Revista Art-emis
Comentarii asupra asupra Conferin?ei de la Potsdam PDF Imprimare Email
  
Sâmbătă, 01 Octombrie 2011 18:37
valcu-mehedinti-mircea
Comentarii ale cercurilor coresponden?ilor de pres? str?ini asupra asupra Conferin?ei de la Potsdam

În ziua de 4 august 1945, Serviciului Special de Informa?ii Român i se comunic?, printr-o not?, a agentului Serviciului aflat la Potsdam, unele comentarii ale cercurilor coresponden?ilor de pres? str?ini, asupra Conferin?ei de la Potsdam. Voi da un extras din aceast? not?, f?r? a o comenta, privitoare la România. Spre deosebire de majoritatea istoricilor, eu nu comentez documentele de arhiv?, în dorin?a de a fi cât se poate de obiectiv. Datorit? faptului c? orice om, cu voia sau f?r? voia sa, are tendin?? de subiectivitate ?i, deci, interpretând documentul matc?, original, transmite cititorului p?rerea sa - strecurând, astfel, o not? de gândire proprie -, eu am ales calea public?rii documentelor originale, f?r? comentarii (pe cât îmi este cu putin??). În textul prezentat nu am corectat ortografia timpului respectiv, nu am ad?ugat nici o virgul?, l?sând documentul original, a?a cum este în dosarul respectiv din Arhivele Statului (Fondul Pre?edin?iei Consiliului de Mini?tri – Serviciul Special de Informa?ii – DOSAR 40/1945). Aceast? not?, precum ?i toate documentele originale publicate, le-am editat în colec?ia: „Dezv?luiri - Fa?a necunoscut? a Istoriei României", în 17 volume, în editur? proprie, în anul 2008. Toate documentele sunt din Fondurile Serviciilor Secrete Române (Fondurile: Serviciul Special de Informa?ii, Direc?ia Siguran?ei GeneraleI, Direc?ia General? a Poli?iei, Corpul Detectivilor, Casa Regal?), din perioada 1890-1950. Accentuez, aceste documente, inedite, nu au v?zut lumina tiparului, fiind, pân? în anul 1991, în Fondul Special sau documente clasificate. Ast?zi sunt libere pentru cercet?tori ?i istorici. (Mircea Vâlcu-Mehedin?i)

Ziari?tii str?ini Gordony Langas Sezen ?i Corbu, referindu-se la Conferin?a dela Potsdam, au comentat astfel pozi?ia Rusiei în situa?ia actual?: Pentru prima oar?, dup? sute de ani, armatele ruse înt?rite cu multe milioane de oameni, trec frontierele imperiului slav, st?pânesc vastele teritorii ale Europei Centrale, ale Sud-Estului ?i Balcanilor ?i ajuta?i de jugoslavi, de bulgari ?i români au ajuns la Adriatica ?i se instaleaz? pe dou? treimi din ??rmul M?rii Negre. Astfel c? nu este de mirare – afirm? ziari?tii susmen?iona?i – c? Sovietele vor s? exploateze spre profitul lor situa?ia favorabil? ce ?i-au creiat-o prin for?a lucrurilor în aceast? parte a Europei, ?i c? încearc? s? realizeze prin toate mijloacele aflate la dispozi?ie, visul lor de secole. [...]. Impresia general? în cercurile presei str?ine, este c? la Potsdam se va conta s? se dea Sovietelor toate satisfac?iile de ordin material ?i teritorial compatibile cu crezul democratic al marilor puteri aliate, ocrotind totu?i la maximum integritatea teritorial? ?i independen?a politic? a ??rilor aflate actualmente sub controlul direct al armatelor sovietice. În ceiace prive?te România p?rerea acelora?i cercuri este c?, aceasta, dat fiind politica aproape exclusiv filo-rus? practicat? sub guvernul Groza, s'a pus ea îns??i într'o situa?ie dezavantajoas? fa?? de puterile aliate. Guvernul român uitând prea pe fa?? c? victoria contra Germaniei nu se datore?te exclusiv armatelor sovietice, cari n'ar fi putut opera f?r? ajutorul financiar ?i f?r? materialul ce le-a fost furnizat de Statele Unite ?i Marea Britanie, f?r? s? vorbim de cooperarea militar? ?i cea cu totul particular? a avia?iei aliate, a comis o gre?eal? de apreciere atât din punct de vedere practic cât ?i din punct de vedere sentimental, ale c?rei consecin?e sunt u?or de constatat. Nu trebue s? se uite la Bucure?ti c? Anglia ?i Statele Unite, cari reprezint? printre puterile aliate mentalitatea democra?iilor occidentale, au luptat ?i lupt? înc? ast?zi contra Japoniei, pentru idealul de libertate al tuturor popoarelor ?i nu pentru a stabili noui regimuri dictatoriale. [...]. Se ?tie perfect la Londra ?i Washington c? simpatiile marii majorit??i a poporului român sunt pentru na?iunile anglo-saxone, dar acest fapt nu este suficient pentru a ?terge reaua impresie ?i repercusiunile sup?r?toare pe care a?ezarea guvernului Groza, a?a cum a fost impus, a provocat-o în Anglia ?i America.

1945 - Conferinta de la Potsdam[...]. Dac? românii doresc cu adev?rat ca România de mâine s? fie o na?iune unde libertatea s? nu prezinte un cuvânt f?r? sens, nu trebue s? priveasc? numai spre Moscova, ?i dac? României îi este scump? libertatea, ea nu trebue s? adopte o atitudine servil? (subl. n.) fa?? de guvernul sovietic, care contrar aparen?elor, mai mult sau mai pu?in favorabile, nu este ?i nu va putea fi mâine arbitrul destinelor Europei ?i al lumei întregi. Fa?? de Moscova, românii vor s? creeze certitudinea c? sunt gata la orice pentru a-i fi agreabil? ?i a-i da impresia c? ?ara este pe cale s? devin? comunist?, de?i aceast? impresie este fals?, ?i chiar comuni?tii, cari sunt aici ca ?i inexisten?i, ?tiu asta. Acelea?i cercuri afirm? c? în cercurile guvernamentale se ajunge pân? la a voi s? se uite jafurile sistematice comise de ru?i în toat? ?ara, în afara oric?rei conven?ii de Armisti?iu, jafuri cari, distrugând printre altele bog??iile agricole ?i zootehnice ale ??rii, contribue la agravarea situa?iei economice ?i pot s? creeze o premiz? pentru turbur?ri cu substrat politic. Dac? autorit??ile sovietice din România ar fi procedat cu ordine la rechizi?iile cuprinse în condi?iunile de armisti?iu, România ar fi putut, dat fiind bog??ia sa agricol? ?i zootehnic?, s? fac? fa?? u?or livr?rilor cerute ?i în acela? timp nevoilor presante pentru aprovizionarea ??rii. Este drept s? pl?te?ti când ai pierdut, dar s? asi?ti la jaful sistematic al ??rii ?i s? subscrii ?i s? mul?ume?ti pe deasupra autorilor, numindu-i salvatori, aceasta se nume?te demagogie (ipocrizie – n.n.) ?i lips? de patriotism. [...]. Se cunosc deci suficient la Washington adev?ratele sentimente ale poporului român ?i se ?tie acolo c? România nu este partizana nici unei dictaturi ?i cu atât mai pu?in a unei dictaturi proletare. footer