Revista Art-emis
La 23 august 1944 regele Mihai ?i-a tr?dat proprii solda?i ?i poporul s?u PDF Imprimare Email
General Platon Chirnoag?   
Joi, 23 August 2018 13:42

Platon Chirnoaga - Istoria politica si militara„În tratativele care se duceau pentru încheierea armisti?iului, lunile iulie ?i august au însemnat o perioada de stagnare atât la Stockholm cât ?i la Cairo. La Stockholm nu s-a mai c?utat nici un contact din nici o parte, iar la Cairo s-au înregistrat doar telegramele lui Iuliu Maniu prin care cerea un r?spuns din partea occidentalilor. Cuvântarea de la 2 August a lui Churchill a fost cunoscut? nu numai de ministrul Nanu, ci ?i de cei doi delega?i români de la Cairo. Dac? Nanu a reac?ionat imediat printr-o scrisoare l?muritoare adresat? ministrului afacerilor str?ine de la Bucure?ti, delega?ii de la Cairo n-au f?cut nimic. Nici cel pu?in nu l-au în?tiin?at pe Maniu sau pe rege despre declara?ia categoria a primului ministru britanic, declara?ie care nu mai las? nici o îndoial? c? occidentalii ii trimeteau s? trateze cu ru?ii, adic? calea tratativelor de la Stockholm. A?a se explic? c? Maniu a mai dat înc? o telegram? la 7 August la Cairo - deci la cinci zile dup? discursul lui Churchill - prin care cerea un r?spuns urgent din partea alia?ilor.

La 18 August, v?zând c? nu mai primese nici o indica?ie de la reprezentan?ii celor trei puteri aliate, delega?ii de la Cairo au dat o telegram? regelui ?i lui Maniu, prin care le propunea s? înceteze unilateral rasboiul, pentru c? ru?ii nu vroiau s? semneze un armisti?iu, ci preferau s? între înving?tori la Bucure?tI. La 20 August, începând marea ofensiv? rus? de pe frontul românesc, regele cu Iuliu Maniu ?i ceilal?i ?efi ai opozi?iei, împreun? cu generalii cari f?ceau parte din complotul în contra mare?alului, au luat toate m?surile pentru anun?area ie?irii României din alian?a cu Germania pentru 26 August. Maniu a telegrafiat imediat la Cairo, comunicând c? opozi?ia, în strâns contact cu regele, vrea s? încheie tratativele ?i cerea s? se trimit?, cât mai curând posibil în România trupele aero-purtate.

Cum la 20 August nu se putea ?ti dac? ofensiv? ru?ilor va reu?i s?, rup? frontul germano-român a?a fel încât s? oblige aparerea la o retragere adânc?, Maniu s'a adresat alia?ilor din occident s? trimit? la Bucure?ti trupe, c? s?-l poat? înl?tura pe Antonescu. Una din condi?iile puse de rege ?i de blocul opozitionist -ofensiv? puternic? rus? era realizat?. Prin aceast? ofensiv?, toate for?ele lupt?toare ale na?iunii fiind angajate în b?t?lie, la Bucure?ti r?mânea câmpul liber pentru r?sturnarea mare?alului cu ajutorul for?elor occidentale aeropurtate. Când s-a ales dat? de 26 August pentru ie?irea României din alian?a cu Germania, s-a avut desigur în vedere tirnpul necesar sosirii acestor trupe.

În sear? de 22 August, Maniu ?i Mihalache au avut o întrevedere cu mare?alul Antonescu îndat? dup? întoarcerea acestuia de pe front. În leg?tur? cu opera?iile în curs, s-au discutat posibilit??ile încheierii unui armisti?iu. Mare?alul a declarat c? nu poate încheia un armisti?iu. A dou? zi diminea?? - la 23 August - a fost vizitat de Gh. Br?tianu care, în numele partidelor na?ional-??r?nesc ?i liberal, a încercat s?-l conving? pe Antonescu s? fac? un armisti?iu. Aceste partide s-au declarat prin ?efii lor, gata s? ofere tot sprijinul lor politic. Cum de asta dat? mare?alul s-a ar?tat înclinat s? încheie un armisti?iu, Maniu a comunicat aceast? Regelui ?i s-a hot?rât o audien?? a lui Antonescu pentru dup? amiaz? acelei zile. Dup? Gh. Br?tianu, mare?alul l-a v?zut pe ministrul german Clodius (c?ruia i-a explicat necesitatea în care se g?sea România de a înceta r?sboiul în contra Rusiei. El vroia c? guvernul german s? fie informat de schimbarea foarte grav? pe care România era obligat? s? o fac? ie?ind din alian?a cu Germania.

Tot în diminea?? de 23 August, Mihai Antonescu a trimis un curier la Stockholm. Aceast? ducea ministrului Nanu un document prin care i se d?dea sarcina de a se întâlni cu ambasadoarea Kolontay, ?i dac? Moscova men?inea condi?iile admise la 29 Mai ?i 2 Iunie, s?, se aleag? locul ?i dat? începerii negocierilor. Mare?alul Antonescu era gata s? se retrag?, dac? se va consider? acest act c? o necesitate pentru a favoriza condi?ii mai bune ?i va da mâna liber? lui Mihai Antonescu s? încheie armisti?iul. Când curierul a ajuns la Stockholm la 24 August, era prea târziu. Deci mare?alul Antonescu luase hot?rârea de a încheia un armisti?iu în sear? de 22 August, dup? ce-a v?zut pe cei doi ?efi ai partidului na?ional-??r?nesc ?i probabil, în raport cu informa?iile venite de pe front în cursul serii. Dar acest armisitiu era în func?ie de men?inerea condi?iilor deja acceptate de Rusia ?i cari erau:
1. Guvernul român acord? armatei germane un termen de 15 zile pentru p?r?sirea României. În cazul c? guvernul german refuz? s?-?i retrag? trupele, armata român? va lupta al?turi de armatele ruse în contra trupelor germane, pentru a le sili s? ias? din România.
2. Valoarea desp?gubirilor de rasboiu s? fie fixat? în raport de greut??ile financiare ale României ?i de situa?ia ei economic?.
3. S? se respecte o zone liber? în care guvernul român s? func?ioneze nestânjenit de trupe str?ine.

Pe de alt? parte, Mare?alul hot?râse de acord cu comandantul for?elor germano-române din România, s? opun? o nou? rezisten?? pe linia Carpa?ii Moldovei, pozi?ia fortificat?, Foc?ani-N?moloasa-Gala?i, Dun?rea pân? la mare. A?a dar luase m?suri pentru continuarea rasboiului ?i oprirea inmicului pe teatrul românesc de opera?îi, în cazul c? Rusia n'ar mai fi fost dispus?, s? trateze armisti?iul pe baza condi?iilor deja cunoscute. Cu tot succesul de pe front al armatelor ruse, o oprire ?i o întârziere de câteva luni pe aceast? nou? linie - pe care ru?ii o prevedeau n'ar fi convenit guvernului de la Moscova, care era gr?bit s? treac? Carpa?ii înainte de venirea iernii. De aceia Antonescu se putea a?tepta ca ru?ii s? accepte s? semneze un armisti?iu convenabil pentru România. Prin lovitura de la 23 August, aceast? posibilitate - singura care ar fi putut evita instalarea st?pânirii ruse?ti în România a fost distrus?. În timp ce mare?alul preg?tea astfel terenul pentru salvarea României c?utând calea unui armisti?iu prin care ni s-ar fi respectat independen?a,

Regele Mihai, informat c? a dou? zi, la 24 August, Mare?alul inten?iona s? plece din nou pe front, a decis s? dea lovitur? de stat chiar în ziua de 23 August. În audien?? din dup? amiaz? acelei zile, mare?alul Antonescu înso?it de M. Antonescu a expus regelui situa?ia opera?iilor pe front ?i a ar?tat c? este necesar s? se încheie cât mai curând un armisti?iu. I-a reamintit condillile deja acceptate de guvernul rus, l-a informat despre dispozi?iile date pentru reluarea discu?iilor de la Stockholm ?i despre comunicarea f?cut? guvernului german prin ministrul Clodius. El consider? c? dac? trupele germane au libertatea s? se retrag? în ordine în timp de dou? s?pt?mâni, guvernul german trebuia s? fie în?tiin?at c? s?-?i ia m?surile pentru aplicarea acestei condi?îi, bine în?eles cunoscând ?i partea cealalt? prin care România era datoare ?i intervin? cu armele, în cazul c? Germania ar fi refuzat s?-?i retrag? trupele.

Regele Mihai n-a luat în considera?ie explica?iile Mare?alului. Dup? ce s-a consultat cu oamenii lui de încredere afla?i într'o camera alturata, i-a adus la cuno?tin?? c? guvernul lui este concediat ?i a dat ordin s? fie arestat pe loc ?i închis în palatul regal, împreun? cu Mihai Antonescu. Imediat au mai fost aresta?i generalul Pantazi - ministrul de r?sboiu, ?i generalul Vasiliu - ministrul de interne.

Aceast? audien?? reprezint? momentul crucial al istoriei r?sboiului nostru cu Rusia. Aici s-a frânt încordarea de mai bine de trei ani, prin care poporul român a c?utat s?-?i salveze independen?a luptând în contra Rusiei ?i s'a trecut total de cealalt? parte al?turi de ru?i, f?r? nici un fel de garan?ie scris? nici din partea acestora, nici din aceia a alia?ilor lor occidentali. Din nefericire nici unul din participan?ii la aceast? audien?? n-a scris nimic asupra felului cum s-a desf??urat, a?a c? exist? mai multe versiunii [...]"[1].

Adresându-se unei autoare francez? de istorie contemporan? a României, generalul Platon Chirnoag? caracteriza astfel actul regal de la 23 August 1944:

„V? pute?i imagina, doamn?, pe politicienii cu responsabilit??i în Fran?a cerându-le germanilor, în timpul r?zboiului, s? preia ofensiva ?i s? distrug? Armata Francez?? ?i, dac? un astfel de fapt s-ar fi întâmplat, cum l-ar califica legile pentru ap?rarea statului francez? [...] În noaptea de 23 August, regele Mihai anun?a la Radio c? fusese semnat un armisti?iu cu sovieticii [...] De fapt armisti?iul nu a fost semnat pân? pe 12 Septembrie, la Moscova. Trimi?ii regelui au suferit acolo cea mai grea dintre umilin?i; au trebuit s? a?tepte 15 zile, înainte de a li se face cunoscute condi?iile impuse de c?tre U.R.S.S., pe care au trebuit s? le semneze f?r? s? crâcneasc?. În timpul acestor 15 zile, trupele sovietice ocupaser? întreaga Românie. Astfel, au f?cut imposibil? orice reac?ie din partea ??rii care, cu siguran?? s-ar fi produs dac? s-ar fi cunoscut condi?iile înainte de a se semna.

Dat fiind c? nu se semnase armisti?iul, toate trupele române, care se aflau pe frontul din Moldova ?i Basarabia ?i care încetaser? focul, dup? ordinul regelui Mihai, au fost f?cute prizoniere de c?tre ru?i; solda?ii ?i ofi?erii au plecat captivi c?tre Rusia. A?a c? a fost o capitulare ?i nu un armisti?iu.

Exista aici un rege care î?i preda armata du?manului. În ce ?ar? din lume poate fi g?sit un ?ef de stat asem?n?tor? Pe 20 Iulie 1945, i s-a decernat prin mare?alul Tolbukhin din ordinul lui Stalin „Ordinul Victoriei Sovietice". Trist? onoare de a fi decorat de c?tre du?manul de moarte al poporului s?u!

Va exista cineva poate care s? cread? c? oricum regele ?i conspiratorii s?i nu puteau s? fac? ceva mai mult. Dar nu este adev?rat: când Finlanda a fost b?gat? în corzi de c?tre ofensiva Armatei Ro?ii, guvernul ??rii a fost încredin?at miticului mare?al Mannerheim. Acesta fusese conduc?torul R?zboiului de Eliberare din 1918 împotriva Rusiei sovietice ?i apoi condusese Armata în R?zboiul de iarn?, din 1939-1940, ?i în R?zboiul de continuare, din 1941-1944. Avea un portofoliu plin de lupte date împotriva comuni?tilor ru?i ?i era simbolul determin?rii ??rii sale de a se ap?ra împotriva inten?iei de a fi anihilat? ?i absorbit?. Sovieticii au ?inut cont de acesta ?i au negociat cu finlandezii un armisti?iu care, în contextul finalului anului 1944, trebuie considerat ca fiind foarte favorabil pentru Finlanda, care i-a permis men?inerea independen?ei sale ?i nu a admis trupelor sovietice p?trunderea pe p?mântul s?u.

Atitudinea regelui Mihai ?i a celorlal?i „înv???cei de vr?jitor" care îl înso?eau ?i-l ajutau a fost contrar?: ?i-a tr?dat proprii s?i solda?i ?i pe poporul s?u ?i a încredin?at România, f?r? condi?ii, sovieticilor. Nu trebuie s? ne mire c? Stalin decidea s?-?i stoarc? prada la maxim"[2].

Not? : Platon Chirnoag? (n. 1894, Roman, România - d. 1974, Stuttgart, Germania) a fost un general român de artilerie, care a luptat în ambele r?zboaie mondiale.

-------------------------------------
[1] Fragment din lucrarea General Platon Chirnoag?, „Istoria politică ?i militar? a r?sboiului României contra Rusiei sovietice", Madrid, Editura Carpa?ii, Tr. Popescu, 1986 (s-a p?strat formularea original?).
[2] Carlos Caballero Jurado/Richard Landwehr, Armata Na?ional? a Guvernului de la Viena, Editor, Garcia Hispan, Granada 1997, p.87.

footer