Revista Art-emis
Documente secrete ale trădării Regelui Mihai (3) PDF Imprimare Email
Prof. dr. Gheorghe Constantin Nistoroiu   
Miercuri, 13 Iulie 2011 21:20
cop arm rosieDocumente secrete ale trădării Regelui Mihai

Situaţia din România, graţie perfectei colaborări dintre regele Mihai şi Guvernul sovietic, era extrem de îngrijorătoare şi pentru cele două forţe democratice, SUA şi Marea Britanie, care, spre deosebire de politicienii românii cărora era evident că le lipsea liderul real care să dea consistenţă şi unitate luptei de rezistenţă în faţa pericolului sovietizării forţate, trec la acţiuni energice menite să blocheze procesul de preluare de către comunişti a puterii politice în România. Yalta a exprimat categoric dispoziţiile sigure ale superputerilor de după cel de-al doilea război mondial; delimitând „sfere de interese şi de influenţă". În cursul reuniunilor celor „Trei Mari" din Februarie 1945, României i-a revenit un loc distinct. Comunicatul dat publicităţii la 11 Februarie 1945, reliefa „Voinţa semnatarilor" de a ajuta statele eliberate de sub ocupaţia fascistă, ori forţe „satelite" ale axei Berlin-Roma-Tokyo, de a reveni ele însele, libere, independente şi suverane, democrate şi pe plan economic restabilite, susţinerea statelor de a-şi alege guverne reprezentând voinţa naţională, organizarea de alegeri libere.

Să ne oprim atenţia asupra telegramelor expediate din România de Roy M. Melbourn Secretarului de Stat american la data de 19 august şi reacţia ce avea să o declanşeze concretizată în telegrama Departamentului de Stat american din data de 21 august. (Redate în anexele 5 şi 6).

Anexa 5 - Raportul lui Roy M. Melbourne, funcţionar diplomatic la Reprezentanţa S.U.A. din Bucureşti, adresat secretarului de stat al S.U.A. la 19 august 1945
TELEGRAMA PRIMITA - DEPARTAMENTUL DE STAT, Bucureşti
Datată : 19 august 1945
Primită: 12:45 p.m.
20 august
SECRET
Secretarului de Stat
Washington - 563, 19 august,11 p.m.(Secţiunea 1)

La ora 1 p.m. secretarul personal al regelui mi-a spus că puţin după ora 9 azi dimineaţă şi-a făcut apariţia la palat premierul Groza, conform procedurii pe care am înfăţişat-o în telegrama mea nr.561 din 18 august. Regele l-a anunţat pe Groza că va iniţia convorbiri separate cu liderii de partide pentru a discuta oportunitatea schimbării guvernului, şi a pus că le consideră necesare având în vedere atitudinea formulată de Guvernul american faţă de guvernul Groza şi pentru că un tratat de pace nu se poate încheia decât cu un regim democratic recunoscut. Regele a adăugat că şi serioasele probleme interne cu care se confruntă cabinetul,potrivit informaţiilor pe care el le deţine din partea unor surse avizate, au contribuit la luarea acestei hotărâri. (Repetată cu destinaţia Moscova, cu nr.161). Groza a răspuns că guvernul său nu a fost niciodată mai puternic ca acum şi se bucură de tot sprijinul din partea sovieticilor.El a adăugat că problema recunoaşterii guvernului său de către americani este de mică importanţă, şi că Uniunea Sovietică ar putea obţine, eventual, acordul anglo-americanilor pentru un tratat de pace care să protejeze interesele României. El a încercat să denatureze faptele spunându-i regelui că el consideră că punctele de vedere exprimate de mine secretarului general din Ministerul de Externe au fost comunicate de " persoane prea neînsemnate " şi că ele ar reprezenta pur şi simplu punctul meu de vedere. A omis însă să spună că secretarul general, ca persoană de rang secund din Ministerul de Externe, a cerut în mod expres informaţii despre atitudinea americanilor faţă de regimul său; şi că acest punct de vedere a fost pe deplin explicat (referire la telegrama mea nr.557 din 17 august). I-a repetat şi regelui părerea sa, pe care am redat-o în telegrama mea nr.561 din 18 august, că România nu are nevoie să încheie un tratat de pace având în vedere aranjamentele cu vecinii săi şi care urmează să capete formă definitivă cu Polonia şi Uniunea Sovietică. Ba mai mult, el şi Petrescu, la invitaţia părţii ruse, vor pleca săptămâna aceasta la Moscova.

Mihai - Susaikov - Groza - DejMinistrul de externe Tătărăscu i-a declarat azi dimineaţă mareşalului Curţii, Negel, că ruşii sunt foarte indignaţi de poziţia oficială a americanilor, făcută cunoscută în România şi că mâine ei vor cere explicaţii generalului Schuyler şi mie, având în vedere că oficialităţile americane de aici sunt subordonate generalului Susaikov. S-a înţeles, de asemenea, că generalul Schuyler a adresat o scrisoare generalului român din Comisia Română pentru Armistiţiu în care a arătat că el se aşteaptă ca ceremonia consacrată loviturii de stat de la 23 august, să aibă un caracter exclusiv militar, dat fiind că generalul Susaikov intenţionează să transforme această zi într-o ceremonie absolut politică şi îi va ordona generalului Schuyler să participe.
Este limpede că Groza şi Tătărăscu minimalizând lucrurile încearcă să provoace îndoieli şi ezitări în privinţa felului în care au fost planificate lucrurile.

Din convorbirile cu secretarul regelui a reieşit clar că mareşalul Negel şi alţi consilieri au fost afectaţi în oarecare măsură de încrederea aparent neclintită a lui Groza şi Tătărăscu şi de interpretarea pe care au dat-o aceştia punctului de vedere al guvernului britanic, exprimat la cerea secretarului şi pentru informarea regelui. Mi-am revăzut în detaliu instrucţiunile şi, aşa cum v-am raportat anterior în telegrama mea nr.553 din 14 august, i-am arătat textul radiodifuzat al notei adresate de Guvernul american Guvernului bulgar. Am mai spus în continuare că discursul preşedintelui SUA din 9 august, în referirile sale la România, a indicat clar intenţia noastră de a ajunge la o poziţie de egalitate cu ruşii. Am adăugat doar pentru informarea regelui că generalul Schuyler a primit instrucţiuni să negocieze de pe poziţii tripartide egale revizuirea statutului Comisiei de Control a Aliaţilor.
MELBOURNE
(Arhivele Statului Bucureşti, colecţia Microfilme SUA, r. 667, c.382-385 ; The National Archives of The United states, Washington D.C., Department of State, R.G. 59, Roll 10, Division of European Affairs, 1945-1949.)

Anexa 6 – Washington, 21 august 1945 – Nota secretarului de stat al SUA, James F. Byrnes, adresată miniştrilor de externe englez şi sovietic, propunând consultări urgente în vederea formulării unui răspuns la comunicarea regelui Mihai I privind situaţia creată în România în urma refuzului lui Petru Groza de a demisiona. Vi se cere să adresaţi o notă Foreign Office – ului pe marginea celor prezentate mai jos: Reprezentantul Statelor Unite în Comisia De Control al Aliaţilor din Bucureşti a transmis guvernului său un comunicat al regelui României, cu menţiunea că note similare au fost trimise şi vicemareşalului forţelor aeriene, Stevenson, pentru guvernul Marii Britanii şi generalului Susaikov, pentru guvernul URSS. În comunicatul regelui se afirmă că, luând în considerare raportul Conferinţei de la Berlin, potrivit căruia un guvern democratic, recunoscut constituie o condiţie pentru ca România să poată încheia tratatele de pace necesare cu cele trei principale puteri Aliate şi pentru ca România să poată obţine sprijinul acestor puteri spre a fi admisă în Organizaţia Naţiunilor Unite; apoi, că au luat cunoştinţă de poziţia guvernelor Statelor Unite şi Marii Briatnii cu privire la actuala compoziţie a Guvernului român. Regele declară în continuare că, în conformitate cu normele constituţionale ale României el a trecut la consultări cu liderii politici privind actuala situaţie politică din România, cei mai mulţi dintre ei pronunţându-se în favoarea formării unui guvern în condiţii care să-i permită recunoaşterea de către principalele puteri Aliate, încheierea tratatelor care se impun şi admiterea României ca membru în Organizaţia Naţiunilor Unite. Regele adaugă în continuare că, în consecinţă i-a cerut primului ministru să contribuie la găsirea unei soluţii în acest sens, prin demisia actualului cabinet. Se pare că formarea acestui guvern nu este posibilă pentru că primul ministru nu a răspuns acestei invitaţii. Regele a cerut, de aceea, guvernelor URSS, Statelor Unite şi Marii Britanii, ca, în conformitate cu hotărârile luate la Conferinţa din Crimeea şi potrivit răspunderilor pe care acestea şi le-au asumat să acorde asistenţă României în vederea formării unui guvern care, potrivit raportului Conferinţei de la Berlin, să poată fi recunoscut de cele trei principale puteri aliate, ceea ce va permite României să încheie tratatele de pace şi să fie admisă în ONU.

Guvernul SUA şi-a exprimat deja speranţa că situaţia politică din România va evolua în direcţia care să permită stabilirea de relaţii diplomatice cu aceasta ceea ce nu este posibil în prezent datorită nereprezentativităţii guvernului Groza ( trimis la Londra şi Moscova ; repetat la Bucureşti) Raportul Conferinţei din Crimeea din 11 februarie 1945 prevede că „Stabilirea noii oridini în Europa şi reclădirea economiilor naţionale trebuie să se facă printr-un proces care să permită statelor eliberate să distrugă ultimele vestigii ele nazismului şi fascismului şi să-şi creeze instituţii democratice potrivit voinţei proprii.Pentru a stimula condiţiile în care popoarele eliberate să-şi poată exercita aceste drepturi, cele trei guverne vor acorda asistenţă împreună poparelor din oricare stat eliberat al Europei sau din oricare stat european fost satelit al Axei, unde după părerea lor, împrejurările impun: (A) realizarea condiţiilor necesare pentru pace în interiorul ţării; ... (C) formarea unor guverne interimare care să reprezinte, în general, toate elementele democratice din ţară , angajându-se ca în cel mai scurt timp să organizeze alegeri libere care să aibă ca rezultat formarea unor guverne reprezentând voinţa poporului..."

În conformitate cu hotărârea Conferinţei că în perioada de instabilitate temporară din Europa eliberată cele trei guverne să acţioneze concertat, guvernul nostru având în vedere situaţia din România este pregătit să se consulte cu guvernele Marii Britanii şi URSS-ului referitor la măsurile ce trebuie luate pentru a se achita de obligaţiile stabilite în Declaraţia citată mai sus. Aceste consultări vor avea loc cât mai curând posibil, la momentul convenabil celorlalte două guverne şi oriunde acestea vor socoti de cuviinţă. În aşteptarea rezultatelor unor astefel de consultări, guvernul nostru este convins că vor fi trimise instrucţiunile necesare reprezentanţilor celor trei guverne din Comisia de Control pentru a împiedica producerea unor nereguli care ar împiedica soluţionarea problemei. O exprimare cât mai promtă a poziţiei Guvernului britanic (sovietic) va fi apreciată. O comunicare similară se trimite şi guvernului URSS (Marii Britanii). (Arhivele Statului Bucureşti, colecţia Microfilme SUA, r. 665, c.216-219 ; The National Archives of The United States,Washington D.C., Departament of State, R.G. 59, Roll 8, Division of European Affairs, 1945-1946)

Fragment din volumul „Privire sub Coroană"
- va urma - footer