Revista Art-emis
Vremea r?spunderilor PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Ioan Scurtu, Membru A.O.?.R.   
Joi, 15 Decembrie 2011 23:33
Prof. univ. dr. Ioan Scurtu„R?spunderile" - A?a se intitula o bro?ur?-manifest lansat? de generalul Alexandru Averescu la începutul anului 1918, prin care cerea tragerea la r?spundere a celor vinova?i de faptul c? România a intrat în r?zboi, dup? doi ani de neutralitate, total nepreg?tit?, de înfrângerile militare din toamna anului 1916, de retragerea haotic? ?i cu mari pierderi a armatei ?i popula?iei în Moldova. Manifestul a avut un profund ecou în rândul românilor, iar generalul Averescu a ajuns la putere în martie 1920 pe valul unei uria?e popularit??i. Dar, spre surprinderea general?, Guvernul Averescu nu a ac?ionat pentru tragerea la r?spundere a vinova?ilor. Cauzele au fost multiple, dar în principal ele s-au datorat atitudinii regelui Ferdinand, care nu a acceptat s? se cerceteze activitatea guvernului liberal din anii 1914-1918, pentru a nu tensiona ?i mai mult via?a politic?, ?i faptului c? unii dintre cei mai apropia?i colaboratori ai generalului intraser? ?i ei în tot felul de afaceri necurate. Astfel, o ini?iativ? pozitiv?, cu o larg? sus?inere popular?, a fost abandonat?, iar consecin?ele materiale, dar ?i morale, au grefat puternic întreaga perioad? interbelic?. O situa?ie similar?, dar mult mai grav?, s-a înregistrat ?i dup? 1989, când economia na?ional? a fost distrus?, iar popula?ia a fost adus? în cea mai neagr? mizerie. Ca urmare, lupta împotriva corup?iei a devenit sloganul preferat al tuturor partidelor ?i oamenilor politici, care promiteau tragerea la r?spundere a celor vinova?i. Un pre?edinte de partid promitea c?-i va aduna pe to?i infractorii pe stadioane ?i dup? o judecat? sumar? îi va împu?ca, iar un altul c? va instala ?epe în Pia?a Victoriei ?i va proceda precum odinioar? intransigentul voievod Vlad Tepe?, cur??ând ?ara de ho?i. Asemenea promisiuni au fost receptate cu satisfac?ie de cet??eni, dovad? fiind rezultatele electorale ob?inute de respectivii politicieni. Furtul, delapidarea, distrugerile au început chiar din ziua de 22 decembrie 1989, mai întâi în sediul Comitetului Central al Partidului Comunist Român, apoi în celelalte institu?ii publice, autorii declarându-se revolu?ionari, hot?râ?i s? lichideze toate urmele regimului Ceau?escu.

O asemenea atitudine a fost încurajat? de noii diriguitori ai României. La începutul lunii ianuarie 1990, primul ministru Petre Roman declara c? industria româneasc? era „un morman de fiare vechi", apreciere interpretat? de cei ce aveau s? fie alinta?i cu calificatvul de „b?ie?i de?tep?i", ca un îndemn la lichidarea întreprinderilor. Ca urmare, au trecut la t?ierea utilajelor ?i vinderea lor ca fier vechi, însu?indu-?i sumele respective. Asemenea ac?iuni erau mediatizate cu satisfac?ie, de-oarece ?ara sc?pa de „mamu?ii industriali", care constituiau un „balast insuportabil" pentru economia ??rii. Spiritul demolator a cuprins toate domeniile, astfel c? s-a procedat la distrugerea sistemelor de iriga?ie, a întreprinderilor agricole, a institutelor de cercetare ?tiin?ific? etc., etc.
Pe acest fond, guvernul a mic?orat vârsta de pensionare a salaria?ilor, iar foarte mul?i români au cerut, sau au fost nevoi?i, s? se pensioneze, fapt ce a început s? grefeze tot mai puternic bugetul statului. Intr-o urm?toare etap?, unii politicieni au teoretizat necesitatea „statului minimal", drept care guvernan?ii au decis vinderea întreprinderilor de stat, pentru a demonstra c? sunt adep?ii capitalismului. Un slogan extrem de mediatizat a fost cel privind „privatizarea rapid?" a tuturor întreprinderi-lor, de?i era limpede c? cet??enii români nu dispuneau de resursele financiare necesare cump?r?rii acestora. Evident, a fost ?i o presiune a guvernelor occidentale, care au urm?rit s? scoat? din criz? economia din propriile ??ri pe seama statelor socialiste. Astfel s-a produs o înstr?inare a economiei na?ionale, România pierzând pârghiile de comand? în aproape toate sectoarele ?i devenind o anex? a marilor companii interna?ionale. Pe de alt? parte, mul?i „privatiza?i" au închis întreprinderile respective, iar muncitorii au fost trimi?i în ?omaj.

În timpul Guvernului Ciorbea s-a instituit sistemul salariilor compensate, adic? închiderea întreprinderilor ?i trimiterea în ?omaj a muncitorilor, în schimbul a câte 20-30 de salarii lunare. Cel mai ilustrativ exemplu este al minerilor din Valea Jiului: în loc ca ace?tia s? fie direc?iona?i, de exemplu, spre construc?ia de ?osele, inclusiv autostr?zi, sau de terasamente pentru c?ile ferate, domenii în care ei erau abilita?i, s-a preferat s? li se dea bani, f?r? s? munceasc?, dup? care, pentru a nu deveni muritori de foame, unora li se acord? ajutoare sociale. Dup? asemenea politici s-a ajuns ca guvernan?ii s? declare c? economia nu poate sus?ine plata salariilor ?i a pensiilor, c? nu pot fi repartiza?i mai mul?i bani de la buget pentru înv?t?mânt ?i s?n?tate. Ba chiar c? statul nu poart? r?spunderea pentru situa?ia cet??enilor s?i ?i c? fiecare trebuie s?-?i rezolve singur situa?ia. În realitate, guvernan?ii sunt res-ponsabili pentru situa?ia în care au adus România, deoarece, prin politica lor de distrugere a economiei na?ionale, au desfiin?at locurile de munc?, adic? au t?iat principala surs? de producere a venitului na?ional. Nu exist? venit f?r? munc?, iar cu cât for?a de munc? este mai calificat? cu atât venitul este mai mare. In loc s? se preocupe de refacerea ?i modernizarea economiei na?ionale, guvernan?ii i-au îndemnat pe români s?-?i g?seasc? de lucru în str?in?tate. Astfel foarte mul?i români au fost nevoi?i s?-?i p?r?seasc? familiile ?i s? ia calea str?in?t??ii, creând venituri pentru alte state, în timp ce România a devenit tot mai s?rac?.

Delapidarea economiei na?ionale, politica iresponsabil? ?i complicitatea guvernan?ilor au condus la actuala situa?ie dezastruoas? a ??rii, de care nu pot fi f?cu?i vinova?i pensionarii, profesorii, medicii, militarii, poli?i?tii, adic? cet??enii obi?nui?i. Printr-o propagand? dibace s-a acreditat ideea c? „noi", cu to?ii, suntem vinova?i: „noi" am distrus întreprinderile industriale, „noi" am lichidat sistemele de iriga?ie, „noi" am desfiin?at institutele de cercetare ?tiin?ific?, „noi" am adus în colaps sistemul de s?n?tate, „noi" , „noi", „noi". Acoperi?i de aceast? formul? eliptic? adev?ra?ii vinova?i î?i v?d lini?ti?i de afaceriler lor, pentru c? nu ei, ci „noi" suntem vinova?i. O asemenea abordare trebuie s? înceteze ?i s? se stabileasc? r?spunderile. Mai ales c? acum - a?a cum zic unii - nu mai avem un ?ef de stat care s? se team? de tensionarea vie?ii politice ?i nici membri ai guvernului implica?i în afaceri necinstite. ESTE VREMEA R?SPUNDERILOR! footer