Revista Art-emis
Insemn?ri din celul? - 23 august 1944 PDF Imprimare Email
Mare?al Ion Antonescu   
Luni, 24 Octombrie 2011 00:06
Onorul la Mare?alLa câteva ore dup? tr?darea Regelui Mihai de la 23 august 1944, soldat? cu arestarea Mare?alului Ion Antonescu, acesta a g?sit o agend? a regelui Carol al II-lea pe care a scris primele ?i cele mai relevante impresii în camera-seif în care fusese închis împreun? cu Mihai Antonescu. Mul?umim domnului prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu pentru generozitatea gestului, de a ne încredin?a însemn?rile Mare?alului spre publicare în revista ART-EMIS. (Redac?ia)

„Func?ionând primatul incontestabil al pozi?iei ?i calit??ii „sursei"! - la capitolul probitate, valoarea remarcabil? a „sursei", va înfrunta în mod sigur, cu succes ,scurgerea nemiloas? a timpului, ceea ce ne ofer? un nou ?i temeinic argument pentru situarea Mare?alului Antonescu nu atât între actorii de prim? m?rime ai Istoriei, ci deopotriv? între observatorii ei exemplari ?i care, în privin?a faptelor la care au participat ori le-a provocat, au ?tiut s? „vad?" ?i s? „transmit?"!
(Prof.univ.dr. Gheorghe Buzatu)

Însemn?rile Mare?alului Ion Antonescu - 23 august 1944[1]

„Ast?zi, 23 august 1944. Am venit în audien?? la Rege la ora 15,30 pentru a-I face o expunere asupra situa?iei frontului ?i a ac?iunii întreprins? pentru a scoate ?ara din greul impas în care se g?se?te. Timp de aproape 2 ceasuri Regele a ascultat expunerea, p?strând ca de obicei o atitudine foarte rezervat?, aproape indiferent?. La expunerea mea a asistat la audien?? Dl Mihai Antonescu. I-am ar?tat Regelui c? de aproape 2 ani Dl. Mihai Antonescu a c?utat s? ob?in? de la Anglo-Americani asigur?ri pentru viitorul ??rii ?i i-am afirmat cu aceast? ocazie c?, dac? a? fi g?sit în?elegere, ?i a? fi putut g?si în?elegere pentru asigurarea vie?ii, libert??ilor ?i continuit??ii istorice a acestui nenorocit popor, nu a? fi ezitat s? ies din r?zboi, nu acum, ci chiar de la începutul conflictului mondial, când Germania era tare. În continuare, i-am ar?tat conversa?ia avut?, imediat la întoarcerea mea de pe front, în noaptea de 22/23 [august 1944], cu Dnii Clodius ?i Mihalache ?i în diminea?a zilei [de 23 august 1944] cu Dl G. Br?tianu. D-lui Clodius i-am vorbit în fa?a D-lui M. Ant[onescu] pe un ton r?spicat ?i i-am amintit c? atât prin Dl M. Ant[onescu] de acum câteva luni, cât ?i în februarie, la ultima întrevedere, am ar?tat Germaniei ca, dac? frontul nu se va men?ine pe linia Tg. Neam?-Nord Ia?i-Nord Chi?in?u-Nistru, România va c?uta solu?ia politic? pentru terminarea r?zboiului. I-am ar?tat D-lui Clodius c? nici o ?ar?, ?i nici chiar Germania, nu ar putea continua r?zboiul în caz când jum?tate din teritoriul ei ar fi ocupat ?i ?ara total la discre?ia Ru?ilor. I-am cerut ca ?i Dl M. Ant[onescu] s? arate acest lucru la Berlin, s? roage s? în?eleag? pozi?ia ??rii noastre în fa?a cataclismului ce o amenin?? ?i a mea în fa?a Istoriei ?i a ??rii ?i s?-mi dea dezlegarea a trata un armisti?iu, dorind s? ie?im din aceast? situa?ie ca oameni de onoare ?i nu prin acte care ar dezonora pentru vecie ?ara ?i pe conduc?torii ei. Dl Clodius a promis c? va ar?ta exact dorin?a noastr?; i-am ar?tat c? noi trebuie s? ne lu?m libertatea de a ne ap?ra via?a viitoare a neamului. Relativ la conversa?ia cu Dl Mihalache, de?i ea a durat câteva ceasuri, totu?i i-ai ar?tat numai esen?ialul. Dl Mihalache mi-a cerut s? m? sacrific ?i s? fac eu pacea, oricât de grele ar fi condi?iile puse. I-am ar?tat c? eu, fiind exponentul unei revolu?ii care m-a adus, f?r? a [o] fi pus eu la cale sau s? fi avut vreo leg?tur? cu ea, la conducerea Statului, dându-mi mandatul s? reconstituiesc grani?ele ??rii, s? restabilesc ordinea moral? ?i s? pedepsesc aducându-i în fa?a tribunalului poporului pe acei care...[2] catastrofa grani?elor ?i pr?bu?irea Dinastiei. Cum ?ara îmi impusese ?i pe legionari ?i mai târziu ?i r?zboiul, pentru a legifera actele mele, am cerut aprobarea ??rii pentru faptul c? schimbasem din lupt? regimul legionar pentru tr?d?rile sale ?i pentru c? intrasem în r?zboi în aclama?iile ?i, cu asentimentul întregii na?iuni, trecusem, for?at de opera?iuni, ?i Nistrul. ?ara, prin câte 3 milioane de voturi, mi-a dat dezlegare ?i a aprobat tot ce eu f?cusem. În consecin??, a accepta ast?zi propunerile Molotov însemneaz?:

a. - a face un act politic de renun?are ?i pierdere a Basarabiei ?i Bucovinei, act pe care România nu l-a f?cut pân? acum niciodat? de la 1812 ?i pân? la ultimatumul Molotov. I-am ad?ugat c? dup? p?rerea mea, f?când acest act, putem pierde beneficiul Chartei Atlanticului, în care Roosevelt ?i Churchill s-au angajat printre altele "s? nu recunoasc? nici o modificare de frontier?, care nu a fost liber consim?it?".

b. - s? bag ?ara pentru vecie în robie, fiindc? propunerile de armisti?iu con?in ?i clauza desp?gubirilor de r?zboi neprecizate, care, bineîn?eles, constituie marele pericol, fiindc?, drept gaj al pl??ii lor, Ru?ii vor ?ine ?ara ocupat? nedefinit. Cine, am spus Dlui Mihalache, î?i poate lua r?spunderea accept?rii acestei por?i deschise, care poate duce la robia neamului?

c. - a treia clauz?, ?i cea mai grav?, e aceea de a întoarce armele în contra Germaniei. Cine, am ar?tat Dlui Mihalache...[3] , poate s?-?i ia r?spunderea consecin?elor viitoare asupra neamului ale unui asemenea gest odios, când putem s? ie?im din r?zboi oricând dorim. Am avea bazele viitoarei politici a Statului asigurate ?i i-am afirmat c? dac?...[4] de Dl Maniu, pe care l-am l?sat ?i i-am înlesnit tratativele direct cu Anglo-Americanii sau de Dl Mihai Antonescu, care a tratat cu ?tiin?a mea, eu nu m-a? da la o parte ?i a? da, dac? mi s-ar cere concurs, pentru a scoate România din r?zboi, luându-mi curajul ?i r?spunderea s? spun Führerului în fa?? c? România se retrage din r?zboi.

d. - a patra condi?ie cerut? de Molotov ?i de Anglo-Americani este s? dau ordin solda?ilor s? se predea Ru?ilor ?i s? depun? armele, care ne vor fi puse la dispozi?ie pentru ca, împreun? cu Ru?ii, s? alung?m pe Nem?i din ?ar?. Care om cu judecata întreag? ?i cu sim?ul r?spunderii ar putea s? dea solda?ilor ??rii un astfel de ordin care, odat? enun?at, ar produce cel mai mare haos ?i ar l?sa ?ara la discre?ia total? a Ru?ilor ?i Germanilor? Numai un nebun ar putea accepta o astfel de condi?ie ?i ar fi pus-o în practic?. Vecin?tatea Rusiei, reaua ei credin?? fa?? de Finlanda, ??rile Baltice ?i Polonia, experien?a tragic? f?cut? de al?ii, care au c?zut sub jugul Rusiei, crezându-i pe cuvânt, m? dispenseaz? s? mai insist. Notez c?, atunci [când] ni s-au propus acestea, situa?ia militar? a Germaniei, de?i sl?bit?, era totu?i înc? tare.

e. - În sfâr?it, propunerile Molotov mai con?ineau ?i clauza care ne impunea s? l?s?m Rusiei dreptul de a p?trunde pe teritoriul României oriunde va fi necesar, pentru a izgoni pe Nem?i din ?ar?. Adic?, sub alt? form?, prezenta ocupa?iunea Ruseasc? cu toate consecin?ele ei. Reamintind toate acestea Dlui Mihalache, D[umnealui] mi-a spus, ceea ce a constituit o surpriz? pentru mine, c? trebuie s? m?rturiseasc? c? D[umnea]lor, adic? na?ional-??r?ni?tii, s-au în?elat; au crezut în sprijinul Anglo-Americanilor, îns? ?i-au f?cut convingerea definitiv? c? ace?tia sunt total nepreg?ti?i pentru a indispune pe Ru?i ?i c? suntem l?sa?i la totala lor discre?ie, ca ?i Polonia ?i, poate, alte ??ri. În consecin??, trebuie s? ne consider?m o genera?ie sacrificat?, s? ne resemn?m ?i s? a?tept?m. I-am r?spuns Dlui Mihalache c?, într-o astfel de situa?ie, este de preferat ca un popor pe care-l a?teapt?, dac? are siguran?a c? îl a?teapt? o asemenea soart?, s? moar? eroic, decât s?-?i semneze singur sentin?a de moarte. Dl Mihalache a insistat înc? o dat? s? fac eu armisti?iul ?i s? semnez pacea, fiindc? condi?iile puse sunt condi?ii de pace, nu de armisti?iu (este sublinierea D-sale). Bineîn?eles, am declinat (refuzat) aceasta. În diminea?a zilei de ast?zi, pe când eram în Consiliul de Mini?tri, a cerut s? m? vad? Dl. Br?tianu, care, spre deosebire de Dl Mihalache, mi-a declarat c? vine de la o întrevedere dintre Dnii Maniu ?i Dinu Br?tianu ?i c? vine cu mandatul formal de la ambii c? sunt de acord ?i c? î?i iau al?turi r?spunderea, dac? accept, s? fac eu tratative de pace. I-am r?spuns c? accept cu condi?ia s? mi se dea în scris acest angajament, s? accepte ca el s? fie publicat, pentru ca poporul s? vad? c? s-a înf?ptuit unirea intern? ?i pentru ca str?in?tatea, alia?ii ?i inamicii, s? nu mai poat?... [5] , prin dezbinarea noastr?. Dl Br?tianu urma s?-mi aduc? adeziunea scris? înainte de audien?a mea la Rege, fiindc? voiam s? merg la aceast? audien?? cu hot?rârea luat?, adic? s?-I pot afirma c?, dat fiind faptul c? s-a realizat unirea politic? intern?, îmi pot lua angajamentul s? încep tratativele de pace. Generalul S?n?tescu a intervenit în discu?ii de dou? ori ?i ?i-a luat angajamentul, f?r? s? i-l fi cerut, c?-mi va aduce dânsul acest angajament, pentru care i-am mul?umit. Cum Regele spunea ca aceste tratative s? înceap? imediat, Dl Mihai Antonescu i-a spus c? a?teapt? r?spunsul de la Ankara ?i Berna pentru a ob?ine consim??mântul Angliei ?i Americii de a trata cu Ru?ii. Aceasta, fiindc? Churchill, în ultimul s?u discurs, a spus, vorbind despre România, c? "aceast? ?ar? va fi curând la discre?ia total? a Rusiei", ceea ce era un avertisment c? vom fi ataca?i în for?? ?i c? vom fi total la discre?ia lor ?i c? va trebui s? trat?m mai întâi cu Ru?ii. Acest „mai întâi", legat ?i de alte indica?ii pe care le-am avut pe c?i serioase, a determinat pe Dl M. Antonescu s? arate Regelui c? este o necesitate s? mai a?tepte 24 de ore, s? primeasc? r?spunsurile pe care le a?teapt? ?i dup? aceea s? continue cu tratativele. Eu am confirmat c? sunt de acord cu aceste condi?ii, chiar cu plecarea Dlui M. Antonescu la Ankara ?i Cairo pentru a duce tratative directe. În acest moment, Regele a ie?it din camer?, scuzându-se fa?? de mine, ?i discu?ia a continuat câtva timp cu generalul S?n?tescu, revenind cu afirma?ia c? va aduce el adeziunea scris? a Dlor Maniu, Br?tianu ?i Titel Petrescu.facsimil-agenda-23-august-1944-maresal-ion-antonescu-art-emis

Când eram în curs de discu?iuni ?i m? plictiseam a?teptând revenirea Regelui pentru a pleca, Regele intr? în camer? ?i în spatele lui apare un maior din garda Palatului cu 6-7 solda?i cu pistoale în mân?. Regele a trecut în spatele meu, urmat de solda?i, unul din solda?i m-a prins de bra?e pe la spate ?i generalul S?n?tescu mi-a spus: „D-le Mare?al, sunte?i arestat pentru c? nu a?i vrut s? face?i imediat armisti?iu". M-am uitat la soldatul care m? ?inea de bra?e ?i I-am spus ca s? ia mâna de pe mine ?i, adresându-m? generalului S?n?tescu, în obrazul Regelui, care trecea în alt? camer? cu mâinile la spate: „S?-?i fie ru?ine; acestea sunt acte care dezonoreaz? un General". M-am uitat fix în ochii lui ?i I-am repetat de mai multe ori apostrofa. Dup? aceea, bruscat, am fost scos din camer? pe culoar unde o bestie de subofi?er mi-a spus s? scot mâna din buzunar, ceea ce am refuzat. Dup? aceea, împreun? cu Dl Mihai Antonescu, am fost b?gat la ora 17 într-o camer? „Safe" Fichet ?i încuia?i cu cheile. Camera nu are decât 3 m pe 2, este f?r? fereastr? ?i f?r? ventila?ie. Dup? 2 ore s-a deschis u?a ?i ni s-au oferit scaune aduse din afar?. Nu s-a avut nici o dorin?? de a se da acestei camere-celul? cel pu?in aspectul curat. Este plin? de praf ?i într-o dezordine organizat?. Iat? cum a ajuns un om care a muncit 40 de ani ca un martir pentru ?ara lui, care a salvat-o de 2-3 ori de la pr?pastie, care a sc?pat de la o teribil? r?zbunare pe membrii Dinastiei, care a luat jur?mântul tân?rului Rege în strig?tele mul?imii, care îmi cerea s? dau pe to?i din Palat pentru a fi lin?a?i ?i care a servit timp de 4 ani, cu un devotament ?i cu o munc? de mucenic, Armata înfrânt?, ?ara ?i pe Regele ei. Istoria s? judece. M? rog lui Dumnezeu s? fereasc? ?ara de consecin?ele unui act cu atât mai necugetat cu cât niciodat? eu nu m-am cramponat de putere. De mai multe ori am spus Regelui în[tre] patru ochi ?i în prezen?a Dlui M. Antonescu c?, dac? crede c? este un alt om în ?ar? capabil s? o serveasc? mai bine ca mine, eu îi cedez locul cu o singur? condi?ie: s? prezinte garan?ii ?i s? nu fie un ambi?ios sau un aventurier.

M[are?a]l Antonescu
23.VIII.1944
Scris în celul?

________________________________________
[1] Gh. Buzatu, Mircea Chiri?oiu, eds., Agresiunea comunismului în România. Documente din arhivele secrete: 1944-1989, II, Bucure?ti, Editura Paideia, 1998, p. 151-154. Vezi ?i detalii despre condi?iile în care documentul respectiv s-a pierdut dup? bombardamentul german asupra Capitalei, la 24 august 1944, fiind descoperit tot atunci de c?tre c?pitan (ulterior, general maior) Gheorghe Teodorescu, comandant al g?rzii Palatului Regal, care la 20 mai 1980 i l-a trimis lui N. Ceau?escu, pentru a fi depozitat la Arhivele Na?ionale ale României, unde se afl? ?i prezent (ibidem, p. 148-150). A fost publicat în repetate rânduri cu începere din 1990 (cf. Procesul Mare?alului Antonescu, vol. 1, editor Marcel-Dumitru Ciuc?, Bucure?ti, Editura Saeculum/ Editura Europa Nova, 1995, p. 49-53; Gh. Buzatu, coordonator, Mare?alul Antonescu la judecata istoriei, Bucure?ti, Editura Mica Valahie, 2002, p. 289-293). Însemn?rile Mare?alului, de departe în top sub raporturile obiectivit??ii, preciziei ?i promptitudinii, trebuie, desigur, coroborate cu relat?rile celorlal?i "actori" ?i martori de la 23 august 1944, îndeosebi Regele Mihai I, generalii Constantin S?n?tescu ?i Aurel Aldea, colonelul Emilian Ionescu, maiorul Anton Dumitrescu, Mircea Ioani?iu, Ioan de Mocsonyi-Styrcea ?.a. (cf. Gh. Buzatu, Stela Cheptea, ...?i a fost 23 august, în Mare?alul Antonescu la judecata istoriei, p. 267-288). Subliniez în context c? generalul C. Pantazi, în amintirile sale scrise în închisoare în 1946-1947, relateaz? c?, din moment ce "grupul Antonescu" a fost încredin?at la 29 august 1944 delega?ilor Armatei Ro?ii din Bucure?ti, el a fost a doua zi îmbarcat ?i trimis în URSS, în ma?ini pe traseul Dobre?ti-Urziceni-Buz?u-R. S?rat-Foc?ani-Tecuci-Bârlad-Valui-Ia?i-Stânca-B?l?i, iar mai departe, pân? la Moscova, cu trenul. Pe parcurs, în diminea?a de 31 august 1944, î?i aminte?te generalul Pantazi, ex-mare?alul s-ar fi dest?inuit fo?tilor colaboratori (Mihai Antonescu, C. Pantazi, Mircea Elefterescu) care-l "înso?eau" spre destina?ia necunoscut? prizonierilor în ace?ti termeni: "... Ne-a spus c? pe cartonul unei mari icoane, pe contrapagin?, a scris din nou toate impresiile sale asupra arest?rii, felului cum s-a f?cut, atitudinea Regelui, a lui S?n?tescu etc." (Arhiva CNSAS, Bucure?ti, fond 40 010, vol. 134/I, f. 153). Iar referitor la Însemn?rile cuprinse în prezenta anex?, relata tot generalul C. Pantazi, c? în seara de 23 august 1944, dup? orele 20,30, ex-mare?alul "în saffé a scris reflexiile lui pe o carte [în fond, o agend? legat?] ce a g?sit-o acolo. A scris dou? ore în acea carte, indignarea lui contra atitudinii Regelui ?i a lui S?n?tescu" (ibidem, f. 148).
[2] Lips? în textul original.
[3] A?a în original.
[4] A?a în original.
[5] Lips? în text.
footer