Revista Art-emis
1812 - Anexarea Basarabiei la Imperiul Rus PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Dinu Po?tarencu, Chi?in?u   
Joi, 15 Decembrie 2011 21:16
Dinu Po?tarencu, Anexarea Basarabiei
Protestul consulului român de la Ismail privind s?rb?torirea centenarului anex?rii Basarabiei la Imperiul Rus

În zilele de 16 ?i 17 mai 1912, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la semnarea Tratatului de pace ruso-otoman de la Bucure?ti din 1812, conform c?ruia teritoriul românesc dintre Prut ?i Nistru a fost anexat la Imperiul Rus, oficialit??ile ?ariste din Basarabia au s?rb?torit cu mult fast acest eveniment, îndoliat pentru poporul român.
Drept r?spuns la ac?iunile injurioase ale ru?ilor, românii din dreapta Prutului au protestat în cadrul unor diverse manifesta?ii politice, demonstrând astfel o afinitate ?i o solidaritate de con?tiin?? cu soarta fra?ilor basarabeni. Despre actele de protest care s-au produs în România s-a scris pân? ?i în presa de la Chi?in?u. Bun?oar?, în paginile ziarului de expresie rus? Drug din 19 mai/1 iunie 1912, în care, anterior, fuseser? prezentate ample relat?ri despre serb?rile din interiorul provinciei, au fost publicate textele a dou? telegrame expediate din Bucure?ti. În prima dintre acestea se men?ioneaz?: „Din Ia?i ?i alte ora?e se aduce la cuno?tin?? c?, pe data de 16 mai, au avut loc demonstra?ii de protest împotriva festivit??ilor din Basarabia. La Ia?i, în Pia?a Unirii s-a desf??urat o manifesta?ie grandioas?. În timpul discursului pe care l-a ?inut în incinta Teatrului Na?ional, profesorul Xenopol s-a referit la comportarea nedreapt? a guvernului rus fa?? de Basarabia dup? r?zboiul cu Turcia, la rusificarea popula?iei, comparativ cu care magherizarea românilor din Ungaria e mai suportabil?, întrucât românii pot barem protesta cu o voce slab?"[1]. Din cea de a doua telegram? cititorii basarabeni au aflat c? unele ziare române?ti au ap?rut cu semn de doliu, în timp ce casele particulare de pe str?zile principale erau împodobite cu drapele în bern?. Iar în cadrul adun?rii social-democra?ilor, Zamfir Arbore a rostit o cuvântare foarte vehement? împotriva orânduirii de stat din Rusia[2].

Împotriva manifest?rilor actului fraudulos din 1812 a protestat, la unison cu românii din regat, ?i consulul României de la Ismail, Sebastian Greceanu. Despre modul cum ?i-a manifestat protestul afl?m dintr-un dosar de arhiv?. Prin adresa din 17 mai 1912, Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei i-a comunicat guvernatorului Basarabiei c? ambasadorul României la Sankt Petersburg a informat oficialit??ile ruse despre desemnarea lui Sebastian Greceanu în calitate de consul la Consulatul României din ora?ul Ismail ?i c? lui i-a fost acordat gradul de consul general în acest ora?. El urma s?-l înlocuiasc? pe Stamatiadi, care se retr?seser? din post. Aducând la cuno?tin?? ministerului despre aceast? înlocuire în cadrul personalului consular, ambasadorul a adresat rug?mintea ca S. Greceanu s? fie recunoscut în func?ia ce i-a fost încredin?at?. Mai comunicându-i guvernatorului despre inten?ia sa de a-l recunoa?te pe S. Greceanu în calitate de consul pân? la emiterea decretului de c?tre Senat, ministerul i-a solicitat s? se pronun?e în acest sens[3]. La 22 mai 1912, vice-guvernatorul Basarabiei l-a în?tiin?at în privin?a desemn?rii lui Sebastian Greceanu pe ispravnicul jude?ului Ismail, dându-i, concomitent, dispozi?ie s?-l informeze dac? nu exist? vreun impediment în ceea ce prive?te recunoa?terea noului consul român pân? la emiterea decretului de c?tre Senat[4]. Prin raportul din 27 mai 1912, ispravnicul jude?ului Ismail a declarat urm?toarele: „Impedimente nu exist?, dac? nu se ia în considera?ie plecarea demonstrativ? a lui în ajunul s?rb?toririi a 100 de ani de la includerea Basarabiei în componen?a Rusiei ?i faptul c? în ziua de 16 mai, drapelul na?ional de la Consulatul României nu a fost ridicat"[5]. Parvenindu-i de la Ismail acest raport, vice-guvernatorul a formulat astfel, în adresa din 3 iunie 1912, expediat? ministerului, informa?ia furnizat? de c?tre ispravnic: „Impedimente de a-l recunoa?te pe domnul Greceanu nu exist?. Îns? este necesar, consider eu, s? adaug c?, în preajma zilei serb?rii jubileului de 100 de ani de la încorporarea Basarabiei în Imperiul Rus, domnul Greceanu, potrivit raportului ispravnicului jude?ului Ismail, a plecat în România, nedorind s? participe la aceste solemnit??i, iar drapelul na?ional de la Consulatul României din Ismail, în ziua serb?rii jubileului Basarabiei, a fost în arborat în bern?"[6].

Modul cum a procedat consulul Sebastian Greceanu merit? toat? admira?ia. E un act de demnitate româneasc?, demn de urmat. Un protest fa?? de insulta ce a fost adus? poporului român de c?tre autorit??ile imperiale ruse prin aniversarea fastuoas? a raptului teritorial, comis în 1812. Atitudinea patriotic? de care a dat dovad? consulul Greceanu poate servi drept o lec?ie de verticalitate na?ional? pentru clasa politic? din Republica Moldova. Pentru a nu ofensa cumva ambi?iile de mare putere ale Rusiei, elita politic? de la Chi?in?u, cu unele excep?ii, uit? de existen?a demnit??ii na?ionale.

Not? bio-bibliografic? - Dr. Dinu Po?tarencu - Institutul de Istorie, Chi?in?u

Dinu Po?tarencu s-a n?scut la 30 august 1952 în satul Varni?a din apropierea ora?ului Tighina. Este absolvent al Facult??iiDr. Dinu Po?tarencu de Geografie din cadrul Universit??ii din Tiraspol (1974). A activat ca cercet?tor ?tiin?ific la Muzeul de Istorie ?i Studiere a ?inutului Natal din Tighina, la Centrul Na?ional de Studii Literare ?i Muzeografie „Mihail Kog?lniceanu" de pe lâng? Uniunea Scriitorilor din Moldova ?i, din martie 1995, la Institutul de Istorie al Academiei de ?tiin?e a Republicii Moldova. Este autor al unei serii de studii consacrate istoriei Basarabiei din perioada ?arist?, istoriei localit??ilor, vie?ii ?i activit??ii lui Dimitrie Cantemir ?i al unor personalit??i basarabene. În anul 2010 a ob?inut titlul de doctor în ?tiin?e istorice, cu tema: „Popula?ia urban? a Basarabiei în perioada ?arist?". A semnat optzeci ?i cinci de studii ?i articole de specialitate ?i este autor a nou?sprezece c?r?i cu profil de cercetare istoric?:

1. ????????? ????????, Chi?in?u, Editura Cartea Moldoveneasc?, 1990, 104 p.
2. Istoria satului Varni?a, Chi?in?u, Editura Universitas, 1992, 72 p.
3. Din istoria Tighinei, Chi?in?u, Editura Universitas, 1992, 150 p.
4. M?n?stirea Noul Neam?, Chi?in?u, Editura Universitas, 1994, 66 p.
5. Domnia lui Alexandru cel Bun, Chi?in?u, Editura Universitas, 1994, 64 p.
6. S?lcu?a. Istoria satului. Jude?ul Tighina. Documente, Chi?in?u, 1997, 169 p.
7. O istorie a Basarabiei în date ?i documente, Chi?in?u, Editura Cartier, 1998, 219 p.
8. Str?zile Chi?in?ului. Denumiri vechi ?i actuale, Chi?in?u, Editura Civitas, 1998, 16 p.
9. Po?ta Moldovei. File de istorie. Post in Moldova, Chi?in?u, Editura Civitas, 2000, 96 p.(în limbile român? ?i englez?).
10. Istoria satului Sadâc, Chi?in?u, Editura Cartdidact, 2001, 224 p.
11. Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Chi?in?u, Chi?in?u, 2002, 16 p.
12. P?n??e?ti. File de istorie, Chi?in?u, 2002, 287 p.
13. Istoria satului Ba?calia, Chi?in?u, Editura Gunivas, 2004, 224 p.
14. Contribu?ii la istoria modern? a Basarabiei, Chi?in?u, 2005, vol. I, 56 p.
15. Varni?a. Itinerar istoric, Chi?in?u, 2005, 384 p.
16. Anexarea Basarabiei la Imperiul Rus, Chi?in?u, Editura Prut-Interna?ional, 2006, 304 p.
17. Baraboi, un sat din valea R?utului de Sus, Chi?in?u, 2007, 184 p.
18. Spitalul de tuberculoz? din Vorniceni. Secven?e istorice, Chi?in?u, 2008, 112 p.
19. Contribu?ii la istoria modern? a Basarabiei, Chi?in?u, 2009, vol. II, 136 p.
-----------------------------------
[1] ????, nr. 114 din 19 mai/1 iunie 1912, p. 2.
[2] Ibidem.
[3] ANRM, F. 2, inv. 1, d. 9241, f. 1.
[4] Ibidem, f. 2.
[5] Ibidem, f. 3.
[6] Ibidem, f. 5. footer