Revista Art-emis
Jurnal de pe Frontul de Est (7) PDF Imprimare Email
Col (r) Prof. univ. dr. Alesandru Dutu   
Duminică, 16 Septembrie 2018 15:54

septembrie 1941Mihai Antonescu: „Guvernul ungar cu toate c? dobândise f?r? lupt? teritorii în care majoritatea este românesc?, a dezl?n?uit, în primele s?pt?mâni ale ocupa?iei, cele mai violente atrocit??i, vexa?iuni ?i dispre?uiri de drepturi".
- Mare?alul Ion Antonescu se deplaseaz? la Nikolaev pentru a asista la funeraliile generalului Eugen von Schobert, comandantul Armatei 11 germane, care a decedat într-un accident de avion. În fa?a mormântului, în prezen?a feldmare?alului Walther von Brauchitsch, depune o coroan? de flori ?i îl decoreaz?, „Post Mortem", cu Ordinul „Mihai Viteazul", clasa II-a, ?i „Virtutea Aeronautic?", clasa I-a.
- Un serviciu religios în memoria generalului Eugen von Schobert are loc ?i la Biserica protestant? din Bucure?ti, regele Mihai I fiind reprezentat de aghitantul s?u, colonelul Octav Ulea. Din partea guvernului particip? Mihai Antonescu, precum ?i personalul diplomatic al lega?iilor german?, italian? ?i japonez?.
- Armata 3 român? începe trecerea Niprului, la Berislav, cu Brigada 1 munte, urmând înaintarea trupelor germane. Pân? la 18 septembrie a trecut fluviul ?i Brigada 2 munte, iar pân? la 21 septembrie ?i Corpul de cavalerie.
- Referindu-se la înv???mintele rezultate din ac?iunile militare desf??urate în b?t?lia de pe Nipru, generalul Gheorghe Avramescu, comandantul Corpului de Munte, men?iona: „Chiar pe front larg, artileria trebuie s? ac?ioneze centralizat ?i masiv, cel pu?in în zona de efort. Este absolut necesar reînfiin?area comandamentului brig?zii de artilerie la divizii (brig?zi mixte). Odat? ce inamicul a p?truns în pozi?ie, artileria trebuie s? intervin? cu tot focul de care dispune pentru a încercui complet punga f?cut? de inamic, al împiedica s? aduc? noi for?e ?i s? se consolideze la teren. Atunci când se definesc în mod clar inten?iunile inamicului, comandamentul trebuie s? aib? t?ria ?i s? intervin? hot?rât ?i la timp cu toate mijloacele necesare pentru a-i face fa??. Întrebuin?area rezervelor în ap?rarea unui curs de ap? important, greu de trecut, care îngreuiaz? ?i încetineaz? atacul inamicului, se poate face în timp util, chiar pe fronturi mai largi ?i chiar la extremit??ile acestuia".
- La nord-est de Odessa, dup? patru zile de lupte extrem de voilente, diviziile aflate la centrul dispozitivului de atac al Armatei 4 ob?in un succes important, care permite marilor unit??i de la flancul drept s? ocupe aproape în întregime zona dintre limanul Nistrului, lacul Suhoz ?i Marea Neagr?.
- Pre?edintele Federa?iei Uniunilor de Comunit??i Evreie?ti din România, Wilhelm Filderman, se adreseaz? astfel pre?edin?ilor Uniunilor de Comunit??i Evrei?ti locale în leg?tur? cu „Împrumutul Reîntregirii 1941": „?ara este în r?zboi. R?zboiul necesit? bani. Statul are alegerea între a majora impozitele, a pune impozite pe capital, a tip?ri hârtie-moned? sau a emite împrumuturi. Majorarea impozitelor, în special impozitul pe capital, ne face pe fiecare s? s?r?cim, c?ci ceea ce d?m, nu mai rec?p?t?m, pe când împrumutul, departe de a ne s?r?ci, ne men?ine atât capitalul, cât ?i venitul, c?ci împrumutul reprezint? un plasament, iar pentru cei mai pu?in avu?i, reprezint? o economie for?at?, deci o îmbog??ire, iar nu o s?r?cie. Tip?rirea de hârtie-moned? scumpe?te via?a ?i distruge capitalul acumulat, f?cându-l f?r? valoare. Circula?ia monetar? care era de cca. 40.000.000.000 lei anul trecut este de cca. 75 miliarde anul acesta. Unde sunt banii! Ascun?i! La ce bun s?-i ascundem? Nu este mai cuminte s?-i d?m Statului sub forma de împrumut, pentru ca s? economisim moneda, s? evit?m scumpirea vie?ii, s? ne p?str?m economiile adunate, decât s?-i ?inem mai departe ascun?i, ca s? ne pomenim c? sunt f?r? valoare? Pentru orice cet??ean, ?i ast?zi pentru noi, evreii, în special, împrumutul mai are ?i o alt? însemn?tate. Guvernul asigur? ordine ?i lini?tea ??rii. D?m banul nostru Statului, ajut?m deci la mul?umirea general? la men?inerea ordinei ?i men?inerea capitalului nostru este o prim? de asigurare pe care nu o pl?tim, ci o d?m cu împrumut, pentru asigurarea noastr?... Datoria noastr? este s? d?m ??rii tot ce putem, chiar mai mult decât putem, f?r? târguial?, pentru binele ei, pentru binele nostru, pentru binele tuturor. Împrumutul trebuie deci s? aib? caracterul celei mai înalte manifesta?iuni patriotice".
- Prefectura jude?ului Soroca face cunoscut ordinul guvernatorului Constantin Voiculescu: „Cu începere de la 15 septembrie 1941, interzic cu des?vâr?ire ie?irea din lag?re ?i din gheto-uri a evreilor. Sunt permise numai ie?irile pentru munci ?i numai sub comand? militar?. Orice abatere va fi aspru sanc?ionat?, r?spunzând în primul rând comandan?ii de lag?re ?i ghetouri".
- Mihai Antonescu, ministrul Afacerilor Str?ine, trimite reprezentan?ilor români de la Berlin ?i Roma, Raoul Bossy, respectiv Vasile Grigorcea, un Memoriu (ce fusese prezentat ?i lui Manfred von Killinger ?i Renato Bova Scoppa, la Bucure?ti) care con?inea pozi?ia guvernului român fa?? de modul în care autorit??ile ungare din Transilvania ocupat? înc?lcau obliga?iile asumate la Viena la 30 august 1940: „Guvernul regal ungar cu toate c? dobândise f?r? lupt? teritorii în care majoritatea este românesc?, a dezl?n?uit, în primele s?pt?mâni ale ocupa?iei, cele mai violente atrocit??i, vexa?iuni ?i dispre?uiri de drepturi. De atunci a continuat nu numai s? provoace f?r? motiv guvernul regal român, prin companii de pres? care au mers pân? la ofensarea armatei române ?i a Conduc?torului Statului, dar continu? ?i azi s? considere situa?ia teritorial?, dobândit? prin târg interna?ional, drept un provizorat suficient ?i manifest? în toate ocaziile direct ?i indirect voin?a sa de a?a-zis? recontituire a Coroanei Sfântului ?tefan ?i de încorporare a p?mântului românesc al Transilvaniei de Sud. Fa?? de românii din teritoriile ocupate, atitudinea guvernului ungar nu a fost mai pu?in ofensatoare. Bisericile române?ti au fost d?râmate ca în veacurile de întuneric primitiv ale civiliza?iei. ?colile române?ti sunt sistematic închise prin m?suri administrative, care, sub aparen?a respect?rii legale a drepturilor, conduc la interzicerea conserv?rii spirituale a popula?iei române?ti. Printr-o ordona?? ce prin pretexte juridice largi se anuleaz? dreptul de proprietate al românilor ?i se restituie propriet??ile în favoarea marilor proprietari de alt?dat?... De asemenea func?ionarii români sunt înl?tura?i din toate func?iunile publice ?i private. În timp ce liberii profesioni?ti nu-?i pot exercita profesia fiindc? legi ?i m?suri guvernamentale interzic aproape cu des?vâr?ire exerci?iul profesiunii de avocat, medic, etc. pentru români... Prin toate aceste acte, guvevrnul regal ungar a dovedit din primele zile ale intr?rii în vigoare a Actului de la Viena ?i pân? azi, în mod reiterat ?i evident, c? repudiaz? în mod unilateral deciziunea de la Viena ?i c? a izbit de caducitate acest act prin voin?a sa unilateral?. Guvernul regal român î?i rezerv? consecin?ele care decurg din aceast? constatatre. Fa?? de permanentele vexa?iuni ?i viola?iuni de drepturi, guvernul regal român este silit ca s? r?spund? la toate actele guvernului maghiar prin m?suri de retorsiune care au ajuns în situa?ia de azi singurele mijloace prin care poate s? mai încerce s? apere drepturile unei popula?i române?ti prea mult ap?sat? de condi?iile grele oferite de suveranitatea maghiar?".
- Radio „B.BC. continu? s? incite ?i s? dezinformaze: „Se pare c? generalul Ciuperc? a fost ucis pentru c? a refuzat s? înainteze... Ne-a sosit din România ?tirea c? au izbucnit epidemii de tifos ?i holer?... Cât va mai trece pân? când România g?se?te un ?ef care s? cear? s? înceteze lupta al?turi de Hitler?"[1].

-------------------------------------------------
[1] Alesandru Du?u, Mihai Retegan, R?zboi ?i societate. România: 1941-1945, vol. 1, Editura RAO, Bucure?ti, 1999.

footer