Revista Art-emis
Eroii căzuţi la Cotul Donului - Documente de arhivă (4) PDF Imprimare Email
Alexandru Moraru, Chişinău   
Duminică, 02 Decembrie 2018 20:12

Cotul Donului-1942 - 4PREŞIDENŢIA CONSILIULUI DE MINIŞTRI
SECRETARIATUL GENERAL
„CABINETUL PENTRU BASARABIA,
BUCOVINA ŞI TRANSNISTRIA"

SUMAR:
Propuneri de organizare a primirii
şi plasării românilor de la Est de Bug
NOTĂ
Nr. 571377
1943, Luna Aprilie, ziua 19

La nota acestui Cabinet din 5 Martie 1943, relativă la repatrierea moldovenilor de la Est de Bug, Domnul Mareşal a dat dispoziţiuni ca la Tiraspol să se înfiinţeze un organ special, cu misiunea de a se ocupa de cazarea şi plasarea în Basarabia şi Transnistria a moldovenilor veniţi din Rusia, însărcinând Secretariatul cu studiul problemei şi cu întocmirea propunerilor de organizare. Din istoricul acestei chestiuni, se desprind următoarele situaţiuni:
1) Repatrierea românilor de la răsărit de Bug s-a pus în luna Septembrie 1942, când a şi luat fiinţă pe lângă Subsecretariatul de Stat al Românilor, o comisiune la care participă delegaţi ai Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Marelui Stat Major, Institutului Central de Statistică, al Subsecretariatului de Stat al Românizării, Colonizării şi Inventarului şi delegaţi ai Provinciilor.
2) Comisiunea a supus Domnului Mareşal constatările şi propunerile sale, primind următoarele norme pentru efectuarea acestor repatrieri:
a) Nu pot fi repatriaţi în ţinuturile desrobite decât românii etnici necompromişi în acţiunea comunistă.
b) Cei deportaţi de ruşi în anul de ocupaţie – români etnici – trebuie să fie repatriaţi.
c) Nu se vor repatria acei care au plecat de buna lor voie sau s-au compromis în acţiunea lor antiromânească în timpul ocupaţiei bolşevice.
d) Românii deportaţi din timpuri mai îndepărtate la Est de Bug, pot fi repatriaţi după serioasă triare, însă în Transnistria, unde să se constituie sate româneşti.
e) Românii de la punctul d, nu trebuie să fie colonizaţi în Basarabia. Acolo şi în Bucovina vom împroprietări luptătorii şi basarabenii muncitori dar fără pământ.
f) Toate operaţiile de mai sus trebuie studiate cu metodă, pregătite în amănunt şi executate în ordine desăvârşită. Execuţia va depinde de buna organizare.

Hotărârile Domnului Mareşal au servit ca bază tuturor lucrărilor comisiunei şi măsurilor luate. Această comisiune a hotărât ca Guvernământul Transnistriei să studieze colonizarea grupelor de români ce vor fi aduşi din Rusia, întocmind un plan provizoriu cu desemnarea centrelor de aşezare şi cu arătarea pe categorii de profesiuni ce poate primi fiecare centru, în raport cu gospodăriile şi bunurile productive existnte (pământ, ateliere, industrii, fonduri comerciale, etc.). Pentru orientarea, în întocmirea acestui program s-a dat Guvernămîntului Transnistriei următoarele norme directive:
- Românii aduşi de peste Bug, nu trebuie să fie împrăştiaţi ci aşezaţi în grupe compacte, în sate care să capete aspectul românesc.
- În acest scop nu se va urmări aşezarea lor numai acolo unde sunt gospodării libere rămase de la evrei sau de la acei plecaţi cu armatele ruseşti din centre, din satele destinate aşezărilor româneşti se va ridica populaţia străină şi se va muta unde se va putea.
- Aşezările româneşti se vor face începând de la Bug către interiorul Transnistriei.
- Grupele de români aduşi din localităţi cu caracter economic special (industrial, păstoresc, pescăresc, etc.) vor fi aşezaţi în localităţi cu caracter economic similar unde ei să poată dezvolta o activitate productivă pentru care sunt mai bine pregătiţi.
Cabinetul BBT propune:
1) Toţi românii moldoveni împrăştiaţi în Rusia şi recenzaţi în anul 1942 de Institutul General se Statistică, să fie aduşi şi colonizaţi în Transnistria.
Programul acesta se inspiră din principiul ca eforturile neamului românesc, în acest război, să fie răsplătite prin aşezarea într-un singur Stat naţional.
Colonizarea lor urmează să se facă în regiunea Nistrului, spre a se asigura un cordon românesc, pe acest fluviu, care să împiedice infiltraţiunile ucrainene de o parte şi de alta a Nistrului.
3) Operaţiunea implică în prealabil evacuarea evreilor şi a ucrainenilor înspre Bug, pentru a oferi Românilor terenurile cele mai fertile, aflate în regiunea Moghilău-Râbniţa. Ea se va face independent de trecerea peste Bug a evreilor şi ţiganilor, pentu care operaţie trebuie să avem mai întâi aprobarea germanilor.
4) Colonizarea trebuie făcută în mase compacte pentru a se asigura integrarea acestor moldoveni în efortul de muncă al Provinciei şi a le menţine posibilitatea conservării lor etnice.
5) Guvernământul Transnistriei trebuie să organizeze această operaţiune în chiar primăvara acestui an (sfârşitul lunei mai când se termină campania de însămânţare) ajutat de organele militare aflate pe teritoriul său.
6) Românilor astfel colonizaţi trebuie să li se dea pământuri în plină proprietate şi nu numai în folosinţă. Suprafeţele astfel atribuite ar putea varia de la familie la familie, după numărul membrilor şi capacitatea lor de muncă.
7) Guvernământul trebuie să le dea întreg sprijinul pentru a-şi începe cât mai curând viaţa în condiţiuni de stabilitate şi credit (maşini, numerar, etc.).
8) Subcomisiunea de românizare de la Tiraspol trebuie să-şi extindă competenţa la trierea lor la eliberarea de acte de identitate, etc. pe scurt, ea va trebui să fie un organ consultativ al Guvernământului Transnistriei, iar avizele sale să fie totdeauna avute în vedere de Dl.Guvernator.
9) În comunele în care vor fi aşezaţi, românii trebuie să primească din ţară învăţători, preoţi, medici şi funcţionari comunali, bine selecţionaţi şi bine retribuiţi, cu scopul de a le cultiva sentimentul naţional şi conştiinţa apartenenţei lor la o naţiune vrednică şi capabilă.
10) Măsuri speciale de ordin legislativ trebuie să reglementeze viaţa lor de familie, administraţia lor şi participarea lor la producţiunea bunurilor economice, deosebit de cele existente în Transnistria, spre a-i îndruma către o viaţă bazată pe dreptul de proprietate şi de concepţie naţională.
11) Guvernământul, în acest scop, ar avea căderea să înfiinţeze o direcţiune a colonizărilor care să îmbrăţişeze ansmablul problemelor ce le pune această colonizare, cu mijloace financiare suficiente şi personal pregătit.
În cazul că se va aprecia de D-voastră ca oportună evacuarea minorităţilor din Bucovina şi Basarabia, aceşti români ar putea fi plasaţi în locul acestora, respectând în parte principiile arătate mai sus.
Avem azi în aceste provincii următorii minoritari:Document 14 - Tabel

Bibliografie

- Arhiva Națională a Republicii Moldova, Fond arhivistic 112 - Prefectura jud. Tighina.
- Arhiva Națională a Republicii Moldova, Fond arhivistic 706 - Cabinetul de administrare
a Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei.
- Arhiva Națională a Republicii Moldova, Fond arhivistic 1607 - Statul Major al Armatei Române.
- Col. (r) Napoleon Popescu, col. (r) Vasile Diaconescu, col. (r) Dumitru Nicolescu, Divizia
1 Blindate, Bătălia pentru libertate, cap.4-5, București Ed. V. Cârlova.
- Revista ART-EMIS, http://www.art-emis.ro/cronica/cronica-literara/2583-cotul-donului-1942-marea-tragedie-romaneasca.html
- Buruiană, Vasile, Ion Negrei, Pe urmele eroilor. Cimitire militare și monumente din
Basarabia, Vrancea, Editura Armonii culturale, 2015.

Notă: Textul face parte din comunicarea prezentată în cadrul Sesiunii de comunicări și dezbateri ştiințifice „2017 - 140 de ani de la Războiul de Independenţă, 100 de ani de la bătăliile de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, 75 de ani de la confruntarea de la Cotul Donului - Stalingrad", organizată sub egida Academiei Oamenilor de Știință din România, în zilele de 8-9 septembrie 2016, de Filiala Maia-Catargi a Asociației Cavalerilor de Clio și Asociația ART-EMIS.

footer