Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
  
MarĹŁi, 06 Decembrie 2011 23:05
Mircea Vâlcu-Mehedin?i„?i dau voie ori ?i cui s? m? cheme în judecat? pentru c? am denun?at, nu ?ara mea, ci pe acei cari nenorocesc de atâta vreme aceast? ?ar?" (N.Iorga )

- Fragment din volumul „Partidele politice" -

Întotdeauna istoria s-a repetat, dar, numai ca un maleficiu asupra mul?imilor, conduse de cei care de?ineau Puterea. În fiecare diminea?? când m? trezesc, v?d aceea?i situa?ie, care se perpetueaz? de peste dou?zeci de ani. Privesc România, iubirea mea idealist?, platonic?, o privesc cum sufer?. De dou?zeci de ani a intrat în travaliu ?i trebuie s? nasc?. Se chinue mult s? nasc?, pentru c? f?tul este a?ezat de-a curmezi?ul, ?i nu poate ie?i. A fost siluit? de În?elegerea de la Malta, cu scopul de a na?te Democra?ia, ce înc? nu poate s? apar?, s? vad? lumina zilei. Înc? de la procreare, România a fost infestat? cu viru?i – o mul?ime - ?i tot apar din ce în ce mai mul?i. Cei care au iubit-o, cu dragostea de care ?i eu am fost cuprins, au pierit chiar atunci, erau mai mult de o mie de fiin?e. I-au omorât primii viru?i, care înc? mai tr?iesc liberi ?i sunt deosebit de malefici. Sunt ca un cancer, analiza i-a ar?tat maligni. ?i au adus-o pe România mea în stadiul de metastaz?. Aceast? tumor?, care a cuprins toate organele frumoasei Românii, au un singur scop: S? o ucid? înainte de a na?te copilul, numit prematur, Democra?ie. Mama României, care a tr?it acum o sut? de ani, se îmboln?vise ?i ea, dar boala i-a ap?rut dup? ce o n?scuse pe actuala Românie. ?i atunci, cei care au iubit-o, au c?utat s-o vindece, s-o fac? s?n?toas?. În parte au reu?it, dar s?n?tatea ei, înc? era precar?. Am spus "în parte", fiindc? vreo câ?iva viru?i, dar nu atât de mul?i ca ast?zi, acei corpi, foarte periculo?i au rezistat, medicamentele fiind doar ni?te paliative, i-au amânat vindecarea complet?.

Voi încerca s? dau un exemplu de medicament, care n-a reu?it s?-?i fac? efectul. Ast?zi de aceea?i boal? sufer? ?i noua Românie. Unii „oameni de bine" au încercat s?-i aplice României actuale acela?i medicament, care s-a dovedit, ?i de data aceasta, a fi foarte slab. Trebuia ca României s?-i fie extirpat? complet tumora ?i, atunci, probabil, intrând în convalescen??, putea s? se vindece, dar tare mi-e team?, c? Democra?ia, înainte de a se na?te, va sucomba. ?i odat? cu ea, va muri ?i România. În sesiunea ordinar? (prelungit?) a Senatului, 1919-1920, ministrul de finan?e, Nicolae Titulescu, propune spre discu?ii ?i aprobare „Legea pentru crearea unui impozit progresiv pe averea ?i pe îmbog??irea din timpul r?sboiului". Aceast? lege este „votat? în Adunarea Deputa?ilor, în ?edin?a dela 3 Iulie 1921, ?i adoptat? cu o majoritate de una sut? dou?zeci ?i dou? voturi, contra unsprezece", dar, la data când Legea trebuia s? se pun? în aplicare, Partidul Na?ional ??r?nist, pierzând alegerile, la guvernare a venit Partidul Na?ional Liberal, care n-a aplicat-o, pentru c? membrii conduc?tori ai partidului erau acei îmbog??i?i. F?cuser? averi, potrivit lozincii „Prin noi în?ine. ?i, astfel, îmbog??i?ii de r?zboi, au r?mas cu averile lor (ilicite) neatinse. În România, post-decembrist?, s-a propus Parlamentului o lege pentru „declararea ?i controlul averii demnitarilor, magistra?ilor, a unor persoane cu func?ii de conducere ?i de control ?i a func?ionarilor publici", dar, în urma unei contesta?ii a ?aptezeci ?i unu de deputa?i PDL, Curtea Constitu?ional? a decis c? Legea este neconstitu?ional?. Legea a fost respins? de Pre?edintele României...

Expunerea de motive la legea „Nicolae Titulescu"

Senatul. Sesiunea ordinar? (prelungit?) 1919 – 1920. Expunere de motive la Legea pentru crearea unui impozit asupra câ?tigurilor de r?sboi. (Monitorul Oficial).

„?ara trece prin împrejur?ri grele financiare; finan?ele Statului Român sunt sleite; ?ara este sugrumat? economice?te; valoarea monedei române disp?rut? pe pie?ele str?ine; nimeni nu munce?te, nimeni nu produce, nu numai pentru ?ar?, dar nici înc? pentru nevoile lui, deci cu atât mai mult nu putem avea export; to?i, dar absolut to?i, nu se gândesc decât cum ar putea, f?r? munc?, f?r? b?taie de cap, f?r? grije, f?r? nici o trud?, s? tr?easc? bine, s? se plimbe, s? speculeze pe semenul lui sau chiar pe Stat, s? se îmbog??easc? f?r? jen?, f?r? ru?ine, f?r? fric?, nici chiar de legi, pe spinarea oricui, numai bani ?i iar?? bani, avere ?i iar?? avere s?-?i agoniseasc?, s? gr?m?deasc?, f?r? a ?ine seama c? ?i altul trebuie s? tr?iasc?. Mul?i, chiar foarte mul?i ?i-au pervertit con?tiin?ele s? speculeze nu numai avutul ?i pe cei boga?i, dar chiar mizeria omeneasc?. Pe când asupra unora nenorocirile r?sboiului au venit potop, i-au cople?it ?i doborât în mizerie, distrugându-le pân? ?i speran?a celui mai modest culcu?; al?ii, stând impasibili, ba chiar a?teptând ca ace?ti nenoroci?i s? le cad? prad?, au împins, prin înd?r?tnicirea lor, ca lipsa, foamea ?i mizeria s?-i îmbr??i?eze. Pe când unii umbl? cer?ind un culcu? sau o buc??ic? de pâine, al?ii se desfat? în palate, în chefuri ?i orgii, în automobile ?i landouri cu cai, ca din pove?ti. Pe când Statul geme ca un bolnav pe patul de moarte, sub povara datoriilor enorme ?i a extraordinarelor cheltueli zilnice, ace?ti îmbog??i?i, speculan?i ai autorit??ilor, ai neamului ?i ai mizeriei omene?ti, se desf?teaz? în b?taie de joc a celor pe cari i-au jefuit, cu sau f?r? con?tiin??, cu sau f?r? munc?. Asta este nedrept, neechitabil, necorect. În aceste împrejur?ri, na?te principiul c? nimeni nu se poate îmbog??i f?r? munc? ?i f?r? capital. Capitalul ?i munca sunt cei doi factori cari conduc lumea. Capitalul ?i munca trebuiesc puse în folosul omenirii ?i rezultatul lor trebuie s? formeze echilibrul cu folosul ce aduc. Beneficiul lor nu poate s? întreac? folosul omenirii; desechilibrul produce dezordinea ?i desfiin?area organismului social, mizeria. Cei privi?i mai sus n'au muncit, sau prea pu?in, beneficiul lor se vede, îmbog??irea dep??ind folosul ce au adus, acestea s'a f?cut în dauna ??rii ?i a tuturor. Împrejur?rile r?sboiului dând na?tere acestui desechilibru, toat? lumea trebuie s? contribuie a reveni la o stare normal? sau apropiat? de normal?."

„S? contribuim, dac? nu cu tot, cel pu?in cu o parte din avutul nostru, avut nemuncit, ci venit din împrejur?ri independente de voin?a noastr?, de inteligen?a noastr?, de capitalul nostru. Principiul c? ori ce îmbog??ire nedatorit? str?duin?ei fiec?ruia, ci provenit? din factori sociali, în afar? de ac?iunea lui, trebuie s? sufere un sacrificiu în folosul massei generale, î?i g?se?te aplicare. Acest sacrificiu se traduce în impozite c?tre Stat, reprezentantul massei generale. Acesta este fundamentul legii ce propunem, „Legea impozitului asupra c?tigurilor de r?sboi". Cu acest impozit se vor alina suferin?ele celor d?una?i de r?sboi, se vor pl?ti imediat toate desp?gubirile cauzate din sau f?r? voin?a Statului ?i va u?ura pe cât va fi posibil povara datoriilor Statului. El va atinge pe to?i a c?ror avere sub orice form?, peste cea dela 1 Ianuarie 1915, a crescut cu mai mult decât 15%, calculat ca cre?tere normal?."

Proiectul de lege privitoare la impunerea câ?tigurilor de r?zboi con?inea urm?toarele capitole:
Cap.1. - Obiectul impozitului.
Cap.2. - Cotele impozabile ?i scara impozitelor (câ?tigul de r?sboi – surplus fa?? de venitul normal – de la 1.000 lei la peste un milion lei, cu un impozit din surplus, progresiv, de la 10 % din surplus, la 90 % din surplus).
Cap.3. - Constatarea câ?tigurilor de r?sboi.
Cap.4. - Sanc?iuni (Art.16. Contribuabilii cari vor denatura adev?rul, în declara?iile lor privitoare la veniturile din anii 1915-1920, se vor pedepsi cu o amend? egal? de cinci ori valoarea impozitului pe venit, pe baza venitului ce trebuia s? declare. În caz de falsific?ri în scripte ?i de deturnare a adev?rului, cu v?dit? rea credin??, vinovatul se va pedepsi cu de zece ori valoarea impozitului datorat ?i cu închisoare dela 5 zile la 3 luni. [...].
Art.17. Func?ionarii publici, cari vor da informa?ii false, sau vor ascunde adev?rul cu bun? ?tiin??, se pedepsesc cu o amend? dela 1.000 – 50.000 lei.
Art.18. Contraven?iunile la art.15 se pedepsesc cu o amend? dela 1.000 – 100.000 lei ?i în caz de v?dit? rea credin?? sau falsuri cu închisoare de 5 zile – 1 an.
Cap.5. - Dispozi?ii tranzitorii (Legea de fa?? intr? în vigoare dela 1 Octomvrie 1920). [...].
(Semneaz? 22 deputa?i/) footer