Revista Art-emis
Documente secrete ale tr?d?rii Regelui Mihai (5) PDF Imprimare Email
Prof. dr. Gheorghe Constantin Nistoroiu   
Joi, 21 Iulie 2011 23:19
cop arm rosieDocumente secrete ale tr?d?rii Regelui Mihai

Poate c? aprofundând într-un studiu viitor modul cum a decurs negocierea contractului de colaborare dintre Casa Regal? a României ?i Guvernul Sovietic vor apare aspecte noi. Prin analiza documentelor, în acest moment poate fi dovedit c? acest contract a existat ?i dac? analiz?m ultimii ani, prin prisma evenimentelor publice referitoare la cele dou? p?r?i, putem afirma c? el ac?ioneaz? ?i în acest moment, dac? ar fi s? ?inem cont de urm?torul comunicat de pres? din anul 2005: „Fostul suveran al României se afl? printre cei ?ase veterani de r?zboi care au fost decora?i, ieri, la Moscova, de pre?edintele Vladimir Putin, în cadrul manifesta?iilor dedicate celei de-a 60-a aniversari de la victoria împotriva nazismului", informeaza Rompres. Al?turi de Mihai I au fost decora?i pentru participarea în cel de-al doilea r?zboi mondial fostul pre?edinte cipriot Glafcos Clerides, pre?edintele Greciei, Karolos Papoulias, pre?edintele Albaniei, Alfred Moisiu, pre?edintele Croa?iei, Stjepan Mesic, ?i fostul pre?edinte polonez Wojciech Jaruzelski. Regele Mihai, unicul supravie?uitor dintre ?efii de stat direct implica?i în evenimentele de acum 60 de ani, este unul dintre cei ?apte lideri ai vremii care au fost distin?i ?i cu «Ordinul Victoria», acordat de U.R.S.S. ?i semnat personal de c?tre Stalin."

Deloc întâmpl?tor ar putea s? fie faptul c? prin?esa Greciei, Elena, s-a ocupat ocupa personal de negocierea abdic?rii fiului s?u ?i instalarea unui guvern comunist în România, timp în care sovieticii au fost foarte „corec?i" în a-?i tr?da alia?ii comuni?ti greci ?i a l?sa Grecia în sfera de influen?? occidental?, monarhic? pân? în 1973. Ceea ce se va putea cu siguran?? în?elege este dorin?a Casei Regale române?ti de a nu pleca din România „s?rac?", de a-?i vinde cât mai scump avantajul pozi?iei extrem de importante fa?? de cei trei actori principali ai momentului: SUA, Marea Britanie ?i URSS. Ce putea ob?ine Casa Regal? - pentru c? beneficiarii acestui „contract" au fost ?i ceilal?i membrii ai familiei, r?ma?i fideli tân?rului rege - de la fiecare „negociator " în parte? SUA ?i Marea Britanie, mari puteri democratice, a c?ror diploma?ie era tributar? corectitudinii ?i respect?rii legimit??ilor nu putea oferii decât ajutorul pentru p?strarea unui regim monarhic în România, p?strarea pluralismului politic, acordarea unui statut de for?? beligerant? ?i drepturile ce i se cuveneau României. Erau garan?ii unei evolu?ii democratice în ?ara chiar aflat? sub ocupa?ie sovietic?. Ceea ce nu s-a dorit a se cunoa?te de c?tre români este tocmai acest aspect. Sovieticii primiser? dreptul s?-?i strâng? „birurile" din România, dar toate în?elegerile existente între „Cei trei" la acea dat? , a?a cum am v?zut c? se reflectau în documentele deja prezentate în acest studiu, prevedeau asigurarea unui climat propice pentru toate statele aflate în situa?ia României, ?i în mod expres pentru ea, de a-?i alege singure regimul politic f?r? amestecul nici unuia dintre cei trei. Tocmai acest rol avea Comisia Aliat? de Control.

lavrenti beriaAcceptarea de c?tre Mihai I a unei loiale colabor?ri cu puterile occidentale însemna, în primul rând, acceptarea c? va continua s? conduc? o ?ar? zguduit? de lupte politice interne, f?r? o clas? politic? coerent? ?i mai ales cu „du?manul" sovietic prezent fizic oriunde întorceai privirea. Aceast? perspectiv?, s? recunoa?tem, nu era deloc îmbietoare pentru un tân?r pe care nu-l puteai impresiona cu un sentimentalism n?scut din dragostea de neam, tradi?ii democratice ?i alte balcanisme. Ce avea el comun cu neamul românesc? Nici un gram de sânge, dar o avere enorm?, pe care o putea recupera, m?car în parte, dac? se dovedea inteligent. În privin?a României sovieticii aveau de îndeplinit un testament istoric dar mai ales aveau de r?zbunat înfrângerile ultimilor o sut? de ani. Primiser?, mare parte din teritoriul românesc „pe tav?" la 23 august 1944 ?i pentru asta îi purtau recuno?tin?? regelui Mihai. Se delectaser? cu dezarmarea ?i dezonorarea a peste 170 000 de ofi?eri ?i solda?i români deporta?i în Siberia ?i se instalaser? deja confortabil la festinul asigurat de România ca dezp?gubire de r?zboi chiar din anul 1945, dovad? c? nenorocita ?ar? s?rac? mai putea fi s?r?cit?. Visul muscalului dintotdeauna era s? nu mai plece! Prezen?a „alia?ilor", conven?iile încheiate nu-i permiteau acest lucru ?i nu era dispus s? ri?te un nou conflict. Muncise ?i investise enorm în ultimii treizeci de ani la infiltrarea propriilor agen?i în România, dar comunismul nu se prea prindea de românul iubitor de Dumnezeu ?i de ogorul lui,dar mai ales loial domnitorului s?u, cel d?ruit de Dumnezeu s?-i apere „s?r?cia ?i nevoile ?i neamul" a?a încât num?rul comuni?tilor nu permitea s? viseze la instalarea unui regim comunist în România în urma unor alegeri corecte.

Meritul sovieticilor este acela c? au ?tiut s?-l evalueze corect pe tân?rul rege Mihai I. Era solu?ia problemei lor ?i era inbatabil?. Ambele p?r?i primeau ce-?i doreau: Mihai I ob?inea dreptul s?-?i transfere mare parte din avere în lumea democratic?, ba chiar ?i destul din ceea ce nu-i apar?inea, dar cum ?i ru?ilor le r?mânea suficient s-au f?cut c? nu v?d. Important? a fost ?i ve?nica prietenie ?i recuno?tin?? pe care U.R.S.S.-ul i-a purtat-o ex-regelui Mihai ?i nu era pu?in, mai ales atunci când putea s? doarm? lini?tit c? nu va fi vânat de K.G.B.. Am?nuntul legat de salvarea imaginii în fa?a occidentului s-a rezolvat magistral gra?ie scenariului bine conceput ?i mai ales magistral pus în practic?, cu r?bdare timp de trei ani. Chiar dac? au fost voci care au încercat s? spun? câte ceva despre acest odios contract, ele au sfâr?it prin a nu fi luate în serios sau au fost cu grij? scufundate în trecerea timpului. Regele Mihai fusese pus în fa?a unui refuz categoric al guvernelor american ?i englez de a recunoa?te Guvernul ro?u, Petru Groza.

O privire avizat?, parcurgând prevederile constitu?ionale valabile la nivelul anului 1944 constat? urm?toarele: prin Decretul Regal nr.1.626 din 31 august 1944 pentru fixarea drepturilor românilor în cadrele Constitu?iunii din 1866 ?i cu modific?rile Constitu?iunii din 29 martie 1923 (M.Of. 202/2 sept.1944) se revenise la Constitu?ia României din 1923 care prevedea clar c? „Art. 88. - Regele nume?te ?i revoac? pe mini?trii s?i. El sanc?ioneaz? ?i promulg? legile. El poate refuza sanc?iunea sa. El are dreptul de a ierta sau mic?ora pedepsele, în materii criminale, afar? de ceea ce se statornice?te în privin?a mini?trilor. El nu poate suspenda cursul urm?ririi sau al judec??ii, nici a interveni prin nici un mod în administra?ia justi?iei. El nume?te sau confirm? în func?iunile publice potrivit legilor. El nu poate crea o nou? func?iune f?r? o lege special?. El face regulamente necesare pentru executarea legilor, f?r? s? poat? vreodat? modifica sau suspenda legile ?i nu poate scuti pe nimeni de executarea lor. El este capul puterii armate. El confer? gradele militare în conformitate cu legea. El va conferi decora?iunile române conform unei legi speciale. El are dreptul de a bate moneda conform unei anumite legi. El încheie cu Statele str?ine conven?iunile necesare pentru comer?, naviga?iune ?i alte asemenea; îns? pentru ca aceste acte s? aib? autoritate îndatoritoare, trebuie mai întâiu a fi supuse Puterii legislative ?i aprobate de ea."

groza, elena, mihaiCine putea în aceste condi?ii s?-l oblige pe regele Mihai s? nu ?in? cont de ceea ce-i ceruser? atât puterile occidentale cât ?i toate for?ele politice real democratice din ?ar? ?i s? demit? Guvernul Groza? Dac? investirea lui Groza fusese f?cut? de regele Mihai, în virtutea acestui articol din Constitu?ie, demiterea aceluia?i guvern de ce trebuia s? se fac? cu aprobarea celor trei mari puteri? Ele, puteau cel mult „recomanda" ?i sanc?iona prin nerecunoa?tere dar nu puteau impune. Regele Mihai, prin simularea unei „greve regale" nu f?cea alceva decât s? trag? de timp, ceea ce avantaja enorm pe sovietici care î?i vedeau în continuare de planul propriu de eliminare a opozi?iei în România. Au fost lunile hot?râtoare pentru „micu?ul monstru ro?u" - Partidul Comunist din România, care reu?ea s?-?i consolideze puterea prin ?antaj ?i teroare ?i î?i permitea s? declare public în Rezolu?ia Conferin?ei Na?ionale a Partidului Comunist din România desf??urat? în zilele de 16-21 octombrie 1945: „De la 23 august pân? la 6 martie, Partidul Comunist, în colaborare cu toate for?ele democratice, a avut un rol important la înl?turarea guvernelor în care predominau elementele reac?ionare. For?ele democratice coalizate au adus la cârma ??rii guvernul de larg? concentrare democratic?, dr. Petru Groza" („Scânteia" nr.367 din 1 noiembrie 1945)

tribunaS? în?elegem deci, c? cel care f?cuse de fapt atât demiterea " reac?ionarilor" cât ?i numirea „democra?ilor " ro?ii , nimeni altul decât regele Mihai, era prezent în textul precedent sub numele de cod „for?ele democratice"? Greva regal? „d?duse bine" în ochii tuturor astfel încât dac? regele ar fi citit telegrama reprezentantului politic american în România, Burton Y. Berry, adresat? secretarului de stat al SUA, la final de an , 26 noiembrie 1945 , con?inând primele concluzii ale emisarului american Mark Ethridge asupra situa?iei din România [Anexa 9] ar fi avut motive s? zâmbeasc? lini?tit. Nu a? vrea s? se cread? c? sunt tributar unui concept anti-monarhic ! Consider c? monarhia constitu?ional? a fost pentru România anilor 1944-1945 ?ansa ce i se oferea pentru salvarea sa de pericolul sovietiz?rii. Concentrarea puterii în mâna unui suveran patriot ar fi fost cu siguran?? extrem de greu de învins, chiar ?i de experimentata for?? ro?ie a sovietelor. B?t?lia s-ar fi dat oricum ?i nu ar fi fost u?oar?, dar trebuie s? accept?m c? erau ?anse s? învingem, spre salvarea milioanelor de victime ale holocaustului ro?u. Ceea ce este incredibil îns? este modul în care, imediat dup? 1990 s-a reu?it propagarea rapid? a ideii c? România a fost tr?dat? ?i l?sat? la cheremul sovieticilor chiar de americani ?i englezi. Mul?i s-au gr?bit s? explice lumii c? „Sindromul Yalta" a fost mortal pentru poporul român ?i c? vinov??ia pentru marea n?past? ro?ie trebuie c?utat? la yankei. Mai c? erai tentat s? ui?i c? rusului îi datoram modelul. Si trebuie s? recunoa?tem c? românul a servit ?i acest „adev?r" ?i a devenit un pic mai atent la modul cum î?i împarte simpatiile! Dureros este c? „marele actor" al vremii, sim?ind c? nu prea le arde oamenilor s? se pr?fuiasc? prin arhive, a reap?rut pe scen?. Dac? am putea s? facem abstrac?ie de milioanele de români condamna?i de el acum 66 de ani la calvarul ciumei ro?ii, am z?mbi îng?duitori ?i, împrumutând graiul ardeleanului i-am spune: „No, amu nu mai ?ine! Ne-om de?teptat!" Dar se pare c? nu avem dreptul s? glumim ?i cu prezentul.

De ce ?i mai ales cine a lansat, dup? 1990, teoria abandon?rii României în favoarea Uniunii Sovietice de c?tre SUA ?i Marea Britanie începând cu august 1944 este un subiect extrem de important nu numai din necesitatea de restabilire a adev?rului istoric dar ?i ca studiu de caz, referitor la modul cum poate fi manevrat? opinia public?, chiar ?i cea care se consider? cunosc?toare.

Anexa 9
Telegrama reprezentantului politic american în România, Burton V. Berry, adresat? secretarului de stat al SUA, con?inând primele concluzii ale emisarului american Mark Ethridge asupra situa?iei politice din România
DEPARTAMENTUL DE STAT - TELEGRAMA PRIMITA
Bucure?ti, via Var?ovia
Datat?: 26 noiembrie 1945
Primit?: 3:39 a.m.
27 noiembrie
Secretariatul de stat
Washington
FOARTE URGENT
917, 26 noiembrie, ora 1 p.m.
SECRET, PENTRU SECRETAR, DE LA ETHRIDGE

Cu toate c? mar?i plec de aici spre cas?, v? trimit aceast? telegram? la sfâr?itul unei s?pt?mâni foarte pline la Bucure?ti din pricina unei situa?ii presante. Pozi?ia democra?iilor vest-europene î?i pierde coeziunea cu rapiditate, pozi?ia Rusiei devenind din ce în ce mai puternic?, ?i dac? acum nu ac?ion?m ferm ?i eficace în România, în curând va fi prea târziu.Periclit?m în acest fapt încrederea poporului român în inten?ia ?i în capacitatea noastr? de a îndeplinii angajamentele pe care le-am f?cut în fa?a lumii întregi. ( acesta este textul telegramei 917,domnul Ethridge sugereaz? ca Secretarul de Stat s? repete acest text cu destina?ia Moscovei pentru Harriman). S?pt?mâna trecut? am discutat cu cea mai mare parte dintre oamenii politici, inclusiv cu reprezentan?ii britanic ?i sovietic, cu regele, cu membri ai conducerii partidelor din coali?ia guvernamental? a lui Groza, cu lideri ai opozi?iei ?i cu numeroase persoane reprezentând grup?ri ale muncitorilor ?i industria?ilor. Ast?zi, înainte de a pleca în provincie pentru dou? zile, a? vrea s? rezum pe scurt, pentru informarea dvs. , impresiile mele privind situa?ia din România. De?i modalitatea de a ajunge la putere este foarte asem?n?toare celei pe care am constat-o în Bulgaria,pe care semnatarii Tratatului de la Yalta s? o poat? accepta ca numitor comun. În al doilea rând, refuzul lui Groza de a demisiona la cererea regelui în luna august a creat din punct de vedere constitu?ional un impas care a dus la situa?ia de acum.Ambele p?r?i pretind c? sunt ner?bd?toare s? g?seasc? o solu?ie, dar între timp situa?ia politic? se îndreapt? spre haos ?i trebuie luat? o hot?râre.În al treilea rând, problema alegerilor parlamentare este doar în stadiu de discu?ii pentru c? actualul guvern argumenteaz? c? în acest caz, sunt necesare preg?tiri în plus.Convingerea mea este c? guvernul nu se va adresa înc? poporului,pentru c? nu vrea s?-?i riste pozi?ia în alegeri libere ?i pentru c? are nevoie de timp s?-?i consolideze puterea.

Sunt ferm convins c? guvernul Groza nu este reprezentativ în niciun fel în sensul formulei stabilite de Yalta, pentru c? cele dou? grupuri politice care se bucur? de sprijin? vastei majorit??i a popula?iei României nu numai c? nu fac parte din guvern, dar liderii lor au fost h?r?ui?i de guvern, grupurile lor politic au fost în cea mai mare parte marginalizate, ziarele au fost în întregime suprimate ?i toate întâlnirile publice ale opozi?iei au fost împiedicate.Partidele ??r?nesc ?i liberal sunt reprezentate în guvern doar de câ?iva lideri diziden?i afla?i sub control sovietic.Partidul Social Democrat care particip? la coali?ie este foarte nemul?umit de politica guvernului ?i declar? c? a?teapt? momentul potrivit s? ias? din coali?ie. Dintre partidele care formeaz? coali?ia Groza numai Partidul Socialist poate fi considerat cu adev?rat independent de directa dona?ie ruseasc?. Partidul Comunist este aproape în întregime crea?ie ruseasc?, spre deosebire de partidul din Bulgaria. Este condus de persoane de etnie neromâneasc? ?i duce o politic? ce nu-?i afl? baza în tradi?ia româneasc? ceea ce spore?te aici tensiunea ?i rezisten?a.Frontul Plugarilor ?i Uniunea Patrio?ilor sunt grupuri nou create de comuni?ti pentru a câ?tiga aderen?i printre ??rani ?i me?te?ugari.T?t?r?scu, care pare a fi samsarul care vinde complet România ru?ilor a fost atât de mult discreditat de guvernarea sa anterioar?, încât el este acum întru totul dependent de protec?ia ru?ilor. Numai Partidul Socialist î?i extrage r?d?cinile din istoria României ?i a câ?tigat evident? popularitate în ultimii ani, de?i liderii lui admit c? liderii comuni?ti au depus eforturi sus?inute pentru a-I dezbina ?i a le sl?bi puterea.

Politica guvernului Groza, supravegheat? îndeaproape, este conceput? numai cu scopul ca în continuare Uniunea Sovietic? s? poat? exploata în voie resursele ??rii, f?r? a ?ine seama de termenii armisti?iunlui, rezultatul fiind controlul sovietic într-un grad pe care nu l-am v?zut în Bulgaria.Acest lucru este firesc, bineîn?eles, pentru c? România este în prezent bogat?, iar conven?ia de armisti?iu la care au subscris ?i Alia?i a fost ocolit? printr-o serie întreag? de în?elegeri de punere în aplicare a prevederilor.Rusia a pretins deja 700 de fabrici preluate de la nem?i, este foarte interesat? chiar ?i în privin?a b?ncilor, a devenit coproprietar al întreprinderilor petroliere române?ti, al companiilor de naviga?ie ?i aeriene ?i a evaluat în a?a fel bunurile pe care România le are de pl?tit ca repara?ii de r?zboi,încât aceasta pl?te?te aproximativ de trei ori mai mult decât anticipase când a semnat armisti?iu.În plus, prezen?a a peste 600 000 de militari ca trupe ruse?ti care trebuie hr?nite, îmbr?cate ?i pl?tite pe cheltuiala României, reprezint? un efort pe care ?ara nu ?i-l mai poate permite.Cinci ?eptimi din cheltuielile curente referitoare la armisti?iu reprezint? între?inerea armatei ruse?ti.Companiile str?ine, inclusiv cele la care americanii au interese, au fost într-atât încorsetate, încât vor fi nevoite s? p?r?seasc? ?ara dac? nu se schimb? direc?ia în care evolueaz? lucrurile.Peste câteva luni, Rusia va domina complet economia româneasc?, dar modul de guvernare a ??rii nu va suferii decât mici schimb?ri.

Groza ?i T?t?r?scu sunt complet aservi?i Rusiei în ac?iunea de predare a României în mâinile unei armate care dicteaz?, ceea ce este mai r?u, în opinia tuturor decât chiar ocupa?ia german?. În privin?a celor dou? mari grup?ri de opozi?ie, ambele sunt împiedicate s? se exprime public oral sau în scris- în timp ce oricine poate critica politica conservatoare din trecut a Partidului Liberal al lui Br?tianu ?i manevrele sterile ale lui Maniu ; ace?tia, personal, reprezint? în mod cert segmentele importante, dac? nu majoritatea absolut? a opiniei democratice române?ti. Maniu, în mod special, r?mâne simbolul necontestat al democra?iei române?ti ?i al sentimentului tradi?ional democratic românesc, iar în cazul unor alegeri libere partidul lui ar câ?tiga cu siguran?? cel mai mare num?r de voturi.Totu?i, 27 dintre liderii regionali ai partidului lui Maniu au fost închi?i. Doi dintre liderii regionali ai partidului lui Br?tianu sunt în închisoare ?i al?i doi se ascund. Totu?i, securitatea personal? a liderilor importan?i nu este înc? amenin?at?.

i v stalinNu se poate vorbi despre v?rs?ri de sânge ca în cazul Bulgariei, dar domne?te totu?i un regim de extraordinar? teroare ?i reprimare a oponen?ilor politici, prin arest?ri la miezul nop?ii, b?t?i în arestul poli?iei secrete, dispari?ii ?i orice alte mijloace menite s?-I fac? pe oameni s? se supun?. O consecin?? a cererii din august a regelui ca Groza s? demisioneze, precum ?i a refuzului s?u de a semna orice decret începând din acel moment, ori de a primi vreun ministru din guvern a fost cre?terea propriului s?u prestigiu politic ?i al popularit??ii. El a devenit simbolul rezisten?ei împotriva comuni?tilor ?i a Rusiei.Chiar ?i comuni?tii au fost de acord c? el se bucur? de o mare popularitate, iar ?ase dintre ei i-au spus c? sper? ca americanii vor fi în stare s? g?seasc? o solu?ie a impasului constitu?ional dintre rege ?i guvern.Bineîn?eles c? ei î?i doresc ca el, eventual s? plece, dar n-ar îndr?znii acum s? încerce s? aboleasc? monarhia.To?i comuni?tii care au încercat s? g?seasc? o solu?ie impasului constitu?ional au subliniat c? ?i ei, ru?ii, doresc acest lucru.Indiferent dac? Rusia dore?te ori nu o solu?ionare, românii nu doresc în mod cert.Având în vedere marele prestigiu de care se bucur? regele, este, totu?i posibil ca Guvernul Sovietic s? accepte s? fac? unele concesii pe t?râm politic.Îns? numai în m?sura în care ele nu ar ap?rea c? fiind f?cute sub presiunea anglo-americanilor.Îl voi întâlnii pe Susaikov miercuri seara ?i este posibil ca el s? abordeze aceast? problem?. Dac? nu va fi a?a, m? voi raporta, bineîn?eles, la cum au decurs lucrurile.Comuni?tii doresc solu?ionarea, pentru c? de?i sunt condu?i de ru?i, mul?i dintre ei simt române?te ?i îi sperie cele ce se întâmpl?.Infla?ia cre?te cu rapiditate, trasportul se înr?ut??e?te, fabricile nu mai pot ob?ine materii prime ?i se închid, pentru c? acestea ar trebui importate, iar ru?ii fac asemenea stocuri de alimente încât popula?ia se teme de o mic?orare a ra?iilor stabilite în luna februarie.

Pentru mine este limpede c? aici nu se mai poate face nimic, decât dac? se va men?ine presiunea spre a salva, atât cât mai este posibil, independen?a politic? ?i economic?.R?spunsul la aceste probleme se afl?, ca ?i în cazul Bulgariei, în inten?iile Rusiei ?i în eforturile Guvernului american de a-?i rezolva toate problemele cu Rusia. S-ar putea face multe dac? noi am insista asupra transform?rii Comisiei Aliate de Control într-una cu un real caracter tripartit, fa?? de ceea ce este ea acum, adic? o autoritate sovietic?, rolul nostru fiind acum doar acela de a protesta tot timpul inutil. Nu pot recomanda acum o solu?ie. Poate convorbirea cu Susaikov îmi va sugera una. Acum încerc doar s? subliniez gravitatea situa?iei României ?i faptul c? ?ara a fost înghi?it? din punct de vedere economic, c? poporul este din ce în ce mai deziluzionat, moralul lui este tot mai sc?zut ?i c?, dac? noi nu trecem la aplicarea principiilor pe care le-am enun?at deja, singurul rezultat este împingerea acestor oameni spre comunism, care le repugn?. Berry (Arhivele Statului Bucure?ti, colec?ia Microfilme SUA, r.667, c.689-697; The National Archives of The United States, Washington D.C., Departament of State, R.G. 59, Roll 10, Division of European Affairs,1945-1949)

Fragment din volumul „Privire sub Coroan?" footer