Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Comandor aviator (r) Dr. Marius-Adrian Nicoar?   
Duminică, 14 Octombrie 2018 18:00

Avioane ww1În Vechiul Regat, aerosta?ia a ap?rut la sfâr?itul secolului XIX, iar avia?ia la începutul secolului al XX-lea, cunoscând o dezvoltare accelerat? într-un timp relativ scurt. Ele au devenit arme de temut în Marele R?zboi. Reconstituirea general? a modelului practic-aplicativ al puterii aeriene a României pe timpul acestui conflict, ca pilon al securit??ii na?ionale, este obiectivul central al acestei cercet?ri, fapt ce ne-a permis desprinderea unor concluzii de a c?ror actualitate nu ne îndoim. Am reluat analiza sistemic? a puterii aeriene a României, pe baza elementelor definitorii ale acesteia: 1) politica na?ional? aeronautic?; 2) actele normative specifice; 3) sistemul de educa?ie specific; 4) industria de ramur?; 5) organizarea ?i operativitatea Aeronauticei, conform triadei metodologice: idee - argument - exemplu. Reamintim c? mul?i românii ?i-au imaginat aparate de zbor mai u?oare decât aerul (în 1806 Cuparenco, în 1818 domnitorul Caragea) ?i s-au gândit la întrebuin?area lor în scopuri militare (dup? zborul Balonului România din 20 iunie 1874)[1]. Cei patru pionieri ai aeronauticii mondiale au trecut în concret aparatele de zbor mai grele decât aerul ?i posibilit??ile lor: Traian Vuia, Aurel Vlaicu Henri Coand?, ?i Hermann Oberth contribuind esen?ial la cucerirea „oceanului aerian".

De asemenea preciz?m faptul c? România s-a num?rat printre primele ??ri din lume în:
- înzestrarea for?elor armate cu aerostate sau avioane;
- realizarea unui aerodrom cu infrastructura complet? necesar? activit??ii de zbor (Chitila 1910);
- construc?ia unor aeroplane - dup? Aurel Vlaicu, debuteaz? activitatea industrial? aeronautic? na?ional? cu producerea unor aparate de zbor sub licen?? în atelierele Cerchez (1911);
- înfiin?area înv???mântului militar de avia?ie (1912)[2] pentru pilo?i ?i observatori aerieni, (mo?tenire preluat? ast?zi de ?coala de Aplica?ie pentru For?ele Aeriene „Aurel Vlaicu" din istoricul Zili?tea-Boboc, Buz?u)[3];
- are privilegiul constituirii categoriei de for?e, numit? atunci Aeronautica Militar? Român?, predecesoarea F.A.R. de ast?zi, consfin?it? de adoptarea „Legii de organizare a Aeronauticii Militare," în data de 1 aprilie 1913, în Parlamentul României[4].
Anticip?m spunând c? produsul acestor realiz?ri este apari?ia puterii aeriene a României, care în timp a contribuit la p?strarea independen?ei, suveranit??ii ?i integrit??ii statului român, la diminuarea permanent? a riscurilor, amenin??rilor ?i vulnerabilit??ilor de securitate na?ional? a României, fapte ce au presupus numeroase jertfe de sânge.

Din punctul nostru de vedere, urm?rind evolu?ia cronologic?, dinamic? ?i tumultuoas? a acestui fenomen militar, definim puterea aerian? ca fiind efectul configur?rii practic-aplicative al politicilor na?ionale în domeniu; actelor normative specifice; sistemului de educa?ie aeronautic?; industriei na?ionale din acest domeniu; al organiz?rii ?i operativit??ii For?elor Aeriene; în func?ie de etapele istorice de dezvoltare ale societ??ii, la pace, criz? sau r?zboi[5].

La sfâr?itul secolului al XIX-lea, au fost folosite aerostate în armatele Europei. creandu-se subunit??i de aerosta?ie militar?, având ca misiuni observarea câmpului de lupt? ?i reglarea tirului artileriei acestora[6]. În Armata Român? de atunci, verificat? în lupt?, dup? R?zboiul de Independen?? (1877-1878), s-a pus problema modernit??ii ?i a fost gândit? achizi?ia unor noi genuri de arme. Pentru preg?tirea primilor trei aerostieri români, ace?tia au fost trimi?i la fabrica de baloane din Paris. La înapoierea lor în patrie, statul a achizi?ionat un balon captiv sferic, cu accesoriile respective. Aerosta?ierii militari au fost instrui?i ca observatori din balon pentru supraveghere aerian?, în folosul trupelor destinate ap?r?rii forturilor din jurul Bucure?tiului, iar în anul 1913 a fost înfiin?at? prima companie de aerosta?ie militar?. În plan mondial, în 1911 consemn?m prima pierdere aerian?,, este vorba de un avion italian lovit la Tripoli de artileria turc?[7].

Deschidera geopolitic? a României, începe odat? cu intrarea Dobrogei în componen?a statului român, urmare a Congresului de pace de la Berlin din anul 1878. România era un amestec, o experien?? calitativ? ?i cantitativ? cumulat? de est, ortodoxie ?i latinitate. A?adar se constituia în grani?ele etnice modo-valahe, un mixt superior de cultur? ?i civiliza?ie. Pe ansamblu, în anii urm?tori, în România, caracteristic? a fost lupta ce se d?dea în întregul palier societal, între cei care doreau schimbarea ?i erau adaptabili la nou, ?i cei ce se împotriveau schimb?rilor. În acest context, la 18/30 octombrie 1883, în cel mai strict secret, se semneaz? la Viena, Tratatul defensiv de alian?? româno-austro-ungar, la care a aderat ?i Germania[8].

În plan extern, în Peninsula Balcanic? între anii 1912-1913, au avut loc dou? r?zboaie balcanice. Alia?i fiind, Bulgaria, Grecia ?i Serbia, au învins rapid Turcia în Primul Conflict Balcanic din 1912. Bulgaria amenin?a s? tulbure echilibrul de putere în zon?, deoarece inten?iona s?-?i m?reasc? teritoriul în defavoarea vecinilor s?i, ceea ce a stârnit îngrijorare la Bucure?ti. Întrucât Bulgaria ?i-a atacat fo?tii alia?i din Primul R?zboi Balcanic, guvernul de la Bucure?ti, a decretat mobilizarea armatei, în ziua de 22 iunie/3 iulie 1913, România declarând r?zboi Bulgariei.

Categoriei de for?e, numit? atunci Aeronautica Militar? Român? (A.M.Ro.), a fost consfin?it? de adoptarea „Legii de organizare a Aeronauticii Militare", în data de 1 aprilie 1913, în Parlamentul României. Prin aceast? lege, A.M.Ro., a fost constituit? din Aerosta?ie (înfiin?at? în 1893) ?i Avia?ie (ap?rut? la 17 iunie 1910)[9]. Aceata este fundamentul legal al constituirii puterii aeriene a României. Ulterior Ministerul de R?zboi a adoptat o serii de m?suri organizatorice ?i func?ionale privind activitatea aeronautic? în ?ara noastr?. Imediat dup? constituirea sa, chiar în zorii apari?iei principiilor doctrinare[10]. A.M.Ro. a trebuit s? demonstreze puterea pe care o poate produce, participând la acest cel de-al Doilea Conflict Balcanic cu aerosta?ia ?i avia?ia militar?.

Misiunile de r?zboi executate de A.M.Ro.[11]. au fost de: observa?ie aerian?, leg?tur?, ?i recunoa?tere[12]. De altfel reu?itele misiunilor de recunoa?tere ?i observare, au f?cut ca trecerea Dun?rii ?i mar?ul energic c?tre Sofia s? fie o reu?it?, deoarece informa?iile dublate de fotografii aeriene, au ar?tat realitatea tactic operativ? a frontului româno-bulgar. Datorit? acestor informa?ii valoroase armata român? a ajuns rapid la Sofia ?i a urgentat încheierea celui de-al Doilea R?zboi Balcanic[13]. La 1/14 august 1913 avia?ia se înapoia la Bucure?ti, primind laude ?i fiind citat? prin ordinul de zi al comandantului Corpului I Armat? pentru reu?itele sale.
Câteva concluzii cu privire la manifestarea puterii aeriene ca pilon[14] al securit??ii na?ionale, în cel de-al Doilea R?zboi Balcanic (1913) credem c? sunt relevante:
- participarea A.M.Ro. a fost unul din primele teste ale puterii aeriene a unei ??ri pe plan mondial;
- puterea aerian? a României s-a dovedit a fi unul dintre stâlpii securit??ii na?ionale a României;
- cre?terea statutului interna?ional al României dup? cel de-al Doilea R?zboi Balcanic, este ?i ast?zi imaginea cea mai elocvent? a valorific?rii imediate a puterii aeriene, în putere armat?, dar mai ales fundament al politici interna?ionale ce a a?ezat România în prim planul actorilor geopolitici din centrul ?i sud-estul Europei, pacea încheindu-se la Bucure?ti în data de 10 august 1913[15];
- izbânda a dat moral României în ac?iunile viitoare ?i a creat ascendentul necesar armatei pentru ac?iunile ce urmau s? vin? ?i care nu s-au l?sat mult a?teptate – R?zboiul de Întregire Na?ional? (1916-1919)[16];
- s-a demonstrat utilitatea aeronauticii în ac?iuni de r?zboi, prin misiuni speciale gen fotografii aeriene sau difuzarea unor materiale de propagand? adresate popula?iei civile adverse[17];
- a ie?it în eviden?? conduita exact? ?i eficient? a A.M.Ro. în aceast? "campanie de vitez? echivalent? cu o izbând? militar?[18], în condi?iile unor lipsuri logistice consistente.
Toate aceste propriet??i ?i incomparabile calit??i prin care a excelat înc? de la început A.M.Ro., au format prin împletirea lor, ceea ce ast?zi numim putere aerian? a României, care la momentul constituirii sale, însuma efectele celor dou? arme de baz? din componen?a sa: Avia?ia ?i Aerosta?ia.

Reamintim c? la declan?area Primului R?zboi Mondial, România avea semnat? în anul 1883, o în?elegere defensiv? secret? cu Imperiul Austro-Ungar ?i Germania. În consiliul de coroan? desf??utat pe 21 iulie/3 august 1914 la Sinaia Regele Carol I (ofi?er prusac de forma?ie), a solicitat punera în practic? a acesteia. Membrii Consiliului de Coroan? s-au opus datorit? caracterului pur defensiv al acordului, (mai pu?in Petre P Carp) hot?rând neutralitatea, prin argumenta?ia juridic? a marelui om politic buzoian Alexandru Marghiloman. Dup? doi ani, dorin?a românilor de a se implica în r?zboi de partea Antantei a fost luat? pentru a se întregi ?ara, prin unirea cu teritoriile române?ti din Imperiul Habsburgic. De aceea a fost semnat la Bucure?ti Tratatul de alian?? dintre România pe de o parte ?i Fran?a, Marea Britanie, Rusia ?i Italia pe de alt? parte[19]. Din p?cate de?i se p?rea c? rolul Aeronauticei p?rea clarificat dup? cel de-Al Doilea R?zboi Balcanic, realitatea s-a dovedit a fi alta. Pilo?ii ?i observatorii aerieni au fost mobiliza?i la armele lor de provenien??, fiind lipsite unit??ile aeronautice de folosirea acestora la declan?area ac?iunilor militare (de exemplu în loc de 86 de pilo?i erau disponibili numai 28)[20]. Chiar se punea problema solicit?rii a 100 de pilo?i francezi ?i englezi, a 100 de aeroplane de vân?toare ?i 80 de bombardament[21].

Împiedicarea dezvolt?rii proiectelor inginerului Aurel Vlaicu coroborat cu decesul prematur al acestuia, iar ulterior falimentarea Atelierelor Cerchez ce produseser? sub licen?? aeroplane franceze, ?i sus?inerea importurilor, au pus la grea încercare fragila industrie aviatic? na?ional?. Alia?ii aveau propriile lor nevoi de tehnic? de lupt?, iar majoritatea rutelor sigure au fost închise. Au sosit cu întârzieri, în anul 1915, 44 de aeroplane neînarmate[22]. Ulterior a beneficiat de noi importuri din Fran?a, sosite în prima jum?tate a lunii septembrie 1916, cu material volant având performan?e egale cu cel al adversarilor din Puterile Centrale, aeroplane Farman (F.) 40 ?i Nieuport (N.). Efortul de înzestrare cu tehnic? a Armatei Române cu avioane moderne a devenit consistent pe timpul Razboiul de Întregire Na?ional?

România a intrat în r?zboi în noaptea de 14/15 august 1916, în armonie cu dezideratul na?ional ?i mai pu?in în func?ie de realit??ile militare. Folosirea aeronauticei în misiuni de recunoa?tere ?i informa?ii, nu a fost luat în considerare de c?tre comandamentul român în primele zile de r?zboi. Mai mult pentru c? nu fuseser? planificate ?i achizi?ionate stocuri, au lipsit ?i bombele de avia?ie pentru a lovi bateriile de artilerie inamice, ceea ce a frustat pe aviatorii români resemna?i în neputin?a lor de a-?i sprijini camarazii. Concluzion?m c? în ac?iunile militare ale anului 1916, A.M.Ro. nu a fost folosit? corespunz?tor ?i a fost lipsit? de numeroase elemente ale manifest?rii puterii sale, pornind de la neîn?elegerea ac?ional? la greut??i logistice.

Conceptual, locul ?i rolul Aeronauticei nu era cunoscut nici la nivel mondial. Totu?i iarna 1916 - 1917 a fost un moment crucial de reorganizare ?i reînzestrare a Armatei Române, deoarece Fran?a a trimis în România o Misiune Militar? condus? de generalul Henri Mathias Berthelot. Aceasta a preg?tit personalul ?i a rea?ezat Armata Român? conform experien?ei sale ?i modului în care se ducea r?zboiul pe Frontul de Vest. ?i aeronautica a urmat acest model. Trebuie s? preciz?m c? Avia?iei ?i Aerosta?iei li se al?tur? acum Arileria Antiaerian?.

În Campania din 1917, a func?ionat Direc?ia Aeronautic? în cadrul Marelui Cartier General Român (M.C.G.R.). Puterea aerian? a fost sporit? de cre?terea efectivelor A.M.Ro., prin: - preg?tirea de noi serii de pilo?i ?i observatori aerieni; - sosirea altor aparate de zbor din Fran?a; - instruirea adecvat? a nou ap?rutei artilerii antiaeriene. În B?t?lia de la M?r??ti, Grupul 1 Aeronautic a efectuat fotografii aeriene detaliate ce au adus informa?ii esen?iale la realizarea planului de lupt? al generalului Alexandru Averescu, de asemenea a urm?rit ?i dirijat rezultatele focului de artilerie reglândul la nevoie, a supravegheat mi?c?rile regimentelor germane ?i austro-ungare din spatele frontului ?i a executat zboruri speciale. De re?inut este c? pentru prima dat? a fost realizat? de c?tre Avia?ia Român? superioritatea aerian?, pentru câteva zile, de la începutul ofensiei în ziua de 11 iulie, cu peste 40 de ore de zbor, prin îndeplinirea a zeci de misiuni de lupt? (informa?ii, bombardament, vân?toare, leg?tur?).

La ?fâr?itul lunii octombrie 1918, Românie a reintrat în r?zboi, iar c?derea imperiilor vecine a f?cut posibil? Marea Unire a tuturor românilor într-un singur stat. Constat?m o alt? premier? a manifest?rii puterii aeriene na?ionale, prin executarea unor misiuni aeriene speciale (de diploma?ie aeronautic?), precum cea din 10 noiembrie 1918 cu aterizare la Blaj, când guvernul de la Ia?i a contactat liderii politici ai românilor din Transilvania, primind la returul misiunii aeriene, informa?ii cu privire la organizarea în ?apte zile a unei Mari Adun?ri la Alba Iulia, în vederea proclam?rii Unirii. Întrucât regimul comunist condus de Béla Kun, ce se instalase în Ungaria a atacat în dou? rânduri tân?rul stat roman, Armata Român? a fost nevoit? s? reac?ioneze, contraatacând ?i ocupând între 3 august - 12 noiembrie 1919, Budapesta. Chemat? s? lupte împotriva comunismului, Armata Român? a beneficiat de sprijinul Grupul 5 Aeronautic ce a executat misiuni de recunoa?tere ?i bombardament ?i vân?toare.

In timpul R?zboiului de Întregire Na?ional?, Aeronautica Român? s-au jertfit 28 de pilo?i ?i observatori aerieni, pe timpul celor 8160 ore de zbor executând: 560 lupte aeriene, 61871 kg. bombe lansate, 703 reglaje pentru artileria român? ?i rus?, 6981 de fotografii aeriene, 80 de misiuni de leg?tur? ?i 6 misiuni speciale. Corpul de Ap?rare Antiaerian? a tras 16500 proiectile doborând 11 avioane[23]. Re?inem c? puterea aerian? a României era la momentul definitiv?rii sale, fiind constituit? din însumarea efectelor celor trei arme de baz? din Aeronautica Român?: Avia?ia, Aerosta?ia ?i Artileria Antiaerian?, care prin aportul lor au contribuit la realizarea idealului de întregire na?ional?, justificând efortul financiar depus de statul român în dezvoltarea lor. Mai mult fiecare s-a dovedit a fi la nivelul aeronauticii statelor beligerante.

Dup? semnarea Tratatelor de pace dintre Puterile Aliate ?i: Germania (Versailles 28 iunie 1919)[24]; Austria (Saint-Germain en Laye 10 septembrie 1919)[25]; Ungaria (Trianon 4 iunie 1920)[26], ?i Turcia (la Sevres 10 august 1920)[27], a fost creat un sistem modern al securitatii globale în contextul european. Pentru ap?rarea na?ional? a României întregite, au fost gândite o serie de alian?e defensive regionale, cu: Polonia (Bucure?ti 3 martie 1921)[28]; Cehoslovacia (Bucure?ti 23 aprilie 1921), Iugoslavia (Belgrad 7 iunie 1921).
Concluzion?m ?i c? de?i Aeronautica era recunoscut? ca o mare consumatoare de resurse financiare, în situa?ia geopolitic? ?i geostrategic? a României, nu s-a gândit renun?area la serviciile ei pentru ap?rarea ??rii, ba chiar au fost alocate în cel de – al doisprezecelea ceas. sume consistente pentru consolidarea puterii aeriene a ??rii.

Bibliografie

Lucr?ri generale
*** Lexiconului militar, Editura militar?, Bucure?ti, 1980, 964 p.
*** Istoria României în date, Mica întreprindere editorial poligrafic? „Crai – nou", Chi?in?u, 1992, 442 p
*** Retr?iri istorice în veacul XXI, volumul 7, Editura Anca, Urziceni, 2014, 471 p.;
Bu?e C, Dasc?lu N, Diploma?ie în vreme de r?zboi, Editura Universit??ii Bucure?ti, Bucure?ti, 1995
Clausewitz C, Despre r?zboi, Editura Militar?, 1996.
Robinson P, Dic?ionar de securitate interna?ional?, Editura CA Publishing, Cluj-Napoca, 2010,

Lucr?ri speciale
*** Istoria avia?iei române, Editura ?tiin?ific? ?i Enciclopedic?, Bucure?ti, 1984,
Bungescu I., Evolu?ia artileriei contra aeronavelor, Tipografia ?coalei Ofi?eri de Artilerie „Regele Carol I", Pite?ti, 1943,
Mason T, Puterea aerian?: O nou? abordare conceptual?, Centrul pentru Studii în Securitate ?i Diploma?ie, Universitatea Birmingham, 2008,
Morgenthau H, Lupta pentru putere ?i lupta pentru pace, Polirom, Ia?i, 2013,
Nicoar? M.A., Stan D., ?coala Aripilor Române?ti de la Zili?tea-Boboc, Buz?u, de la Vlaicu I la IAR-99 ?oim, Editura Editgraph, Buz?u, 2010,
Nicoar? M.A., Aeronautica Român? pe Frontul de Vest (1944-1945), Bucure?ti, Editura Universit??ii Na?ionale de Ap?rare „Carol I", 2007,
Rujinsky G., Aeronautica militar?, Conferin?e ?inute la ?coala Superioar? de R?zboi în anul 1923, Bucure?ti, Tipografia Marelui Stat Major, 1924,
Sahini D., Arma aerului în arta militar?, Bucure?ti, 1943,
Stanciu I. A., Cimpoca E, Nicoar? M.A., Stan D., S?rb?toarea aripilor române?ti. O sut? de ani de zbor în Armata României (17 iunie 1910 - 17 iunie 2010), Bucure?ti, Editura Centrului Tehnic Editorial al Armatei, 2011,
Strîmbeanu V., Puterea aerian? în paradigma securit??ii na?ionale ?i globale, Bucure?ti, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, 2006,
Strîmbeanu V, Nicoar? M.A., Barac M., Stan D., Turturic? S., Sult?noiu A., The Romanian Military Aeronautics Aeronautica Militar? Român?, Curtea Veche Publishing Bucure?ti, 2013,
Urd?reanu T., Factorul tehnic în r?zboaiele României moderne, Bucure?ti, Editura Militar?, 1994, p. 202

Periodice
Aeronautica. Revista magazin a Muzeului Avia?iei. România, nr. 1-6 (1991-1995).
Aripi Tinere, Revista ?colii de Aplica?ie pentru Avia?ie (1969-2004).
Document - Buletinul Arhivelor Militare Române (2012-2016).

Web
htpp//dexonline.ro./defini?ie/
www// roaf.ro.

Not?: Textul face parte din comunicarea prezentat? în cadrul Sesiunii de comunic?ri ?i dezbateri ?tiin?ifice „2017 - 140 de ani de la R?zboiul de Independen??, 100 de ani de la b?t?liile de la M?r??ti, M?r??e?ti ?i Oituz, 75 de ani de la confruntarea de la Cotul Donului - Stalingrad", organizat? sub egida Academiei Oamenilor de ?tiin?? din România, în zilele de 8-9 septembrie 2016, de Filiala Maia-Catargi a Asocia?iei Cavalerilor de Clio ?i Asocia?ia ART-EMIS.

-------------------------------------------------------------
[1] Strîmbeanu, general-maior dr. Victor, Nicoar? comandor dr. Marius-Adrian, Barac maior Mircea, Stan c?pitan Daniel, Turturic? Sorin, Sult?noiu Adrian, The Romanian Military Aeronautics, Aeronautica Militar? Român?, Curtea Veche Publishing, Bucure?ti, 2013, p.
[2] La 1 aprilie 1912, conforn Înaltului Decret Regal nr. 1953 din 27 martie 1912, publicat în Monitorul Oastei nr. 20 din 15 aprilie 1912. În fapt, România este a doua ?ar? din lume, dup? Marea Britanie, care a înfiin?at aceast? ramur? de înv???mânt militar ?i aceasta numai datorit? faptului c? anul bugetar-financiar începea la data de 1 aprilie a fiec?rui an.
[3] Stanciu general-locotenent, Ion-Aurel, Cimpoca comandor dr. Emil, Nicoar? comandor dr. Marius-Adrian, Stan c?pitan, Daniel, S?rb?toarea aripilor române?ti. O sut? de ani de zbor în Armata României (17 iunie 1910 - 17 iunie 2010), Editura Centrului Tehnic Editorial al Armatei, Bucure?ti, 2011, p. 341 - 343
[4] Monitorul Oficial, Înaltul Decret Regal nr. 3199/20 aprilie 1913
[5] Nicoar? Marius-Adrian, Aeronautica Român? pe Frontul de Vest (1944-1945), Editura Universit??ii Na?ionale de Ap?rare „Carol I", Bucure?ti, 2007, p. 15
[6] N.a., folosirea baloanelor înc?rcate cu materiale explozibile s-a înregistrat la sfâr?itul sec. al XVIII – lea. Primii care au recurs la acest mijloc de lupt? au fost francezii, în luptele de la Fleures în 1774, apoi ru?ii în 1812 în b?t?lia de lâng? Moscova împotriva trupelor lui Napoleon, urmati de austrieci în asediul Vene?iei în 1848. In fapt, baloanele erau purtate de vânt, iar materialul explozibil aflat în nacele, era detonat atunci când se afla deasupra adversarilor fiind prima form? de r?zboi aerian. De aceea, în 1899 prima Conferin?? de pace de la Haga a încercat s? reglementeze folosirea aparatelor mai u?oare decât aerul prin ,,Declara?ia relativ? la interzicerea pe o perioad? de cinci ani a lans?rii de proiectile ?i explozive din înaltul baloanelor''.
[7] Mason, Air Vice Marshall Tony, Professor, RA Mason CB CBE MA DSc., Puterea aerian?: O nou? abordare conceptual?, Centrul pentru Studii în Securitate ?i Diploma?ie, Universitatea Birmingham, 2008, p. 6
[8] ***, Istoria României în date, Mica întreprindere editorial poligrafic? „Crai – nou", Chi?in?u, 1992, p. 243
[9] N.a., la intâlnirea de la Bucure?ti a Asocia?iei Europene a Partenerilor Aeronautici, (E.P.A.A.) a rezultat c? în ceea ce prive?te constituirea acestei categorii de For?e Armate, c? prin adoptarea acestei legi în anul 1913, România este prima ?ar? din Europa ?i probabil prima din lume, ce a realizat acest lucru.
[10] Nicoar?, comandor dr. Marius-Adrian, Primele manifest?ri ale puterii aeriene a României pe timpul celui de-al Doilea R?zboi Balcanic, în "Retr?iri istorice în veacul XXI," volumul 7, Editura Anca, Urziceni, 2014, pp 194 – 207;
[11] Strîmbeanu general-maior dr., Victor, Nicoar? comandor dr., Marius-Adrian, Barac maior, Mircea, Stan c?pitan, Daniel, Turturic? Sorin, Sult?noiu Adrian, Op. Cit., p. 63.
[12] Idem. N.a., prima misiune de r?zboi a avia?iei române a fost executat? pe 24 iunie 1913 de c?tre pilotul cpt. aviator (av.) Constantin Fotescu ?i observatorul Ion Arion. Ulterior pilo?ii români executând numeroase misiuni de informa?ii în folosul trupelor terestre române. O alt? misiune a avut loc la 13 iulie, când un echipaj format din lt. Nicolae Cap?a (pilot) ?i cpt. Ion Arion (observator aerian) a survolat ?i a fotografiat Sofia.
[13] Nicoar?, Marius-Adrian, Op. Cit., p. 203;
[14] Pilon (substantiv masculin adesea figurativ) este definit ca stâlp puternic care sus?ine o construc?ie sau o parte a unei construc?ii, cf. htpp//dexonline.ro./defini?ie/pilon miercuri 4 mai 2016
[15] Kiri?escu Constantin, Istoria r?zboiului pentru întregirea României 1916 – 1919, Edi?ia a II. – a, Editura Casei ?coalelor, Bucure?ti, 1921, p. 106.
[16] Nicoar? Marius-Adrian, Op. Cit., p. 204.
[17] Strîmbeanu general-maior dr., Victor, Nicoar? comandor dr., Marius-Adrian, Barac maior, Mircea, Stan c?pitan, Daniel, Turturic? Sorin, Sult?noiu Adrian, Op. Cit., Curtea Veche Publishing, Bucure?ti, 2013, p. 65
[18] Kiri?escu Constantin, Op. Cit., p. 106.
[19] *** Istoria României în date, Mica întreprindere editorial poligrafic? „Crai – nou", Chi?in?u, 1992, p. 295
[20] Nicoar?, c?pitan-comandor dr. Marius-Adrian, Stan c?pitan Daniel ?coala Aripilor Române?ti de la Zili?tea-Boboc, Buz?u, de la Vlaicu I la IAR - 99 ?oim, Editura Editgraph, Buz?u, 2010, passim p. 19 - 23
[21] Avram, Valeriu, Aeronautica Român? în R?zboiul de Întregire Na?ional? (1916 – 1919), Editura Militar?, Bucure?ti, 2012, p. 15
[22] Idem, p. 14
[23] Strîmbeanu, general-maior dr. Victor, Nicoar? comandor dr. Marius-Adrian, Barac maior Mircea, Stan c?pitan Daniel, Turturic? Sorin, Sult?noiu Adrian, Op. Cit., Curtea Veche Publishing, Bucure?ti, 2013, p. 114
[24] *** Istoria României în date, Mica întreprindere editorial poligrafic? „Crai – nou", Chi?in?u, 1992, p. 311
[25] Idem, p. 312
[26] Idem, p. 314
[27] Idem, p. 315
[28] Idem, p. 317

footer