3 - Sovietul muncitorilor, solda?ilor ?i ??ranilor; 7 din partea partidelor ( 1 de la P.S.D.,;1 de la P.S.R., 1 de la P.S.P.; ?i cum era ?i firesc, 4 de la P.N.M; 5 - cooperativele; 2 - c?ile ferate; 2- juri?tii; 2 - P.T.T.; 1 - Congresul; 1 - societatea intelectual?; 1- sindicatul institutorilor moldoveni; 1 - clerul; 1 - liga femeilor; 28 - organiza?iile na?ionalit??ilor cu: ucrainieni – 10, israeli?i – 10, bulgari - 2, germani - 2, g?g?uzi - 1, polonezi - 1, armeni - 1 ?i greci - 1. Per ansamblu au fost 105 moldoveni 70% ?i 45 minoritari(30%). La 21 noiembrie 1917 s-a deschis prima ?edin?? a Sfatului ??rii, care a func?ionat ca parlament al Basarabiei un an, între 27 noiembrie 1917 - 27 noiembrie 1918. Adunarea a fost binecuvântat? în limba român? de c?tre episcopul rus al Akkermanului, Gavriil. Prin pre?edin?ii lor, toate organiza?iile politice, administrative ?i profesionale ?i-au exprimat acordul în leg?tur? cu înfiin?area unei autorit??i centrale în provincie, pentru a pune cap?t anarhiei în deplin? cre?tere în Basarabia. Cei mai entuzia?ti au fost reprezentan?ii majorit??ii moldovene?ti, care vedeau în Sfatul ??rii întruchiparea visului lor secular de a se cârmui în chip autonom, pentru a contribui la prop??irea propriei lor culturi, deosebit? de cea a ru?ilor.
- continuarea în num?rul viitor -
---------------------------------------------------
[1]  Basarabia este denumirea dat? de c?tre Imperiul Rus, teritoriului voievodatului Moldovei dintre Prut ?i Nistru, anexat prin Tratatul de la Bucure?ti din 1812, odat? cu raiaua Hotinului ?i cu Basarabia istoric? (în limba turc? Bugeac) cedate de Imperiul Otoman la încheierea r?zboiului ruso-turc dintre 1806-1812. Faptul c? a fost cedat Rusiei ?i o parte din teritoriul voievodatului, în ciuda tratatului moldo-otoman care garanta integritatea Moldovei, se datoreaz? abilit??ii negociatorului francez care servea interesele ?arului. footer