Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Dinu Po?tarencu, Chi?in?u   
MarĹŁi, 10 Ianuarie 2012 01:28
Dr. Dinu Po?tarencuIntrând în r?zboi de partea Antantei, în virtutea Conven?iei politice ?i militare dintre România ?i Antanta din 4/17 august 1916, armata român? a declan?at campania militar? prin atacul din noaptea de 14/27 – 15/28 august 1916 asupra Austro-Ungariei ?i a p?truns cu succes în Transilvania. În scurt timp îns?, trupele austro-germane – numeroase, bine dotate ?i cu experien?? de lupt? – au obligat for?ele armate române s? se retrag?. Înaintarea trupelor Puterilor Centrale a fost oprit? cu grele sacrificii, dup? ce ele au ocupat o parte considerabil? din teritoriul României. Situa?ia politic? dezastruoas? în care s-a pomenit România dup? câteva luni de la intrarea ei în r?zboi, existând pericolul dispari?iei statului român, a provocat exodul popula?iei peste hotarul de est al ??rii. Informa?ii referitoare la acest exod sunt prezente într-o serie de documente de arhiv? ?i, mai cu seam?, în paginile publica?iilor periodice chi?in?uene de epoc?, de unde le red?m în continuare. Deja în luna noiembrie 1916, oficialit??ile ?ariste au dat unele directive în privin?a m?surilor care urmau a fi luate în vederea întâmpin?rii refugia?ilor români ?i acord?rii asisten?ei necesare. Aceasta devine cunoscut din telegrama expediat? la 26 noiembrie/9 decembrie 1916 comitetelor executive (upravelor) ale zemstvelor jude?ene de c?tre administratorul guberniei Basarabia, Arseniev, în care se men?iona: „Prin intermediul unei telegrame, guvernatorul general al Odesei a în?tiin?at c? au fost elaborate urm?toarele itinerare pentru deplasarea refugia?ilor români pe drumuri de ?ar?: 1. De la Br?ne?ti, plasa Sculeni, spre F?le?ti, B?l?i, Soroca, Iampol, sta?ia Vapnearka, Bra?lav, Skvira, Kiev. 2. De la Ungheni, ?u?ora ?i Drenceni spre Biliceni, ?tef?ne?ti, sta?ia Râbni?a, sta?ia Slobodka, Olgopol, Uman, Zvenigorodka, Boguslav, Pereiaslav sau Boguslav, Kanev, dac? acolo va fi pod peste Nipru. 3. De la S?rata-R?ze?i, Leova ?i F?lciu spre Gura Galbenei, Chi?in?u, Dub?sari, sta?ia Birzula, Ananiev, Olviopol, Novomirgorod, Cerkas. 4. De la Reni spre Bolgrad, Manzâr, Bender, Tiraspol, sta?ia Razdelnaia, Berezovka, Voznesensk, Elisavetgrad, Kremenciug sau, în cazul dac? la Kremenciug nu este pod peste Nipru pentru mijloacele de circula?ie, de la Solonoe spre Krivoi Rog, Ekaterinoslav. V? comunic aceast? informa?ie pentru a lua cuno?tin?? de ea ?i pentru a dispune în regim de urgen?? privitor la amenajarea în calea refugia?ilor a punctelor sanitare ?i de alimentare"[1].

Printr-o telegram? suplimentar?, trimis? comitetelor executive în aceea?i zi, Arseniev le-a comunicat despre dispozi?ia guvernatorului general: „În viitorul apropiat se a?teapt? deplasarea refugia?ilor români. Ace?tia urmeaz? s? fie orienta?i din Basarabia în interiorul Rusiei, spre est ?i nord-est, pe drumuri de ?ar?, conform itinerarelor elaborate, care au fost comunicate în telegrama anterioar?. Deoarece de la râul Prut duc doar dou? c?i ferate, suprasolicitate pentru transportare, urmeaz? ca masa principal? a refugia?ilor s? fie îndreptat? exclusiv pe drumuri de ?ar?, trimi?ând în garniturile de vagoane goale care se înapoiaz? doar refugia?ii f?r? cai. Întrucât itinerariile elaborate pentru deplasarea pe drumuri de ?ar? au direc?ia spre nodurile liniei ferate Odesa-Jmerinka, atunci refugia?ii, în cazul dac? se va reu?i, vor fi îmbarca?i în aceste sta?ii în vagoane, iar dac? nu se va reu?i, atunci refugia?ii se vor deplasa pe drumuri de ?ar? pân? la Nipru, spre locurile de trecere. În mod urgent este necesar de a amenaja la pichetele de gr?niceri de la Prut puncte sanitare de primire în vederea supunerii refugia?ilor unui control medical, izol?rii ?i trat?rii persoanelor cu boli infec?ioase. Este necesar de a amenaja osp?t?rii în punctele de primire pentru a-i alimenta pe refugia?i, de a preg?ti furaj, paie pentru caii ?i boii refugia?ilor. Ar fi bine de organizat înregistrarea refugia?ilor"[2]. Puncte sanitare ?i de alimentare urmau s? fie amenajate peste fiecare 15-20, cel mult 25 de verste. În acest context, guvernatorul general a remarcat c? „înaintarea refugia?ilor prin Basarabia trebuie s? decurg? intensiv, dup? cum este posibil, pe drumuri de ?ar? ?i pe c?ile ferate de la Reni ?i Ungheni"[3]. Problemele privind organizarea asisten?ei care urma s? fie acordat? refugia?ilor români au fost abordate în cadrul consf?tuirilor reprezenta?ilor organiza?iilor pentru refugia?ii de la sud, desf??urate în zilele de 26, 29 ?i 30 noiembrie (stil vechi) ?i 7/20 decembrie 1916, la Odesa, ?i pe data de 5/18 decembrie 1916, la Chi?in?u, din ?irul organiza?iilor respective f?când parte Uniunea Zemstvelor din toat? Rusia, Uniunea Ora?elor, Zemstva din Basarabia ?i altele. În conformitate cu rezolu?iile acestor reuniuni, Zemstva din Basarabia î?i asumase sarcina de a dota ?i a deservi punctele sanitare ?i de alimentare pentru refugia?i, pe parcursul deplas?rii lor prin Basarabia[4].

Din protocolul consf?tuirii cu privire la problemele legate de evacuarea ?i alimentarea refugia?ilor români ce a avut loc la Odesa în zilele de 26, 29 ?i 30 noiembrie 1916, afl?m c? la aceast? întâlnire de lucru au fost prezen?i: V.A. Semionov, împuternicitul principal interimar al organiza?iei Iugobejene?[5], B.K. Arseniev, guvernatorul interimar al Basarabiei, colonelul?[6], reprezentantul Nacivoso-ului, reprezentantul c?ilor ferate (numele nu este indicat), C.A. Mimi, pre?edintele Comitetului Executiv al Zemstvei Guberniale a Basarabiei, G. Podol?ev, reprezentantul Comitetului principesei Tatiana, G. Brodski, împuternicitul Crucii Ro?ii, P.K. Linicenko, O.O. Rizeman ?i S.S. Nalbandov, împuternici?ii Zemsoiuz-ului[7], I.I. Kraskovski ?i G. Evseev, împuternici?ii Sogor-ului[8], ?i I.N. Le?cinski, reprezentantul Sec?iei Asisten?? Popula?iei a Zemsoiuz-ului Iuzfront[9]-ului [10]. În cadrul ?edin?elor au fost dezb?tute urm?toarele chestiuni: alimentarea refugia?ilor, m?surile medico-sanitare, înregistrarea, îmbarcarea în vagoane, m?surile de protec?ie a copiilor, itinerarele refugia?ilor, îmbr?c?minte, cump?rarea vitelor ?i altele. În urma dezbaterii problemei referitoare la repartizarea mai ra?ional? a activit??ilor legate de aranjarea refugia?ilor ?i oportunitatea întrebuin??rii mijloacelor ?i for?elor aflate la dispozi?ia institu?iilor ?i organiza?iilor care participau la aceste ?edin?e, asisten?a a considerat necesar s? distribuie activit??ile în modul urm?tor:
1. Organiza?ia Iugobejene? ?i-a luat asupra sa:
a) partea financiar? împreun? cu direc?ia central? din Odesa;
b) reprezentarea pe lâng? guvernatorii guberniilor Basarabia, Herson ?i Podolia.
2. De a cere guvernatorilor guberniilor Basarabia, Herson ?i Podolia s?-?i asume concursul:
a) s? deta?eze poli?ia rural?;
b) s? trimit? c?ru?e la corvoad? pentru transportarea refugia?ilor;
c) s? repartizeze înc?peri pentru refugia?ii bolnavi.
3. Servirea refugia?ilor s? fie distribuit? între Zemstva din Basarabia ?i organiza?iile de pe front în conformitate cu planul urm?tor:
a) Zemstva din Basarabia î?i ia asupra sa organizarea ajutor?rii refugia?ilor, în timpul deplas?rii lor pe teritoriul Basarabiei, prin amenajarea punctelor medicale ?i de alimentare, precum ?i alte modalit??i de acordare a ajutorului;
b) Zemsoiuz-ul Iuzfront-ului are sub controlul s?u dou? c?i de naviga?ie de la sud ?i va organiza înregistrarea ?i acordarea ajutorului medico-sanitar ?i de alimentare; Sogor-ul Iuzfront-ului se va îngriji de refugia?ii care se vor deplasa pe cele dou? c?i de la nord, pân? la intrarea lor în Basarabia ?i dup? ie?irea de pe teritoriul ei.
4. Participarea Crucii Ro?ii se poate manifesta prin amenajarea punctelor de alimentare la sta?iile intermediare ale c?ilor ferate.
5. Sec?ia din Odesa a Comitetului principesei Tatiana î?i asum? tutelarea a 100 de copii refugia?i[11].

În protocol s-a mai specificat c? ac?iunile încredin?ate Zemstvei din Basarabia, Zemsoiuz-ului ?i Sogor-ului pot fi realizate cu condi?ia dac? va fi acordat de urgen?? suportul financiar corespunz?tor. Din acest motiv, participan?ii la consf?tuire au decis s?-i solicite împuternicitului principal interimar al Iugobejene?-ului s? intervin? în privin?a ob?inerii creditului necesar, al c?rui m?rime, în momentul respectiv, nu putea fi determinat?, deoarece nu existau date cu privire la num?rul refugia?ilor. ?inând cont, îns?, de costul, stabilit prin experien?a precedent?, a utilajului ?i deservirii unui refugiat, în propor?ie de o rubl? pe zi, ?i de cifra probabil? a refugia?ilor de 100 000, asisten?a a adoptat rezolu?ia de a întreprinde demersul pentru a i se pune la dispozi?ia Zemstvei Guberniale din Basarabia, Zemsoiuz-ului ?i Sogor-ului un avans în m?rime de 2 000 000 de ruble[12]. La consf?tuire s-a discutat ?i problema privind ob?inerea vagoanelor pentru transportarea inventarului, materialului ?i produselor pentru amenajarea punctelor. Reprezentantul Nacivoso-ului ?i cel al c?ilor ferate au declarat în acest sens c?, la început, exist? posibilitatea de a pune la dispozi?ie 50 de vagoane. În plus, reprezentantul Nacivoso-ului a dat asigur?ri c?, pentru deplasarea refugia?ilor, pot fi utilizate vagoanele de marf? care se întorc goale de la front. De asemenea, a fost acceptat? propunerea pre?edintelui Comitetului Executiv al Zemstvei Guberniale a Basarabiei de a introduce unele modific?ri în planul itinerarelor de deplasare a refugia?ilor români, elaborat de Na?tabokr[13]. Din protocolul consf?tuirii din 5 decembrie 1916 afl?m c? la întrunirea de la Chi?in?u au asistat: B.K. Arseniev, guvernatorul interimar al Basarabiei, C.A. Mimi, pre?edintele Comitetului Executiv al Zemstvei Guberniale a Basarabiei, M.S Glavce, pre?edintele Comitetului Executiv al Zemstvei Jude?ene Chi?in?u, V.I. Anghel, pre?edintele Comitetului Executiv al Zemstvei Jude?ene Orhei, P.G. Gore, împuternicitul Crucii Ro?ii, S.S. Nalbandov, împuternicitul Zemsoiuz-ului, I.I. Kraskovski, împuternicitul Sogor-ului, ?i I.N. Le?cinski, pre?edintele Sec?iei Asisten?? Popula?iei a Zemsoiuz-ului Iuzfront-ului. Participan?ii la ?edin?? ?i-au propus s? supun? unei discu?ii mai detaliate m?surile de acordare a ajutorului refugia?ilor români, elaborate în cadrul ?edin?elor de la Odesa din 26, 29 ?i 30 noiembrie 1916. Drept consecin??, asisten?a a formulat urm?toarele concluzii:
- 1. Pentru a organiza cât mai reu?it ac?iunea, este necesar de a stabili o leg?tur? direct? între Zemstva Gubernial? a Basarabiei ?i împuternicitul principal interimar pentru aranjarea refugia?ilor români.
- 2. De a cere împuternicitului principal interimar pentru aranjarea refugia?ilor români s? propun? Crucii Ro?ii s? participe la ajutorarea refugia?ilor, conform planului elaborat în cadrul consf?tuirii de la Odesa din 26, 29 ?i 30 noiembrie 1916.Tabel cu re?eaua de alimentare
- 3. De a distribui organizarea ajutorului pentru refugia?ii români între Zemstva din Basarabia, Zemsoiuz ?i Sogor[14].
Rezultatele reuniunii de la Chi?in?u au fost raportate în cadrul consf?tuirii de la Odesa din 7 decembrie 1916, care ?i-a ?inut lucr?rile în prezen?a lui V.A. Semionov, împuternicitul principal interimar pentru aranjarea refugia?ilor români, K.I. Basnin, împuternicitul Iugobejene?-ului, O.O. Rizeman ?i S.S. Nalbandov, împuternici?ii Zemsoiuz-ului, ?i I.N. Le?cinski, pre?edintele Sec?iei Asisten?? Popula?iei a Zemsoiuz-ului Iuzfront-ului. În baza hot?rârilor adoptate la Chi?in?u, participan?ii la aceast? rund? de consult?ri au convenit s? introduc? în planul de organizare a ajutorului prev?zut pentru refugia?ii români urm?toarele complet?ri ?i modific?ri:
- 1. Zemstva Basarabiei s? se pun? în leg?tur? direct? cu împuternicitul principal interimar pentru aranjarea refugia?ilor români în privin?a problemelor relative la ajutarea refugia?ilor români.
- 2. În calitate de ?efi ai drumurilor de ?ar? vor fi desemnate persoane care cunosc c?ile de comunica?ie locale.
- 3. De a-l ruga pe împuternicitul principal al Crucii Ro?ii s? clarifice în ce const? participarea Crucii Ro?ii la ac?iunea de ajutare a refugia?ilor români, având în vedere planul de acordare a acestui ajutor, elaborat de c?tre Zemstva Basarabiei ?i organiza?iile ob?te?ti în cadrul consf?tuirii de la Chi?in?u din 5 decembrie 1916. 4. De a aproba planul, elaborat minu?ios, al re?elei de institu?ii pentru servirea refugia?ilor români[15].
Dosarul consultat con?ine doar schema re?elei de institu?ii al itinerarului II, pe care o reproducem mai jos[16].

La 2/15 ianuarie 1917, ziarul chi?in?uean de expresie rus? Via?a Basarabiei comunica cititorilor c? prin sta?ia de cale ferat? Razdelnaia a trecut primul tren cu oameni politici români împreun? cu familiile sale. Unii au plecat spre Petrograd, Moscova ?i alte centre. O alt? parte s-a îndreptat spre Odesa[17]. „Cei din urm? refugia?i, se mai men?ioneaz? în paginile ziarului, inclusiv persoanele care ocup? o situa?ie politic? important?, au declarat c? trimiterea deputa?ilor ?i a familiilor acestora în Rusia nu înseamn? un început de evacuare a camerelor legislative, ci este determinat? de necesitatea de a dezaglomera capitala, care sufer? din cauza dificult??ilor alimentare ?i suprapopul?rii ei"[18]. În timpul conversa?iei pe care a între?inut-o Radovici, „fostul ministru al comer?ului, actualul deputat, director al B?ncii Na?ionale" a României, acesta a rugat s? fie dezmin?ite zvonurile despre iminenta str?mutare a Guvernului României în Rusia. Îns??i Radovici a fost trimis în delega?ie în Rusia, în fruntea unei comisii guvernamentale, compus? din 15 deputa?i ?i 20 de func?ionari, pentru a stabili care sunt posibilit??ile de a a?eza în guberniile de sud un num?r însemnat de refugia?i[19]. Peste patru zile, acela?i ziar a anun?at c?, în virtutea dispozi?iei emise de c?tre autorit??i, refugia?ii din România, doritori de a se stabili în Chi?in?u, pot r?mâne aici, cu condi?ia ca ei s? nu pretind? la ajutor din partea sec?iei locale a Comitetului principesei Tatiana. Potrivit acestei surse, mul?i refugia?i români se instalau în Chi?in?u, angajându-se la diferite locuri de munc?[20]. Totodat?, prin intermediul acestui num?r al ziarului s-a mai adus la cuno?tin?? c? punctul de alimentare pentru refugia?ii din România a fost mutat de c?tre comitetul or??enesc de ajutorare a refugia?ilor din casa lui ?arov de pe strada Munce?ti în casa lui Streapci de pe strada Svecinaia[21], col? cu strada Aleksandrovskaia[22]. Sosit la Odesa, senatorul român Dimitrescu a negat informa?iile ap?rute de curând în ziare cum c? Odesa ?i alte ora?e din sudul Rusiei au fost vizitate de func?ionari români cu scopul de a cerceta cl?dirile destinate pentru ad?postirea mini?trilor români ?i a altor institu?ii superioare, aflate la Ia?i. „Dup? spusele senatorului, în prezent nu exist? necesitatea de a transfera aceste institu?ii din Ia?i ?i, în viitorul apropiat, nu se prevede o asemenea transferare"[23].

Conform ?tirilor primite de la Petrograd, citim în Via?a Basarabiei din 11/24 ianuarie 1917, „12 500 de boy scout-i?ti români, înso?i?i de conduc?torii lor", au trecut frontiera Imperiului Rus. „Grupa?i în deta?amente nu prea mari, ei se îndreapt? spre ora?ul B., situat la o distan?? de 70 de verste de grani?a noastr?, unde li s-a propus s? se adune pentru a merge mai departe în Rusia. Prin ordin imperial, misiunea de a se îngriji de ei i-a fost încredin?at? generalului Voeikov, iar guvernatorilor li s-a poruncit s? decid? unde s?-i cazeze"[24]. Despre aceasta s-a scris ?i în paginile gazetei chi?in?uene de limb? român? Cuvânt moldovenesc, de unde cit?m: „Dup? ?tirile din Petrograd, 12 500 de copii români, care fac parte din organiza?ia cerceta?ilor, au trecut grani?a ruseasc? de la Prut ?i, în frunte cu înv???torii lor, se îndreapt? pe jos spre ora?ul basarabean B?l?i"[25]. Via?a Basarabiei din 11/24 ianuarie 1917 mai informa c? prin ora?ul Ekaterinoslav a trecut un val de refugia?i români. To?i erau îndrepta?i spre sate, unde agricultorii români urmau s?-i înlocuiasc? pe prizonieri la lucr?rile agricole[26]. A doua zi, Via?a Basarabiei a comunicat suplimentar în privin?a boy scout-i?tilor români c? Direc?ia C?ilor Ferate din Sud-Vestul Rusiei a primit prin telegraf de la minister urm?torul ordin: „Din Ia?i a plecat în forma?ie de mar? spre sta?ia B?l?i a c?ilor ferate de sud-vest 12 000[27] de boy scout-i?ti români. Binevoi?i a dispune s? fie trimise la sta?ia B?l?i 12 trenuri pentru a transporta boy scout-i?tii români în Rusia"[28]. La 12/25 ianuarie 1917, Levi?ki, responsabil de amenajarea punctelor de alimentare, i-a expediat lui M.S. Glavce, pre?edintele Comitetului Executiv al Zemstvei Jude?ene Chi?in?u, o telegram? cu urm?torul con?inut: „Conform instruc?iunii primite din Bender, eu am deschis puncte de alimentare în Nem?eni, Bujor, L?pu?na ?i îi voi trimite pe refugia?i spre punctul din Hânce?ti al Comitetului Executiv al Zemstvei"[29]. Pe data de 14/27 ianuarie 1917, Comitetul Executiv al Zemstvei Guberniale a Basarabiei a anun?at Comitetul Executiv al Zemstvei Jude?ene Chi?in?u c? împuternicitul principal pentru organizarea ajutor?rii refugia?ilor români a solicitat s? fie informat ce a întreprins Zemstva din jude?ul Chi?in?u în privin?a înzestr?rii c?ilor de deplasare a refugia?ilor în limitele jude?ului, adic? a itinerarului al II-lea (prima direc?ie: Leova, C?rpineni, Hânce?ti, Bardar, Chi?in?u; a doua direc?ie: Nem?eni, Zberoaia, Nisporeni, Lozova, Vorniceni, Str??eni, Chi?in?u)[30].

Prin telegrama din 16/29 ianuarie 1917, semnat? de Kovaliov, Comitetul Executiv al Zemstvei Jude?ene Chi?in?u a fost rugat s? comunice de urgen?? amplasamentele punctelor sale de alimentare, subliniindu-se, totodat?, c? valul refugia?ilor se intensific?[31]. Potrivit ?tirii difuzate prin intermediul ziarului Via?a Basarabiei, Comitetul special pentru reglementarea evacu?rii institu?iilor guvernamentale române?ti a solicitat dou? trenuri speciale pentru zilele de 16/29 ianuarie ?i 20 ianuarie/2 februarie 1917. În acest context, ?eful sec?iei din Basarabia[ ] a informat Direc?ia C?ilor Ferate de Sud-Vest c? trimisul Rusiei în România a cerut ca plecarea trenurilor din Ia?i s? fie fixat? nu pentru zilele de 16 ?i 20 ianuarie, ci – 18 ?i 22 ianuarie[32]. „Din pricina c? românii germanofili, citim în Cuvânt moldovenesc din 18/31 ianuarie 1917, r?spândesc zvonuri cum c? între români ?i ru?i s-au iscat mari neîn?elegeri ?i c? ru?ii se poart? r?u cu românii bejenari, st?pânirea româneasc? l-a îns?rcinat pe P?unescu s? cerceteze via?a românilor bejenari în Rusia. Interesându-se de aproape de starea bejenarilor români, P?unescu a g?sit c? ei se afl? în cea mai bun? stare"[33]. Pentru autorit??ile ruse, refugia?ii români reprezentau o surs? de aprovizionare a armatei sale. Astfel, în cadrul ?edin?ei Comitetului de achizi?ionare a vitelor pentru armat? al Zemstvei Guberniale a Basarabiei, desf??urat? în una din zilele anterioare datei de 20 ianuarie/2 februarie 1917, C.A. Mimi, care prezida ?edin?a, le-a comunicat celor prezen?i c? comandantul garnizoanei a permis zemstvei, ca urmare a cererii înaintate de aceasta, de a achizi?iona de la refugia?ii din România care trec pe teritoriul Basarabiei 3 000 de capete de vite cornute ?i 10 000 de oi. Potrivit explica?iei date în ziar referitor la aceast? informa?ie, pân? la ora respectiv?, refugia?ii posedau pu?ine vite, deoarece ele erau achizi?ionate pe loc de c?tre unit??ile armatei ruse ?i organiza?iile Crucii Ro?ii[34]. Între timp, ministrul Afacerilor Interne al Rusiei a dat publicit??ii regulile de c?l?torie a românilor în Rusia. Ace?tia, la trecerea frontierei ruse, erau obliga?i s? prezinte pa?aportul, alte acte pe care le aveau asupra sa, s? declare, la cererea reprezentan?ilor organelor puterii de stat, sumele de bani de?inute, care, la înapoierea în România, trebuiau s? nu fie mai mari decât cele introduse în Rusia. Fiecare persoan? avea dreptul s? ia cu sine un bagaj cu greutatea de 85 kg. În acest context, oficialit??ile ruse au propus refugia?ilor din România s? nu se opreasc? în Petrograd, Moscova, Odesa, Kiev ?i Ekaterinoslav, cere sunt centre foarte populate, recomandându-le pentru acest scop ora?ele Poltava, Harkov, Saratov, Herson. S-a permis stabilirea (în primul grup de ora?e, dup? cum se poate în?elege din textul ziarului) doar a persoanelor oficiale, membrilor parlamentului ?i a familiilor acestora. Persoanelor private le-a fost acordat? libertatea s? locuiasc? în Rusia unde doresc[35]. Pe lâng? aceasta, ziarul mai aducea la cuno?tin?? c? în a doua jum?tate a lunii ianuarie, între Ia?i, Odesa ?i Kiev urmau s? circule zilnic 2-3 trenuri, iar doritorii de a pleca în Rusia trebuiau s? se înscrie din timp.

Dup? cum vestea Via?a Basarabiei din 22 ianuarie/4 februarie 1917, Direc?ia Principal? a C?ilor Ferate din Rusia l-a pus la curent pe ?eful Direc?iei C?ilor Ferate de Sud-Vest c? împ?ratul a aprobat referatul ministrului Afacerilor Externe cu privire la intensificarea evacu?rii institu?iilor guvernamentale ale României, membrilor camerelor legislative ?i a exponen?ilor societ??ii înalte. Luând în considerare aceast? decizie, Direc?ia Principal? a C?ilor Ferate i-a ordonat Direc?iei C?ilor Ferate de Sud-Vest s? sporeasc? num?rul de vagoane trimise la Ia?i ?i Ungheni[36]. În acela?i timp, împuternicitul Sec?iei din Kiev a Uniunii Ora?elor din toat? Rusia, sosit la Chi?in?u, a închiriat casa fostului proprietar I.M. Sârbu, situat? la col?ul str?zilor Kiev[37] ?i Inzov[38], ca local pentru punct de alimentare a refugia?ilor[39]. Pe data de 24 ianuarie/6 februarie 1917, guvernatorul Basarabiei a primit de la împuternicitul principal pentru evacuarea României o telegram? cu urm?torul text: „Senatorul Zaseadko telegrafiaz? c?, dup? informa?iile primite, la 20 ianuarie, în Rusia au venit pân? la 20 000 de boy scout-i?ti români"[40]. Comunicându-i-se textul acestei telegrame, Comitetul Executiv al Zemstvei Guberniale a Basarabiei, prin adresa din 25 ianuarie/7 februarie 1917, i-a indicat Comitetului Executiv al Zemstvei Jude?ene Chi?in?u ce s? întreprind? în privin?a refugierii popula?iei din România: „A?adar, având în vedere începerea evacu?rii României, Comitetul Executiv al Zemstvei Guberniale solicit? Comitetului Executiv al Zemstvei Jude?ene Chi?in?u s? treac? imediat la amenajarea c?ilor trasate în planul itinerarelor aprobat de c?tre statul major"[41]. A doua zi, Comitetul Executiv al Zemstvei Guberniale a Basarabiei i-a remis Comitetului Executiv al Zemstvei Jude?ene Chi?in?u rezolu?iile consf?tuirilor de la Odesa ?i Chi?in?u referitoare la refugia?ii români ?i itinerarele aprobate de statul major pentru a-i servi drept c?l?uz? în activitatea sa, asigurându-l, concomitent, c? Zemstva Gubernial? a Basarabiei dispune de un avans pentru acoperirea cheltuielilor suportate de jude?e în leg?tur? cu amenajarea traseelor ?i servirea refugia?ilor[42].
----------------------------------------------------
[1]   Arhiva Na?ional? a Republicii Moldova (în continuare, ANRM), F. 70, inv. 1, d. 313, f. 1.
[2]   Ibidem, f. 2.
[3]   Ibidem, f. 3.
[4]   Ibidem, f. 4.
[5]   ?????????? – Refugiatul de sud.
[6]   Loc rupt în document.
[7]   ??????? (abreviere) – ??????? ???? (Uniunea Zemstvelor).
[8]   ????? (abreviere) – ???? ??????? (Uniunea Ora?elor).
[9]   ??????? (abreviere) – ???-???????? ????? (Frontul de Sud-Vest).
[10]  ANRM, F. 70, inv. 1, d. 313, f. 15.
[11] Ibidem, f. 15-15v.
[12] Ibidem, f. 15v-16.
[13] Ibidem, f. 16. ????????? (abreviere) – ????????? ????? ?????? (?eful Statului Major al Districtului Odesa).
[14]  ANRM, F. 70, inv. 1, d. 313, f. 10.
[15] Ibidem, f. 11.
[16] Ibidem, f. 12-13.
[17]  ?????? ????????? ????????, în „???????????? ?????", nr. 2 din 2 ianuarie 1917, p. 4.
[18] Ibidem.
[19]  Ibidem.
[20] ???????????? ?????, nr. 5 din 6 ianuarie 1917, p. 4.
[21] Azi, strada Ciuflea.
[22] În prezent, bulevardul ?tefan cel Mare ?i Sfânt.
[23] ???????????? ?????, nr. 6 din 8/21 ianuarie 1917, p. 3.
[24] ???????????? ?????, nr. 9 din 11 ianuarie 1917, p. 2.
[25] Cuvânt moldovenesc, nr. 5 (205) din 15 ianuarie 1917, p. 4.
[26] ???????????? ?????, nr. 9 din 11 ianuarie 1917, p. 2.
[27] Conform sursei.
[28] ????????? ?????????, în „???????????? ?????", nr. 10 din 12/25 ianuarie 1917, p. 4.
[29] ANRM, F. 70, inv. 1, d. 313, f. 6.
[30] Ibidem, f. 7.
[31] Ibidem, f. 5.
[32] În surs? nu se precizeaz? cui era subordonat? sec?ia respectiv?.
[33] Cuvânt moldovenesc, nr. 6 din 18 ianuarie 1917, p. 4.
[34] ???????????? ?????, nr. 18 din 20 ianuarie 1917, p. 3.
[35] ??????? ??????? ????? ? ??????, în „???????????? ?????", nr. 19 din 21 ianuarie 1917, p. 2.
[36] ? ????????? ???????, în „???????????? ?????", nr. 20 din 22 ianuarie 1917, p. 3.
[37] Ast?zi, str. 31 August 1989.
[38] Actualmente, str. S. Lazo.
[39] ???????????? ?????, nr. 20 din 22 ianuarie 1917, p. 4.
[40] ANRM, F. 70, inv. 1, d. 313, f. 9.
[41] Ibidem.
[42] Ibidem, f. 14. footer