Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Ioan Scurtu, Membru A.O.?.R.   
Miercuri, 17 Octombrie 2018 16:36

Prof. univ. dr. Ioan ScurtuDup? 1989 istoriografia privind Marea Unire a cunoscut o dezvoltare f?r? precedent. Deschiderea tuturor arhivelor, desfiin?area cenzurii ?i-a „comandamentelor politice" au asigurat istoricilor o larg? libertate de cercetare a tuturor temelor privind trecutul, inclusiv a celor mai dificile, care nu au putut fi abordate pân? atunci. Num?rul editurilor a crescut spctaculos, multe dintre acestea manifestând un real interes pentru c?r?ile de istorie.Pe de alt? parte, înc? de la începutul anilor '90, câ?iva intelectuali s-au erijat în exponen?i ai „societ??ii civile", c?utând s?-?i impun? „viziunea" asupra trecutului, prezentului ?i viitorului României. Documentele recente au scos la iveal? faptul c? aceast? "viziune" era promovat? de mai multe O.N.G.-uri finan?ate ?i ghidate din exterior, având misiunea de a denigra România ?i a o prezenta ca o ?ar? lipsit? de o istorie autentic? ?i neavând un viitor, drept care trebuia s? urmeze calea trasat? din afar?.

Unii au mers atât de departe încât au pretins c? tot ce s-a scris în domeniul istoriei pân? în 1989 era complet fals ?i trebuia „s? o lu?m de la zero". Principala acuza?ie ce se aducea istoriografiei române?ti era aceea c? a promovat un spirit na?ionalist, exagerând rolul românilor de-a lungul timpului, de?i ace?tia au avut un rol cu totul minor în istoria Europei ?i a lumii. S-a repetat, în fond, situa?ia din anii ocupa?iei sovietice, când istoriografia româneasc? era negat?, iar istoricii blama?i ca fiind na?ionali?ti ?i reac?ionari Se propaga teza potrivit c?reia trebuia urmat exemplul istoricilor din marele stat vecin de la R?s?rit, care puneau la baza scrierii lor interna?ionalismul proletar ?i lupta de clas?. Cel investit de Partidul Muncitoresc Român cu calitatea de „îndrum?tor al noii istoriografii" se numea Mihail Roller, „ales" membru al Academiei Republicii Populare Române ?i adjunct al secretarului C.C. al P.M. R. cu probleme ideologice, Iosif Chi?inevschi.

Dup? 1989, noul Roller a ap?rut în persoana lui Lucian Boia, care dup? mai multe conferin?e privind necesitatea rescrierii istoriei românilor în „spirit european", a publicat la Editura Humanitas, în 1997, lucrarea Istorie ?i mit în con?tiin?a româneasc? (310 pagini). În opinia sa, „nu exist? istorie obiectiv?, ?i nu numai c? nu exist?, dar nici nu poate exista". În consecin??, istoria românilor este o succesiune de mituri, precum originea daco-roman?, continuitatea în spa?iul carpato-pontic, unitatea na?ional?. Atacul s?u s-a îndreaptat masiv împotriva ideii c? la 1600 Mihai Viteazul a realizat unirea ??rilor române, aceasta fiind „unul dintre marile mituri ale regimului comunist". Evident, Boia trece cu vederea faptul c? despre actul Unirii de la 1600 au scris mari istorici, precum N. Iorga ?i Ioan Lupa?, care nu au avut nici o leg?tur? cu „regimul comunist". Noul Roller neag? caracterul unitar al revolu?iei române de la 1848 ?i îi critic? pe cei care au scris despre leg?turile între frunta?ii „demersului politic de la 1848". Între cei acuza?i de Boia se num?r? Nicolae Iorga, Constantin C. Giurescu, Cornelia Bodea, Lucian Blaga, Constantin Noica etc. etc. În cartea sa, Lucian Boia nu contest? explicit Unirea din 1918, dar o arunc? în derizoriu. El pune accentul pe elementele specifice fiec?rei provincii istorice, pe confrunt?rile militare între domnii moldoveni ?i munteni, pe apartenen?a Transilvaniei la un alt spa?iu de civiliza?ie etc. Ca urmare, Unirea din 1918 nu se înscria pe linia unei evolu?ii fire?ti, ci era rezultatul conjuncturii interna?ionale ivite la sfâr?itul Primului R?zboi Mondial.

O replic? masiv? ?i documentat? a venit din partea lui Ioan Aurel Pop, care în cartea „Istoria, adev?rul ?i miturile", Editura Enciclopedic?, 2002, 390 p., a analizat pagin? cu pagin? aser?iunile lui Boia. A demonstrat c? acesta nu cunoa?te izvoarele istorice ?i face afirma?ii f?r? nici o sus?inere documentar?. Concluzia este foarte limpede: Boia a urm?rit s? acrediteze ideea c? „românii au tr?it mai toat? istoria lor separa?i ?i dezbina?i, f?r? con?tiin?? ?i f?r? idealul unit??ii". Cu referire la momentul 1600, Ioan Aurel Pop a subliniat c? a exista „o ideologie na?ional? medieval?", iar Mihai Viteazul „a ac?ionat adesea ?i în numele unui sentiment românesc ?i ortodox în Transilvania, unde a luat ?i m?suri în favoarea românilor".

Interesant este c? lucrarea lui Boia a beneficiat de o intens? mediatizare, - prin ziare ?i reviste, emisiuni radio ?i tv - a fost tradus? în limbi str?ine, inclusiv maghiar?, în timp ce replica lui Ioan Aurel Pop a fost ocolit? de mass-media. În fond, Lucian Boia este un propagandist plasat între istorici pentru a denigra trecutul poporului român, misiune de care se achit? cu mult zel. Istoricii care-?i respect? meseria au publicat lucr?ri temeinice privind Marea Unire din 1918. Vom prezenta câteva realiz?ri semnificative înregistrate dup? 1989.

De o aten?ie special? a beneficiat Unirea Basarabiei cu România, tem? care nu a putut fi abordat?, la dimensiunile cuvenite, în anii 1945-1949. În 1994 a v?zut lumina tiparului Istoria Basarabiei de la începuturi pân? în 1994, realizat? de cinci istorici (coordonator Ioan Scurtu), care a cunoscut înc? dou? edi?ii (în 1999 ?i 2003) în limba român? ?i o a treia în limba rus? (în 2001). De la edi?ia a doua la colectivul de autori s-au ad?ugat trei istorici din Republica Moldova. Capitolul IV al acestei lucr?ri, intitulat Unirea Basarabiei cu România, a fost scris de Dumitru Alma? ?i Ioan Scurtu. La rândul s?u, Ion Agrigoroaiei a publicat în 1999 cartea Unirea Basarabiei cu România în presa vremii. Un studiu de caz: Ziarul „Mi?carea" (Ia?i 1918).

Foarte activi s-au dovedit a fi istoricii din Republica Moldova. Men?ion?m pe Ion ?urcanu cu Unirea Basarabiei cu România 1918; Anton Moraru ?i Ion Negrei, Anul 1918. Ora astral? a neamului românesc; Gheorghe E. Cojocaru, Sfatul ??rii. Itinerar, toate ap?rute la Chi?in?u în 1998, cu ocazia împlinirii a 80 ani de la marele eveniment din 27 martie 1918. Cercet?rile au continuat, au ap?rut noi lucr?ri, din rândul c?rora se remarc? Sfatul ??rii. Documente. Procese-verbale ale ?edin?elor Sfatului ??rii, edi?ie de Ion ?urcanu, ap?rut? în 2016. Este de a?teptat ca în 2018 - când de împlinesc 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România - s? fie publicate numeroase lucr?ri consacrate acestui eveniment. În aten?ia istoricilor români a intrat ?i alt? tem? important? despre care nu s-a scris scris pân? în 1989 ?i anume participarea românilor din Austro-Ungaria ?i din Rusia la Primul R?zboi Mondial. Este meritul lui Liviu Maior de a fi publicat, în 2016, cartea Doi ani mai devreme. Ardeleni, bucovineni ?i basarabeni în r?zboi. 1914-1916.

În aceea?i arie de preocup?ri se înscrie problema ap?r?rii Marii Uniri, inclusiv împotriva agresiunilor Ungariei ?i ocuparea Budapestei în august 1919. Pân? în 1989, datorit? cenzurii, aceast? tem? era eludat?, accentul fiind pus pe „solidaritatea clasei muncitoare din România cu Republica Ungar? a Sfaturilor". În noile condi?ii - pe linia trasat? de Constantin Kiri?escu în cartea Istoria r?zboiului pentru întregirea României, dar cu o baz? documentar? solid? - Dumitru Preda, Vasile Alexandrescu ?i Costic? Prodan au publicat în 1999 o masiv? lucrare intitulat? În ap?rarea României Mari. Campania armatei române din 1918-1919. Capitolul II al c?r?ii este intitulat Spre România Mare. 1 Decembrie 1918 - des?vâr?irea statului na?ional unitar.

O alt? direc?ie de cercetare a vizat rolul unor personalit??i politice în realizarea Unirii. Pân? în 1989 acest rol nu a putut fi eviden?iat, datorit? disputelor politice din perioada interbelic? ?i apoi, dup? 1945, a cenzurii impuse de oficialit??i, care nu acceptau s? fie prezentate personalit??i socotite a fi burgheze ?i reac?ionare. Corneliu Lungu a publicat în 2003 lucrarea „F?uritori ai Marii Uniri. M?rturii documentare", cu referiri la principalii actori ai scenei politice din anii 1916/1918. Ioan Scurtu este autorul mai multor lucr?ri privind rolul unor personalit??i politice, inclusiv în preg?tirea, realizarea ?i confirmarea Unirii. Între acestea: Ion I.C. Br?tianu. Activitatea politic? (1992); Iuliu Maniu. Activitatea politic? (1995); Regele Ferdinand. Activitatea politic? (1995); Portrete politice (2006). Pe acea?i linie, Gheorghe Sora a publicat Biografia unui mare lupt?tor: Vasile Goldi? (1994), iar Elisabeta Ro?u monografia Roman R. Ciorogaru (1852 - 1936, în anul 2007.

Din ini?iativa Academiei Oamenilor de ?tiin?? din România s-a încheiat un acord de colaborare cu Editura Enciclopedic? pentru realizarea colec?iei „Personalit??ile Marii Uniri" în cadrul c?reia au ap?rut în 2017 ?i prima jum?tate a anului 2018 monografiile consacrate urm?toarelor personalit??i: Regele Ferdinand (Ioan Scurtu), Nicolae Iorga (Petre ?urlea), Pantelimon Halippa (Ion Constantin), Ion I.C. Br?tianu (Ioan Scurtu ?i Ionu? Cojocaru). A fost reluat? ?i aprofundat? problematica particip?rii României la Conferin?a de pace de la Paris (1919 - 1920) ?i ratificarii Marii Uniri, inclusiv a Basarabiei (prin tratatul din octombrie 1920). Cele mai importante contribu?ii au adus Valeriu Florin Dobrinescu, autorul mai multor c?r?i: B?t?lia pentru Basarabia. 1918-1940, publicat? în 1992; România ?i sistemul tratatelor de pace (1919 - 1923), ap?rut? în 1993, România ?i Ungaria de la Trianon la Paris (1920-1947); B?t?lia pentru Transilvania, tip?rit? în 1996. Aceea?i problematic? a fost abordat? în lucr?rile: Conferin?a de pace de la Paris (1919-1920), coordonatori Gheorghe Buzatu, Valeriu Florin Dobrinescu ?i Horia Dumitrescu, publicat? în 1999; România ?i Conferin?a de pace de la Paris, 1919–1920. Studii ?i documente, realizat? de Gheorghe Calcan ?i Ion Agrigoroaiei (2001); România ?i Conferin?ele de pace (Paris: 1919-1920, 1946-1947), scris? de V. Fl. Dobrinescu ?i D. Tompea (1996); 1920 – un act de justi?ie interna?ional?, autori Corneliu Lungu ?i Ioana Grigorie (2001); C. Gh. Marinescu, Diploma?ia României ?i Tratatul de la Trianon, publicat? în 1998. Men?ion?m ?i contribu?iile lui Alexandru Ghi?a, care în 2002 a semnat cartea România ?i Ungaria la începutul secolului XX. Stabilirea rela?iilor diplomatice (1918-1921).

Au fost publicate volume de documente, în centrul c?rora s-au aflat rezolu?iile adoptate în 1918 la Chi?in?u, Cern?u?i ?i Alba Iulia, unele dintre ele în facsimil. În 1993 a ap?rut, sub egida Arhivelor Statului, lucrarea România. Documentele Unirii. Album. Coordonator Ioan Scurtu (174 p + 1 hart?). Viorica Moisuc a publicat în 1996 lucrarea de mari dimensiuni (629 p + 12 h?r?i) intitulat? Basarabia, Bucovina, Transilvania. Unirea 1918. Documente. Lucrarea Rela?iile româno-sovietice. Documente. vol I. 1917-1934, ap?rut? în 1999 sub egida Ministerului Afacerilor Externe al României ?i Ministerul Afacerilor Externe al Federa?iei Ruse (redactor responsabil al edi?iei române Dumitru Preda), con?ine ?i documente privind unirea Basarabiei cu România, inclusiv Declara?ia Sfatului ??rii din 27 martie 1918.

Se cuvine men?ionat? viziunea cuprinz?toare promovat? de istoricii români, care au integrat Marea Unire din 1918 în contextul interna?ional al epocii respective. În anul 2000 a ap?rut la Cluj-Napoca lucrarea La fin de la Premičre Guerre mondiale et la nouvelle architecture géopolitique européenne, coordonat? de George Cip?ianu ?i Vasile Vesa. În 2003, Dumitru Suciu a publicat, tot la Cluj-Napoca, Anul 1918 în Europa Central? ?i R?s?ritean?. Evolu?ia ideii de Europa Unit?. Perspectiv? ?i retrospectiv? istoric?. În 2003, la implicarea a 85 de ani de la f?urirea statului na?ional unitar român, a ap?rut, sub coordonarea lui Ioan Scurtu, cartea Marea Unire din 1918 în context european, la realizarea c?reia au contribuit istorici din vechiul Regat (Dan Berindei, Ion Ciuperc?, Maria Georgescu, Ion Agrigoroaiei, Corneliu Mihail Lungu, Gelu Neam?u, Viorica Moisuc, Gheorghe Iacob, Ioan Scurtu), Transilvania (Camil Mure?an, Nicolae Edroiu, Vasile Vesa), Basarabia (Gheorghe E. Cojocaru) ?i Bucovina (Ioan Cocuz). Tot în 2003 a ap?rut la Editura Funda?iei Culturale Române, lucrarea Structuri politice în Europa Central? ?i de Sud-Est (1918 - 2001), 2 volume, cu o edi?ie în limba român? ?i una în limba englez?. Coordonatorul Ioan Scurtu în Cuvânt înainte men?ioneaz?: „La sfâr?itul Marelui R?zboi, în 1918, s-au produs muta?ii politico-statale importante, ca urmare a pr?bu?irii marilor imperii: ?arist (rus), habsburghic (austro-ungar), german ?i otoman. S-au creat noi state: Estonia, Letonia, Lituania, Cehoslovacia, Polonia, Regatul Sârbilor, Croa?ilor ?i Slovenilor; Austria ?i Ungaria au devenit state na?ionale, România ?i-a întregit teritoriul".

O interesant? lucrare a ap?rut în 1998, sub coordonarea lui Cornel Grad ?i Viorel Ciubot?, intitulat? 1918. Sfâr?it ?i început de epoc?, în care sunt publicate cele 33 de comunic?ri prezentate la colocviul ?tiin?ific interna?ional desf??urat la Zal?u, Satu Mare ?i Nyiregyháza din martie 1998, de istorici din România (între ace?tia Alexandru Por?eanu, Valeriu Florin Dobrinescu, Ioan Scurtu, Constantin Hlihor, Marcel ?tirban, Cornel Grad, Gheorghe Iancu, Gheorghe Cip?ianu, Stelian Mândru?) Ungaria (din rândul c?rora cit?m pe Szász Zoltán, Hajdú Tibor, Szabó Daniel, Bella Tibor, Varga Lajos, Barabás László) ?i Ucraina (Serghei Hacman). Evident fiecare istoric ?i-a sus?inut punctul s?u de vedere, dar important este c? s-a putut dialoga, iar lucr?rile au ap?rut într-un volum comun. În Cuvânt înainte se men?ioneaz?: „Este timpul ca dialogul surzilor s? înceteze, iar noi, istoricii, s? oferim o imagine cât mai veridic? asupra acestui moment care încheie ?i, în acela?i timp, începe o nou? epoc?".

Dup? 1989 au fost reeditate mai multe lucr?ri publicate în perioada interbelic?, vizând Marea Unire din 1918. Între acestea, cele semnate de Ion Nistor, Ioan Lupa?, Gheorghe I. Br?tianu, ?tefan Ciobanu, Nicolae Iorga, ?tefan Manciulea. Nu a fost o simpl? reeditare, ci s-au realizat edi?ii critice, în care este subliniat? contribu?ia autorilor respectivi la cunoa?terea unui eveniment important din istoria na?ional?. Dintre lucr?rile de sintez? în care este abordat? Marea Unire, men?ion?m tratatul Istoria Românilor, vol. VII, tom II (coordonator Gheorghe Platon), în care capitolul VII se intituleaz? Marea Unire (autor Ion Agrigoroaei), ?i tratatul „Istoria Românilor", vol. VIII (coordonator Ioan Scurtu) în care capitolul I se intituleaz? Confirmarea interna?ional? a actelor de Unire din 1918 (autori Constantin Botoran ?i Valeriu Florin Dobrinescu), ambele volume au ap?rut sub egida Academiei Române în anul 2003 (edi?ia a II-a, 2015).

Se cuvin remarcate lucr?rile care abordeaz? problematica Unirii pe o perioada lung? de timp - de la antecedente pân? în actualitatea secolului al XXI-lea - din rândul c?rora se remarc? masiva lucrare intitulat? „Marea Unire în Parlamentul României", editat? de Gheorghe Sbârn? (edi?ia a II-a, 2017) ?i culegerea „Retr?iri istorice în veacul XXI", con?inând comunic?rile sus?inute la sesiunile ?tiin?ifice organizate în localitatea Maia de comandorul (r) Prof. Univ. dr. Jipa Rotaru ?i Ion M?ld?rescu, ajunse la a 13-a edi?ie. O bun? parte din comunic?ri se refer? la participarea României la R?zboiul pentru Întregirea Na?ional? ?i la Marea Unire din 1918.

O remarc? special? pentru colec?ia „România. Marea Unire. 1918-2018. 100 de c?r?i", coordonat? de Ioan Scurtu ?i realizat? de Editura Tipo Moldova, care cuprinde cele mai semnificative volume publicate de autori români consacrate acestui eveniment. Întreaga colec?ie va fi realizat? pân? la începutul prim?verii anului 2018. Din cele câteva sute de c?r?i apar?inând istoriografiei române?ti recente, am prezentat pentru comunicarea de fa?? doar câteva. Ele ilustreaz? faptul c? cel mai important eveniment din istoria na?ional? - Marea Unire din 1918 - a beneficiat de o aten?ie special? din partea speciali?tilor. Sunt convins c? în anul Centenarului vor fi publicate noi ?i valoroase lucr?ri ?tiin?ifice prin care istoricii vor cinsti a?a cum se cuvine marele eveniment aniversar.

Not?: Textul face parte din comunicarea prezentat? în cadrul Sesiunii de comunic?ri ?i dezbateri ?tiin?ifice „Retr?iri istorice în veacul XXI", Edi?ia XIV/VI - „1918-2018 Centenarul Marii Uniri", organizat? sub egida Academiei Oamenilor de ?tiin?? din România, în zilele de 7-8 septembrie 2017, de Filiala Maia-Catargi a Asocia?iei Cavalerilor de Clio ?i Asocia?ia ART-EMIS.

footer