Revista Art-emis
Documente secrete ale tr?d?rii Regelui Mihai (4) PDF Imprimare Email
Prof. dr. Gheorghe Constantin Nistoroiu   
Duminică, 17 Iulie 2011 20:07
cop arm rosieDocumente secrete ale tr?d?rii Regelui Mihai

Ceea ce avea s? r?mān? īn istorie drept „greva regal?" din vara anului 1945 a regelui Mihai I este pentru mine, unul dintre pu?inele motive de admira?ie real? fa?? de fostul suveran, dar nu pentru ceea ce s-ar crede la prima vedere: patriotism, grija fa?? de soarta ??rii, remu?c?ri pentru deja gre?elile f?cute etc., ci pentru c? a avut inteligen?a s? accepte - nu pot crede c? ideea i-a apar?inut - ?i s? pun? īn scen? un asemenea scenariu. Īncerc s? m? explic. Sovieticii erau avertiza?i c? aveau de-a face cu un negociator viclean, con?tient c? este īn avantaj ?i c? īn?elege perfect cāt valoreaz?. Deosebita aten?ie cu care era onorat de strategii sovietici este evident motivul discu?iei dintre Vī?inski ?i T?t?r?scu, īncercānd fiecare īn parte s? „a?eze" corect piesele pe tabla de ?ah pentru viitoarea rund?: recunoa?terea Guvernului ro?u romānesc. [Anexa 8] Nu afirm o noutate pentru nimeni c? tān?rul rege Mihai nu avea fa?? de romāni nici cel mai elementar sim? de respect sau de simpatie, cu atāt mai greu de crezut c? īn noua conjunctur? ar fi dorit chiar ?i un singur minut s? r?mān? īntr-o ?ar? aflat? īn situa?ia Romāniei, riscānd un conflict cu deloc glume?ii agen?i sovietici ai KGB-ului, despre care se ?tia c? te pot g?si oriunde atunci cānd vor. Sarcina unui monarh era extrem de dificil? īntr-o ?ar? īn care nu mai exista efectiv o clas? politic? apt? s? guverneze situa?ia de criz? prin care trecea Romānia. Avea al?turi, sprijin ?i sf?tuitor, pe regina-mam? Elena, a c?rei real? antipatie - f?r? a folosi un cuvānt mai dur - fa?? de romāni era binecunoscut? ?i care se considera īn permanen?? o prizonier? īn Romānia. ?ederea īn Romānia īi adusese Reginei Elena numai durere ?i dezam?gire. Via?a al?turi de un so? adulterin fusese un calvar. Domnul Rene de Flers, īntr-un fragmant din manuscrisul „Europa liber? ?i exilul romān - O istorie īnc? nescris?", publicat īn anul 2003 īn Romanian Roots - Almanah, m?rturise?te: „Se ?tie c? regina-mam? n-a avut niciodat? pre?uire ?i respect pentru poporul romān. Īl ura din tot sufletul ?i asta m? face s? m? reīntorc la anul 1940, īn luna octombrie, cānd generalul Antonescu o invitase s? revin? īn ?ar?, ca s? fie al?turi de fiul ei. Pe peronul g?rii din Vene?ia unde se desp?r?ea de ducele de Spoleto, prietenul ei intim, f?r? s? se simt? incomodat? de prezen?a unor romāni pe peron, spusese pe italiene?te cu voce tare: „M? īngroze?te gāndul s? m? īntorc īn aceast? ?ar? pe care o detest ?i s? v?d mutrele romānilor pe care īi ur?sc!"

Anexa 8 – Fragment din jurnalul lui A. I. Vī?inski /16 septembrie 1945
SECRET - Ex.nr.6
Nr.561-V
Primirea ministrului afacerilor Externe al Romāniei, T?t?r?scu-10 sept.1945
Ast?zi, 10 sept. , la ora 2,30 l-am primit pe T?t?r?scu.
Gheorghe Tatarescu1. I-am propus lui T?t?r?scu s? continuam discu?ia īnceput? asear? la teatru, īl leg?tur? cu propunerea privind mesajul tov. Stalin c?tre regele Mihai. T?t?r?scu ?i-a expus am?nun?it semnifica?ia propunerii sale. Regele acum se g?se?te īntr-o situa?ie dificil? ?i este necesar, dup? cum arat? T?t?r?scu, s? se īncerce g?sirea unei c?i pentru a-l ajuta s? ias? din acest? situa?ie. Regele gānde?te acum cam īn felul urm?tor: prin declara?ia sa privind demisia guvernului Groza el a stricat rela?iile cu Uniunea Sovietic? ?i, ca s? zicem a?a, a pierdut prietenia URSS-ului. Īn aceast? situa?ie nu i-a mai r?mas de f?cut decāt s? continuie s? mearg? pe drumul pe care a pornit, sprijinindu-se pe sf?tuitorii anglo-americani. La aceasta se mai adaug? ?i considerentul c? regele a?teapt? hot?rārile celor trei Puteri. T?t?r?scu consider? c? transmiterea mesajului prietenesc- se īn?elege, verbal- al generalisimului Stalin c?tre rege poate influen?a hot?rātor pe rege ?i īl poate determina s?-?i schimbe pozi?ia actual?. La īntrebarea mea: care ar fi con?inutul mesajului gāndit de T?t?r?scu el a r?spuns c? i se pare posibil ca īn mesaj s? se spun? c? Guvernul Sovietic consider? ac?iunea regelui ca pe un gest formal, datorat amestecului englezilor ?i americanilor, c? Guvernul Sovietic īl consider? ca nutrind sentimente prietene?ti fa?? de Uniunea Sovietic?, c? īncrederea Guvernului Sovietic īn rege nu s-a zdruncinat ?i c? Guvernul Sovietic sper? c? regele, avānd īn vedere atitudinea prietenesc? a Uniunii Sovietice fa?? de Romānia, va lua la rīndul s?u m?suri pentru normalizarea situa?iei create.

T?t?r?scu a ad?ugat c? un astfel de mesaj īl consider? ca fiind un ultim mijloc de a ac?iona asupra regelui ?i de care se va face uz numai īn cazul īn care toate celelalte mijloace r?mān f?r? rezultat. T?t?r?scu consider? c? un astfel de mesaj, verbal, de la generalisimul Stalin ar putea fi transmis regelui de c?tre Groza sau de el, T?t?r?scu. L-a īntrebarea mea, dac? T?t?r?scu este convins c? regele va fi dispus s?-l primeasc? dup? īntoarcerea de la Moscova, T?t?r?scu a confirmat c? īn ceea ce-l prive?te el este absolut sigur de aceasta. (Arhivele Statului Bucure?ti, colec?ia Xerocopii Rusia, pachetul XIII, doc.3, fila 53; Arhiva MAE al Federa?iei Ruse, Moscova, fondul 0125- Referentura Romānia, opis 33, mapa 127, dosar 5.)

Fragment din volumul „Privire sub Coroan?"
- va urma - footer