Revista Art-emis
23 august 1944 PDF Imprimare Email
General Platon Chirnoag?   
Duminică, 21 August 2011 14:22
General Platon Chirnoaga
23 august 1944

„În tratativele care se duceau pentru încheierea armisti?iului, lunile iulie ?i august au însenmat o perioad? de stagnare atât la Stockholm cât ?i la Cairo. La Stockholm nu s-a mai c?utat nici un contact din nici o parte, iar la Cairo s-au înregistrat doar telegramele pline de îngrijorare ale lui Iuliu Maniu prin care cerea un r?spuns din partea occidentalilor. Cuvântarea de la 2 august a lui Churchill a fost cunoscut? nu numai de ministrul Nanu, ci ?i de cei doi delega?i români de la Cairo. Dac? Nanu a reac?ionat imediat printr-o scrisoare l?muritoare adresat? ministrului afacerilor str?ine de la Bucure?ti, delega?ii de la Cairo n-au f?cut nimic. Nici cel pu?in nu l-au in?tiintat pe Maniu sau pe Rege despre declara?ia categoric? a primului ministru britanic, declara?ie care nu mai lasa nici o îndoial? ca occidentalii îi trimeteau s? trateze cu ru?ii, adic? calea tratativelor de la Stockholm. A?a se explic? c? Maniu a mai dat înc? o telegram? la 7 August la Cairo - deci la cinci zile dup? discursul lui Churchill - prin care cerea un r?spuns urgent din partea alia?ilor. La 18 August, v?zând c? nu mai primesc nici o indica?ie de la reprezentan?ii celor trei puteri aliate, delega?ii de la Cairo au dat o telegram? Regelui ?i lui Maniu, prin care le propunea s? înceteze unilateral r?sboiul, pentru c? ru?ii nu vroiau s? semneze un armisti?iu, ci preferau s? intre înving?tori în Bucure?ti.

La 20 August, începând marea ofensiva rus? de pe frontul românesc, Regele, Iuliu Maniu ?i ceilal?i ?efi ai opozi?iei, împreun? cu generalii care f?ceau parte din complotul contra mare?alului, au luat m?suri pentru anun?area ie?irii României din alian?a cu Germania pentru 26 August. Maniu a telegrafiat imediat la Cairo, comunicând c? opozi?ia, în strâns contact cu Regele, vrea s? incheie tratativele ?i cerea s? se trimit?, cât mai curând posibil în Romania trupele aero-purtate.
Cum la 20 August nu se putea ?ti dac? ofensiva ru?ilor va reu?i s? rup? frontul germano-român, în a?a fel încât s? oblige ap?rarea la o retragere adânc?, Maniu s-a adresat alia?ilor din Occident sa trimit? la Bucure?ti trupe, ca s?-l poat? înl?tura pe Antonescu. Una din condi?iile puse de Rege ?i de blocul opozitionist - ofensiva puternic? rus? era realizat?. Prin aceast? ofensiv?, toate for?ele lupt?toare ale na?iunii fiind angajate în b?t?lie, la Bucure?ti r?mânea câmpul liber pentru r?sturnarea mare?alului cu ajutorul for?elor occidentale aeropurtate. Când s-a ales data de 26 august pentru ie?irea României din alian?a cu Germania, s-a avut desigur în vedere tirnpul necesar sosirii acestor trupe.

În seara de 22 August, Maniu ?i Mihalache au avut o întrevedere cu mare?alul Antonescu îndata dup? întoarcerea acestuia de pe front. În leg?tur? cu opera?iile în curs, s-au discutat posibilit??ile încheierii unui armistiîiu. Mare?alul a declarat c? nu poate încheia un armisti?iu. A doua zi diminea?a - la 23 August - a fost vizitat de Gh. Br?tianu care, în numele partidelor na?ional-??r?nesc ?i liberal, a încercat s?-l conving? pe Antonescu s? fac? un armisti?iu. Aceste partide s-au declarat prin ?efii lor, gata s? ofere tot sprijinul lor politic. Cum de asta data mare?alul s-a aratat înclinat s? incheie un armistitiu, Maniu a comunicat aceasta Regelui ?i s-a hotarat o audien?a a lui Antonescu pentru dup? amiaza acelei zile. Dup? Gh. Br?tianu, mare?alul l-a v?zut pe ministrul german Clodius (c?ruia i-a explicat necesitatea în care se g?sea România, de a înceta r?sboiul în contra Rusiei. El vroia ca guvernul german sa fie informat de schimbarea foarte grav? pe care România era obligat? s? o fac? ie?ind din alian?a cu Germania. Tot în diminea?a de 23 August, Mihai Antonescu a trimis un curier la Stockholm. Aceasta ducea ministrului Nanu un document prin care i se d?dea sarcina de a se întâlni cu ambasadoarea Kolontay, ?i dac? Moscova men?inea condi?iile admise, la 29 Mai ?i 2 iunie, s?, se aleag? locul ?i data inceperii negocierilor. Mare?alul Antonescu era gata s? se retrag?, dac? se va considera acest act ca o necesitate pentru a favoriza condi?ii mai bune, ?i va da mâna liber? lui Mihai Antonescu s? incheie armisti?iul. Când curierul a ajuns la Stockholm la 24 August, era prea tarziu.

Deci mare?alul Antonescu luase hot?rârea de a încheia un armisti?iu în seara de 22 August, dup? ce-a v?zut pe cei doi ?efi ai partidului na?ional-??r?nesc, probabil ?i în raport cu informa?iile venite de pe front în cursul serii. Dar acest armisi?iu era în func?ie de mentinerea condi?iilor deja acceptate de Rusia ?i care. Printre altele, prevedeau:
1 - Guvernul român acorda armatei germane un termen de 15 zile pentru p?r?sirea României; în cazul când guvernul german refuza s?-?i retrag? trupele, armata româna va lupta al?turi de armatele ruse contra trupelor germane, pentru a le sili s? ias? din România.
2 - Valoarea desp?gubirilor de r?sboiu s? fie fixat? în raport de greut??ile financiare ale României ?i de situa?ia ei economic?.
3 - S? se respecte o zon? liber? în care guvernul român s? func?ioneze nestânjenit de trupe str?ine.
Pe de alt? parte, Mare?alul hot?râse de acord cu comandantul for?elor germano-române din România, s? opun? o nou? rezisten?? pe linia Carpa?ii Moldovei, pozi?ia fortificat? Foc?ani-N?moloasa-Gala?i, Dun?rea pân? la mare. A?adar luase m?suri pentru continuarea r?sboiului ?i oprirea inamicului pe teatrul românesc de opera?ii, în cazul c? Rusia n-ar mai fi fost dispus?, s? trateze armisti?iul pe baza condi?iilor deja cunoscute. Cu tot succesul de pe front al armatelor ruse, o oprire ?i o întârziere de câteva luni pe aceasta noua linie - pe care ru?ii o prevedeau n-ar fi convenit guvernului de la Moscova, care era grabit s? treac? Carpa?ii înainte de venirea iernii. De aceea Antonescu se putea a?tepta ca ru?ii s? accepte semnarea unui armisti?iu convenabil pentru România. Prin lovitura de la 23 August, aceasta posibilitate - singura care ar fi putut evita instalarea st?pânirii ruse?ti in România a fost distrus?. În timp ce Mare?alul preg?tea astfel terenul pentru salvarea României, c?utând calea unui armisti?iu prin care ni s-ar fi respectat independen?a, Regele Mihai informat c? a doua zi, la 24 August, mare?alul inten?iona s? plece din nou pe front, a decis s? dea lovitura de stat chiar în ziua de 23 August.

În audien?a din dup? amiaza acelei zile, mare?alul Antonescu înso?it de Mihai Antonescu a expus Regelui situa?ia opera?iilor pe front ?i a ar?tat ca este necesar s? se încheie cât mai curând un armisti?iu. I-a reamintit condi?iile deja acceptate de guvernul rus, l-a informat despre dispozi?iile date pentru reluarea discu?iilor de la Stockholm ?i despre comunicarea f?cuta guvernului german prin ministrul Clodius. El considera c? dac? trupele germane au libertatea s? se retrag? în ordine în timp de dou? s?pt?mâni, guvernul german trebuia s? fie în?tiin?at ca s?-?i ia m?surile pentru aplicarea acestei condi?ii, bine în?eles cunoscând ?i partea cealalt? prin care România era datoare s? intervin? cu armele, în cazul c? Germania ar fi refuzat s?-?i retraga trupele. Regele Mihai n-a luat în considera?ie explica?iile mare?alului. Dup? ce s-a consultat cu oamenii lui de încredere afla?i într-o camera alturat?, i-a adus la cuno?tin?? c? guvernul lui este concediat ?i a dat ordin s? fie arestat pe loc ?i închis în palatul regal, împreuna cu Mihai Antonescu. Imediat au mai fost aresta?i generalul Pantazi - ministrul de r?sboiu, ?i generalul Vasiliu - ministrul de interne. Aceasta audien?? reprezint? momentul crucial al istoriei r?sboiului nostru cu Rusia. Aici s-a frânt încordarea de mai bine de trei ani, prin care poporul român a cautat s?-?i salveze independen?a luptând în contra Rusiei ?i s-a trecut total de cealalt? parte al?turi de ru?i, f?r? nici un fel de garan?ie scris? nici din partea acestora, nici din aceia a alia?ilor lor occidentali. Din nefericire nici unul din participan?ii la aceasta audien?? n-a scris nimic asupra felului cum s-a desfasurat, a?a c? exist? mai multe versiunii"

(Fragment din volumul „Istoria politic? ?i militar? a r?sboiului României
contra Rusiei sovietice" - Madrid, Editura „Carpa?ii"-Tr. Popescu, 1986) footer