Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Redactia ART-EMIS   
Joi, 23 August 2018 14:40

23 august 1944Se împlinesc 74 de ani de la infamia celui care, la 23 august 1944 ?i-a tr?dat Armata ?i Poporul, pe atunci, înc? rege. Pe cei c?rora calificarea de Tr?d?tor de ?ar? a fostului suveran le creaz? disconfort ?i protesteaz? violent, îi întreb, rugându-i s?-?i r?spund? cu sinceritate: cum poate fi numit actul prin care un suveran aresteaz? capul de facto al Armatei ??rii ?i, în plin conflict militar, îl pred? inamnicului? Atunci, la 23 august 1944, pentru România ?i pentru Germania s-a întâmplat un al doilea Stalingrad, mai distrug?tor chiar decât cel din 1942-1943 de pe Volga. România ?i-a pierdut onoarea, iar între 23 august ?i 12 septembrie 1944, Armata Român? s-a aflat în situa?ia de a avea inamici : atât pe fostul aliat, Germania, cât ?i pe cel di 22 iunie 1941 ?i dintotdeauna, Rusia Sovietic?. Mii de militari români ?i germani au fost lua?i prizonieri de Armata Ro?ie, care a considerat nefericita proclama?ie din seara zilei de 23 august 1944 citit? de regele-tr?d?tor drept capitularea necondi?ionat? a României. Cei mai mul?i dintre osta?ii români ?i germani nu ?i-au mai v?zut niciodat? familiile, iar consecin?ele tr?d?rii le sim?im ?i ast?zi. Ce a urmat dup? ocuparea României de c?tre trupele sovietice (jafuri, crime, violuri, ho?ii la vedere, abuzuri...) ?i decorarea tr?d?torului, au relatat ?i presa vremii ?i istoricii...

Cu ani în urm?, un fost ofi?er a predat lui Nicolae Ceau?escu agenda lui Carol al II-lea - g?sit? dup? bombardamentul german din 24 august, ascuns? timp de decenii - în paginile c?reia Mare?alul Ion Antonescu ?i-a consemnat impresiile fierbin?i ale orelor petrecute în camera-seif, unde fusese închis de regele Mihai. Pre?edintele de atunci al României nu a distrus-o. A dat ordin s? fie p?strat? pentru posteritate. Prin generozitatea regretatului profesor Gheorghe Buzatu, a revistei ART-EMIS ?i a portalului Ziari?tii Online, con?inutul însemn?rilor Mare?alului au fost accesibile publicului larg. Ast?zi, pentru cei care nu l-au citit înc?, le oferim spre lectur? documentului despre Marea Tr?dare Na?ional? de la 23 august 1944 comis? de regele Mihai ?i camarila sa. Devin vizibile apuc?turile de maidan ?i ambi?iile nefaste ale unui rege infantil, lipsit de demnitate ?i de scrupule. V? reamintim c? (excluzând relicva regal? înmormântat? cu un fast nemeritat), to?i participan?ii ?i/sau implica?ii în complotul de la 23 august 1944 au trecut în alt? lume în împrejur?ri tragice, neclare, ori ?i-au g?sit sfâr?itul în temni?ele unde au fost trimi?i ?i schingiui?i de c?tre slugile alogene ale sovietelor.

Redac?ia mul?ume?te cercet?torului Mircea Vâlcu-Mehedin?i, cercet?tor al fostelor fonduri secrete din Arhivele Nationale, care a oferit scaterea la lumin? - pentru Istorie - a unui document deosebit: transcrierea de pe plac? a momentului tr?d?rii României ?i a Mare?alului Antonescu, de c?tre necoptul rege Mihai, din ziua de 23 august 1944. Evenimentul de la Palat, care nesocotea tratativele pe care Mare?alul le purta cu Alia?ii ?i prin care ?ara a fost predat? necondi?ionat în mâinile sovieticilor, a consfin?it practic lovitura de stat a ocultei N.K.V.D.-iste din România. Regia a inclus ?i înregistrarea momentului pe pl?ci, de c?tre camarila regal?. Documentul original ?i dosarul lui Dinu Bratianu se afl? la Arhiva P.C.R. ?i a fost redat publicului prin Revista ART-EMIS, la 18 august 2013[1]. Documentul pe care vi-l prezent?m din nou, ast?zi, 23 august 2018, a fost r?u primit ?i exploatat de presa suburban? ?i cea pro-„regal?". Transcrierea înregistrarii pe plac? a actului de tr?dare na?ional? de la 23 august 1944 completeaz? descoperirile remarcabile ale regretatului profesor Gheorghe Buzatu[2]. Încet, dar sigur, adev?rul iese la iveal?. „Dumnezeu nu bate cu parul!"

„O palm? dat? poporului român ?i istoriei acestui neam. Un scuipat în obraz, pe care cotropitorul ??rii l-a folosit în loc de ?tampil?"

23 august 1944 reprezint? unul dintre momentele jenante din istoria românilor. Ce n-a? da s?-l pot contrazice pe scriitorul ?tefan Dumitrescu care afirm? c? „suntem un popor axiofag, care ne distrugem, ne mânc?m singuri valorile"? Tot el, referindu-se la acel ru?inos 23 august, scria: „...Mare?alul avea s? fie arestat de un pu?oi de rege, care nu-?i ?tersese nici ca?ul de la gur?... Când au aflat c? Regele ?i tâmpi?ii cu care a f?cut el treaba asta, l-au arestat pe Antonescu, ru?ilor nu le-a venit s? cread?... Ce, ??tia sunt nebuni, î?i bat joc de noi? Cum adic? s?-l aresteze pe Mare?al ?i s? ni-l dea legat, pentru ce ne fac ei cadoul ?sta? [...] a?a suntem noi de?tep?i în istorie, le facem du?manilor de moarte cadouri ?i tot noi le pl?tim dup? aceea. [...] Aceia care l-au arestat pe Mare?alul Ion Antonescu, pentru c?, în infantilismul lor au crezut c? pentru aceasta li se vor în?l?a statui, au s?vâr?it una dintre cele mai mari tic?lo?ii. Ei s-au mânjit pentru totdeauna de sânge ?i dezonoare"[3]. Mai târziu, abjec?ia de proces înscenat Mare?alului în 1946 de c?tre a?a numitul Tribunal al Poporului ?i derulat sub regie str?in?, în stilul execu?iilor sumare, a fost „O palm? dat? poporului român ?i istoriei acestui neam. Un scuipat în obraz, pe care cotropitorul ??rii l-a folosit în loc de ?tampil?"[4].

M?rturisirea unui important participant la evenimentele din acele zile nu mai poate fi pus? sub semnul întreb?rii ?i/sau interpret?rii. S? sper?m c? din Arhivele Na?ionale înc?pute – cu voia guvernan?ilor - pe mâna altor alogeni, coreligionari cu cei de dup? '44, direct interesa?i s? ne ?tearg? istoria, vor mai r?mâne câteva pic?turi din uleiul adev?rului... ?i vor putea str?bate pân? la suprafa?a apelor tulburi ce au inundat România. (Ion M?ld?rescu)

Iat? documentul :

Unele aspecte ale evenimentelor din zilele de 22 ?i 23 august 1944, redate de Dinu C. Br?tianu[5]

„În diminea?a zilei de 22 August, trupele ruse?ti erau la 20 km de Bolgrad, 10 km de Bârlad ?i 5 de Bac?u. Dezastrul total se23 august 1944 - Maresal-ion Antonescu-Insemnari din celula apropia cu pa?i repezi, iar pe front armatele române, în fa?a retragerii germane se predau sau atacau pe germani. În Bucure?ti, Mare?alul Antonescu discuta cu Clodius ultimele am?nunte privind încheierea unei conven?ii comerciale, care nu era altceva decât o crim?, c?ci procentele de cereale, oleaginoase ?i petrol erau sporite, iar resursele nu mai puteau fi asigurate, fa?? de perspectiva pierderii teritoriului într-o caden?? uluitoare. În aceste împrejur?ri am vizitat, la ora 11 ˝ a.m., pe ata?atul militar al Turciei, rugându-l s? comunice din partea opozi?iei unite, printr-un cod stabilit între blocul na?ional ?i alia?i, întrebarea pe care o adresam celor trei mari puteri ?i anume:
1. Admit na?iunile unite ca România s? declare în mod unilateral, în termen de trei zile (respectiv pân? în seara de 24 august, ora 24.00) c? înceteaz? lupta?
2. Admit na?iunile unite ca aceast? declara?ie s? fie f?cut? de înc? Mare?alul Antonescu? Puneam aceast? întrebare pentru c? r?spunsul afirmativ ar fi putut înl?tura calificarea celor doi Antone?ti drept criminali de r?zboi.
3. Pot na?iunile unite s? ne dea un r?spuns înc? în cursul zilei de 22 august?
Cifrul a fost expediat la Cairo ?i Ankara, primul la ora 12.40, al doilea la ora 14.00. La ora 17.00 ata?atul militar al Turciei a remis secretarului meu r?spunsul:
1. Punctul 1 din chestionarul blocului democratic este admis f?r? rezerve, cu ad?ogirea c? o not? scris? va trebui remis? de Ministrul României la Ankara, celor trei ambasadori ai Na?iunilor Unite, în cel mult 24 ore de la proclama?ia adresat? prin Radio, românilor.
2. Se admite Mare?alul Antonescu, îns? guvernul va trebui s? se retrag? dup? încheierea armisti?iului ?i semnarea lui la Moscova. Prin aceasta, alia?ii renun?? la calificarea de criminali de r?zboi, cu condi?iunea ca cei doi Antone?ti s? recunoasc?, în preambulul armisti?iului, înfrângerea ?i s? semneze actul.
3. Se insist? c? este ultima ocazie de a ne asigura un viitor demn de vechile prietenii ce le-am avut cu alia?ii ?i de memoria lui Titulescu.
La ora 17.15 blocul democratic a luat cuno?tin?? de r?spuns, hot?rând a face imediat demersurile necesare pe lâng? Mihai Antonescu ?i a se ob?ine o întrevedere cu Mare?alul Antonescu. În acela?i timp am trimis pe domnul Bebe Br?tianu la Rege, pentru a-L pune în curent cu evolu?ia situa?iei.
Condi?iile armisti?iului erau:
1. Teritoriale - frontiera din 1940.
2. Demobilizarea a ˝ din armat?, iar 20 divizii s? ocupe Ardealul de Nord.
3. Economice - 1.000.000.000 pl?tibili în 4 ani în m?rfuri.
4. Politice - garnizoane în Moldova în ora?ele capital? de jude? pe timp de 5 ani.
Fiecare punct avea mai multe paragrafe ce urmau a fi discutate la Moscova.
La ora 19, Regele mi-a comunicat prin secretarul s?u c? a ob?inut suprimarea garnizoanelor, reducerea efectivelor pentru Ardeal ?i c? de urgen?a încheierii armisti?iului depind îmbun?t??irile condi?iilor economice ?i financiare. În ce prive?te chestiunea reac?iunei germane, întrucât ea nu fusese pus? de Alia?i, urma s? se cear? ca germanii s? p?r?seasc? ?ara în 7 zile, iar la prima agresiune s? declar?m Germaniei r?zboi. Blocul Democratic a aprobat raportul ?i a hot?rât facerea ultimului demers pe lâng? guvern.
La ora 20, Mihai Antonescu a fost primit de domnul C. Br?tianu, declarându-se în totul de acord cu hot?rârile luate ?i luându-?i angajamentul s? conving? pe Mare?al de a nu pierde ultima ocazie de a se salva.
La ora 23, spre surprinderea mea, am fost rugat de o voce la telefon s? nu p?r?sesc casa, întrucât într-un sfert de or? urma s? fiu vizitat de o persoan? amic?. Am a?teptat la poart?, ner?bd?tor s? aflu un moment mai devreme cine putea fi. Am fost stupefiat s? v?d pe Rege, înso?it de un caporal din Regimentul de Gard? C?lare. Mi-a declarat zâmbind c? a „?ters-o" prin dos ?i a luat un camarad cu el, ca s?-l conduc?, întrucât acesta ?tie strada unde locuiesc, deoarece fusese curier la Corpul Cavalerilor ?i îmi adusese pe vremuri o coresponden??. Regele era îmbr?cat în pulover, cu pantaloni golf, cu capul gol, ?i de la sta?ia Scala venise cu tramvaiul 16 la clasa a 2-a, trecând pe platforma din fa?? a unui vagon deschis, biletul nu ?i l-a cump?rat El, ci caporalul le-a cump?rat pe amândou?. Intrând în biroul meu, l-am l?sat pe caporal împreun? cu so?ia mea ?i cu secretarul care a?tepta telefonul de la Mihai Antonescu.

Regele mi-a declarat deschis c? se teme ca l?sând pe Antone?ti s? semneze armisti?iul, ace?tia vor încerca s? se cramponeze de putere, ceea ce nu mai poate admite. Mi-a indicat ?i a insistat asupra faptului c? nu are nici o încredere în Antone?ti ?i c? El personal ?i-a ales garda pentru sine de 23 august, înarmând suplimentar grada?ii ?i a ad?ugat c? ?i-a luat toate m?surile ca lovitura s? reu?easc?, îns? trebuie gr?bit?, ?i terminat? chiar a doua zi. Iar motivul adev?rat pentru care venise era urm?torul: s? se constituie chiar în acea noapte un nou guvern, pentru orice eventualitate. În fa?a insisten?ei Regale, am chemat pe domnii Dinu Br?tianu ?i P?tr??canu, ar?tându-le situa?ia. Am promis Regelui c? la ora 7 ˝ din a doua zi, va avea lista guvernului ?i am plecat apoi înso?indu-l pe jos pân? la Funda?ia unde Regele a trimis pe caporal înainte ?i apoi s-a strecurat dup? el, prin aripa neterminat?. Probabil c? se în?elesese cu sergen?ii din postul de la strad? ?i cu osta?ii din gard?.

La înapoiere, so?ia mi-a comunicat c? în convorbirea avut? cu caporalul ce înso?ise pe Rege, acesta i-a declarat c? pe tot parcursul distan?ei de la Palat la mine, Regele l-a înjurat pe Mare?al ?i pe so?ia sa, gratificându-I cu diverse epitete foarte „populare". La ora 1.00 am primit o comunicare telefonic? de la Mihai Antonescu, care m? anun?a c? Mare?alul, în urma expunerii sale ?i a vizitei domnului Mihalache, a hot?rât convocarea unui consiliu de mini?tri plini pentru 23 august ora 10, unde sunt rugat s? iau parte ca delegat al Blocului Democratic.
La ora 2.00, într-o scurt? vizit? la domnul C. Br?tianu, am aflat c? guvernul era constituit ?i gata s? fac? fa?? oric?rei eventualit??i (Se va intercala lista). Am remis lista secretarului meu, care a înaintat-o la Palat, la ora 7 diminea?a; în acela?i timp i-a remis-o Regelui ?i generalului S?n?tescu.
La ora 10.00 m-am prezentat la Pre?edin?ie. La ora 10 Ľ a sosit ?i Mare?alul, încruntat, cu crava?a în mân?, r?spunzând rece ?i distrat la plec?ciunile ce I se f?ceau. Luau parte la Consiliu: Mihai Antonescu, I.Petrovici, Atto Constantinescu, Petre Ionescu, I. Marinescu, Marian, General ?teflea, Piky Vasiliu, Col. Elefterescu etc. Redau textual discu?iile urmate:
Mare?al Ion Antonescu: Domnilor, domnii din opozi?ie au g?sit de cuviin?? s? se constituie în bloc ?i s? trateze pacea peste capul Guvernului. Recunosc, este un act de curaj, dar r?spunderea o are Mare?alul Ion Antonescu, singurul care are drept s? aprecieze asupra chestiunei de a se încheia sau nu un armisti?iu cu U.R.S.S. Nu D-lor (ar?tând spre mine ?i ridicând tonul) ?i probabil complicele dumnealor, Regele D-lor de la Sinaia, au a se amesteca în aceast? chestiune. Apoi, ironic: ?i au aerul s?-?i spun?, uite te salv?m ?i pe dumneata, numai gr?be?te ?i încheie armisti?iul. Nu domnilor, Mare?alul Antonescu nu are nevoie s? fie salvat. El e tare ?i e patriot.
Am aruncat o privire lui Mihai Antonescu ?i la gestul s?u, ar?tând c? ?i el e surprins de atitudinea Mare?alului, m-am sculat ?i am întrebat: Aceasta este atitudinea Dvs. definitiv??
Mare?alul: A?teapt?, ai r?bdare, ce, ai vreun interes?
Dinu Br?tianu: Da, al ??rii ?i dac? D-ta crezi c? este timp de circ, te rog s? dai reprezenta?ia pe frontul care a ajuns la 250 km de noi ?i mâine va fi la 150 km. Î?i repet, aceasta este hot?rârea D-tale? Pentru c? nu D-ta ai ultimul cuvânt.
Mare?alul: T?cere: Domnilor, ca s? nu se spun? c? sunt înc?p??ânat, voi oferi Rusiei un armisti?iu. Voi preveni ?i Germania. ?i cum sunt sigur c? vor refuza s? discute cu mine, astfel voi avea desc?rcarea de a duce r?zboiul pân? la ultimul om (strigând) pân? la cap?t pân? la victoria final? a Axei. T?cere mormântal?. Apoi: Ei, e?ti mul?umit, Domnule Br?tianu?
Eu: Nu. Dar nu în?eleg s? discut cu D-ta în fa?a Consiliului. În acest moment Mihai Antonescu este chemat afar?. Înapoindu-se anun?? pe Mare?al c? Regele dore?te s?-l vad?.
Mare?alul: S? m? lase în pace. Spune?i-i c? acum am o alt? treab? mai important? de f?cut decât s? m? duc la Palat. Apoi, cu un gest m?re?, m-a invitat într-o camer? al?turat?, unde a urmat urm?toarea convorbire:
Mare?alul: De ce e?ti nemul?umit?
Eu: Domnule Mare?al, ?i s-a spus c? Alia?ii admit s? discute cu D-ta ?i c?, consecin?a pentru D-ta este c? scapi de r?spunderea crimei de r?zboi. Cum vrei D-ta s? anun?i Germania? D-ta ai fi putut face aceasta dac? ai fi avut siguran?a c? ?i se respinge oferta; atunci, da, nu ai fi avut alt? ie?ire, de?i te previn, c? dac? alia?ii refuzau s? discute cu D-ta, toate m?surile erau luate. Sunt împuternicit de cele patru partide, s?-?i comunic c? D-ta nu ai altceva de f?cut decât s? execu?i ceea ce ?i se cere. Dac? anun?i Germania, ?in s?-?i fac serviciul s? te anun? c? armata din Moldova va ridica armele împotriva Germaniei. (În acest moment Gen. ?teflea anun?? c? a c?zut Bolgradul, Morlenii ?i c? ru?ii sunt în împrejurimile Bac?ului).
Mare?alul: Bine; da?i-mi r?gaz pân? la ora 2, când voi merge la Rege s? tratez.
Eu: Ce s? tratezi? Ascult?, domnule Mare?al, suntem oameni serio?i sau ne juc?m cu soarta ??rii?
Mare?alul: Ave?i cuvântul de onoare al Mare?alului Antonescu, c? nu voi anun?a Germania, dac? mi se garanteaz? securitatea mea, ?i ?tii c? Mare?alul nu-?i calc? cuvântul.
Eu: Însu?i Regele v? garanteaz? securitatea. V? ve?i putea ad?posti la Palat, dac? ave?i temeri [6].
Mare?alul: ?i so?ia mea?
Eu: ?i.
Mare?alul: Bine. La 2, la Palat. M-a condus la u??.

Când am ie?it cu ma?ina de la Pre?edin?ie, caporalul care înso?ise pe Rege, a f?cut semne ?oferului s? opreasc?. S-a urcat în ma?in? ?i mi-a comunicat s? merg la st?pânul s?u. Regele, foarte furios, îmi comunic? grav c? s-a gândit s?-l cheme pe Mare?al ca s?-i cear? s? termine mai curând. I-a r?spuns obraznic. L-am calmat, apoi mi-a spus:
Regele: S? ?tii c? am s?-l oblig s? trimit? telegrama cifrat? chiar din biroul meu, ca s? m? asigur, ?i apoi, imediat, cât nu se termin? emisiunea la Radio, s? d?m un comunicat sobru, iar seara voi citi Proclama?ia. Nu cumva crede c? o va da el...
Am aprobat solu?ia ?i am plecat s-o comunic Blocului, care o adoptase pe loc.
La ora 2 ˝ am primit un telefon de la Palat. Mare?alul nu sosise. Am plecat imediat la Snagov, unde am g?sit pe Mare?al furios. Cu mare greutate l-am convins s? plece la 3 ˝ la Palat, împreun? cu Ic? Antonescu.
La ora 4.00, când oaspe?ii intrau pe poarta Palatului, nu mai func?iona nici un telefon între Palat ?i ora?, afar? de al D-lui C. Br?tianu, unde ne aflam to?i. Leg?turile cu Snagovul fuseser? t?iate. Surprinderea noastr? a fost total?. La ora 4 ˝, un telefon de la Palat previne pe D-l C. Br?tianu c? D-l General S?n?tescu cheam? pe to?i mini?trii din guvernul constituit în noaptea precedent?. Stupoare.
La ora 5.00, to?i mini?trii erau strân?i în sala de a?teptare.
La ora 5 Ľ a ap?rut, f?r? nici un protocol, Regele, care le-a spus:
Regele: Domnilor, lua?i-v? posturile în primire ?i socoti?i-v? în Consiliu de Mini?tri Extraordinar, sub pre?edin?ia Mea. Antone?tii au fost obraznici ?i i-am arestat. S-a terminat cu era lor. Nu pute?i depune jur?mântul, c?ci trebuie desfiin?at Decretul 3072. Nu-mi cere?i am?nunte. Am înregistrat pe plac? convorbirea cu Antone?tii ?i nu ve?i mai avea nevoie de nici o l?murire mai mult. ?i acum, la lucru.
Rolul meu de purt?tor de cuvânt al opozi?iei luase sfâr?it. Dup? ce mi-au mul?umit, Regele mi-a f?cut din ochi ?i m-a condus la u?a hall-ului. Acas? l-am g?sit pe Generalul Arhip, care mi-a povestit urm?toarele:
Generalul Arhip: La ora 5 ˝ l-am primit pe Generalul Dobre, care fusese prevenit c? Mare?alul a plecat la Palat ?i c? miroase c? se va petrece ceva. În cazul când la ora 5 ˝ n-a ie?it de la Palat, el, Dobre, va lua m?suri pentru a-I înlesni plecarea de la Rege.
La ora 5 ˝ Gen. Dobre s-a prezentat Gen. Ahip, c?ruia i-a declarat c? Mare?alul s-ar p?rea c? a fost de?inut cu for?a la Palat ?i c? trebuie ca Statul Major s? ia m?suri de salvare. Generalul Arhip i-a r?spuns: Dac? Mare?alul este re?inut cu for?a la Palat, aceasta înseamn? c? a pierdut încrederea Regelui ?i a ??rii[7].
Cum î?i închipui D-ta c? o s? încercuiesc Palatul ?i pe ?eful Armatei (Regele) ca s? salvez un particular?[8]
Eu: Generalul Dobre a plecat cu coada în jos. Astfel s-a terminat domnia Antone?tilor. Printr-un curaj de nedescris[9]. Regele lucrând pe cont propriu, ajutat numai de osta?i (15 la num?r - n.n.) a pus la punct o întreag? re?ea de microfoane, aparate de înregistrat, montate de Rege ?i subordona?ii s?i, arme automate subtilizate de la unitate, sonerii sub biroul Regal, toate cu scopul de a se dovedi, în fa?a istoriei, ?edin?a istoric? din dup? amiaza zilei de 23 august 1944.

Audien?a Mare?alului ?i a lui Ic? Antonescu dup? înregistrarea pe pl?ci

Mare?alul: S? tr?ie?ti, Majestate! (Se aude ?i vocea lui MihaI Antonescu spunând ceva asem?n?tor).
Regele: Domnilor, nu este timp de pierdut, a?i adus ?ara, cu toate reprezent?rile ce v-am f?cut, într-o situa?ie din care numai încetarea imediat? a luptei ?i gonirea germanilor din ?ar?, o pot salva.
Mare?alul: Majestatea sa se în?eal?...
Regele: Mai întâi obi?nuie?te-te s? vorbe?ti cuviincios. Ce-i aia, Majestatea Ta?
Mare?alul: Majestatea Ta...
Regele: Voastr?.
Mare?alul: Voastr?, dac? vre?i.
Regele: Nu c? vreau, trebuie.
Mare?alul: Ast?zi sunte?i nervos.
Regele: Da, pentru c? D-ta când te-am chemat azi diminea?? m-ai tratat ca pe un nimic (dând cu pumnul în mas?). Nu-?i permit s?-?i arogi drepturi asupra persoanei mele. Crezi D-ta c? am s? admit s? mi se uzurpe prerogativele ?i eu s? asist ca un incapabil la sf?râmarea ??rii mele?[10]
Mare?alul: Dar cine o sf?râm??
Regele: Voi to?i ?i când v? chem, nu ave?i timp pentru Regele ??rii.
Mare?alul: Voiam s? v? spun c? v? în?ela?i dac? crede?i c? salva?i ?ara printr-un armisti?iu.
Regele: Nu v-am chemat s?-mi face?i observa?ii ?i s? v? da?i p?reri. Scopul pentru care v-am chemat este s? trimit de aici, din biroul meu, telegrama al?turat?, privind încetarea ostilit??ilor cu na?iunile aliate. Urmeaz? o pauz?, apoi:
Mare?alul: Cite?te Domnule Antonescu ?i vezi, crezi c? Mare?alul poate trimite o telegram? ca asta?
Ic?: Cine a f?cut-o?
Regele: Ce v? prive?te. Dac? n-o da?i o dau eu.
Mare?alul: Cum v? pute?i închipui c? Mare?alul poate tr?da alia?ii germani ?i a se arunca în bra?ele Rusiei?
Regele: Cine tr?deaz?, Domnule? Dumneata sau nem?ii. Dumneata ai garantat frontiera Germaniei sau Germania pe a României. Dac? e garan?ia pe Milcov, pe Arge?, (strigând) pe Olt?
Mare?alul: Nu sunt surd. De ce striga?i?
Regele: Ba e?ti. Altfel ai fi auzit vuietul ??rii. Scurt: Domnule Mare?al, dai telegrama sau nu?
Marer?alul: Nu! A?a, nu!
Regele: Dar cum?
Mare?alul: S? iau contact cu Germania.
Regele: Ce e. Ne târguim aici, Domnule Antonescu.
Mare?alul: Mare?al Antonescu.
Regele: Domnule Antonescu, de patru ani îmi uzurpi drepturile. N-ai avut nici încrederea, nici simpatia mea[11]. De patru luni lucrez cu opozi?ia s? salvez ?ara. M? crezi, o ?tiu bine, un copil bâlbâit ?i prost. Dar aceasta o vor judeca românii mei. Dar dac? crezi c? sunt tr?d?tor vei încerca cea mai cumplit? deziluzie. Sunt Regele ??rii ?i al D-tale. Vreau s? scap ?ara ?i (lovind cu pumnul în birou) nimeni ?i nimic nu-mi poate sta împotriv?.
Mare?alul: Majestatea Voastr? este tân?r ?i f?r? experien??.
Regele: Suferin?a este o experien??.
Mare?alul: Nu po?i dispune de ?ar? dac?...
Regele: Sunt ?eful armatei ?i ordinul Meu a fost dat.
Mare?alul: (violent). Ce ordin? ?tie M?ria Ta c? Majestatea Ta ar putea pierde Tronul?
Regele: M? amenin?i? Dumneata pe Mine? Te-am adus Eu la cârm?? Crezi c? mai ai puterea s? ordoni aici? ?i D-ta, D-le Mihai Antonescu, faci cauz? comun? cu ?eful D-tale?
Ic?: Majestate, comite?i o eroare ?i o impruden?? judecând astfel pe Mare?al.
Regele: D-ta dai sau nu telegrama?
Ic?: D-l Mare?al trebuie s? hot?rasc?.
Regele: Aici ?i de aici înainte hot?r?sc Eu. V-am oferit prilejul s? v? salva?i ?i pe voi. Am vrut s? v? ad?postesc chiar. V? voi ad?posti ?i acum, dar în beciu. Domnilor, sunte?i aresta?i!
Se aud zgomote de pa?i, u?i deschise ?i strig?te: Sus mâinile!
Mare?alul: Cum, eu mare?alul ??rii...
Regele: Vax! Lua?i-i de aici. S? vie generalul S?n?tescu.

Grafica - I.M.

----------------------------------------
[1] ART-EMIS http://www.art-emis.ro/istorie/1778-inedit-23-august-1944.html -18.08.2013
[2] O lec?ie de istorie pentru Mihai
http://www.art-emis.ro/istorie/1452-o-lectie-de-istorie-pentru-mihai-de-hohenzollern.html
23 august 1944 - Jocul cu destinul României (1)
http://www.art-emis.ro/istorie/1141-23-august-1944-jocul-cu-destinul-romaniei-1.html
23 august 1944 - Jocul cu destinul României (2)
http://www.art-emis.ro/istorie/1148-23-august-1944-jocul-cu-destinul-romaniei-2.html
23 august 1944 - Jocul cu destinul României (3)
http://www.art-emis.ro/istorie/1154-23-august-1944-jocul-cu-destinul-romaniei-3.html
[3] ?tefan Dumitrescu, Delirul, vol.II, Râmnicu Vâlcea, Ed.Fortuna, 2004
[4] Ibidem.
[5] Fond C.C. al P.C.R. - Sec?ia Cancelarie - Dosar 215/1944
[6] M.Vâlcu-Mehedin?i - Regele tr?d?tor a demonstrat - a?a cum a?i putut vedea - c? nu ?i-a onorat cuvântul, dovedind lips? de respect chiar ?i fa?? de sine. Mare?alul a avut încredere în el, de aceea s-a dus la Palat.
[7] Ibidem - N-am în?eles niciodat? de ce regii, pre?edin?ii de ?ar? ?i ?efii de partid consider? c? voin?a lor este ?i voin?a ??rii. Ei, întotdeauna, în megalomania lor, se consider? totuna cu ?ara. Ori, aceasta nu este adev?rat. ?i Ceau?escu, ?i B?sescu, ceea ce au f?cut ei, dup? bunul lor plac, au considerat c? este voin?a ??rii. Oare, a?a s? fie?
[8] Ibidem - Dac? Regele era ?eful Armatei, respectiv Comandantul Suprem, ?i Ion Antonescu doar un subordonat al Comandantului Suprem, care a fost cauza c? nu i-a ordonat Mare?alului Antonescu s? se opreasc? la Nistru? Mare?alul Antonescu ar fi trebuit, ca un militar disciplinat, s? execute ordinul. Ori, în toate filmele documentare, în toate fotografiile, fostul rege Mihai a mers pe front ?i, fericit, a trecut în revist? trupele care luptau împotriva Sovietelor. Aceasta nu înseamn? c? era de acord cu tot ce f?cea Mare?alul Antonescu, c? era conform ?i dorin?elor sale? Dac? a?a stau faptele, de ce numai Antone?tii au fost socoti?i criminali de r?zboi? Doar cel mai vinovat era, a?adar, fostul rege. R?spunsul este deosebit de simplu: Acest rege era un tr?d?tor de ?ar?, care le-a dat ru?ilor România pe tav?! Prin tr?darea lui, România a capitulat f?r? condi?ii. Ru?ine lui ?i românilor care, ast?zi, îl aduleaz?!
[9] Ibidem - Acesta nu a fost curaj! Fostul rege Mihai îl avea în spate pe Stalin ?i avantajele pe care acesta i le promisese, în cazul c?-i va îndeplini ordinele (promisiunea c? nu va fi judecat drept criminal de r?zboi ?i promisiunea c? va r?mâne Suveran al României pân? la moarte, c?rora li s-au ad?ugat cele dou? avioane primite cadou, cea mai înalt? decora?ie sovietic?, „Pobeda" cu diamante ?i, poate, vagoanele înc?rcate pe care le-a luat cu el dup? 30 decembrie 1947 etc.
[10] Ibidem -„Regele este servitorul ??rii, nu ?ara este servitorul Regelui".
[11] M.Vâlcu-Mehedin?i: De re?inut c? Mare?alul Ion Antonescu l-a adus pe tron pe acest rege. A readus-o în ?ar? pe Elena, mama lui Mihai, pe care regele Carol al II-lea o alungase. Mihai a abdicat la 30 decembrie 1947, dar nu din cauza Mare?alului Antonescu, ci la ordinul celor pe care i-a ajutat atât de mult, tr?dându-?i ?ara.

footer