Revista Art-emis
Jurnal de pe Frontul de Est (2) PDF Imprimare Email
Col (r) Prof. univ. dr. Alesandru Dutu   
Miercuri, 04 Iulie 2018 20:17

Sentinela 2Joi, 26 iunie 1941.

- Rememorând evenimentele derulate cu un an în urm?, comentatorul postului de radio „Paris" î?i informa ascult?torii: „Dup? ultimatumul sovietic dat României, trupele ro?ii au intrat în Bucovina ?i Basarabia. În aceast? din urm? provincie se aflau 300.000 ru?i, 300.000 ruteni, 200.000 evrei ?i 70.000 bulgari, fa?? de 2.000.000 români, care, cu toate tentativele de rusificare ale fostei Rusii ?ariste, reu?iser? s?-?i p?streze limba ?i credin?a româneasc?. Bucovina de nord, provincie în plin? înflorire cu capital? ?i frumoase ora?e, a fost ?ie a anexat? de ru?iui. Întreaga oper? a României înf?ptuit? de la 1918 încoace a disp?rut odat? cu intrarea trupelor ro?ii în aceste provincii române?ti".
- Pe front, ac?inile militare continu? s? aib? un caracter local, determinat de obietivele ce trebuiau îndeplinite în curând: remanierea dispozitivului în vederea viitoarelor opera?ii ofensive, incurisiuni pentru aflarea celor mai bune direc?ii de p?trundere în dispozitivul defensiv inamic etc.
- Lupte grele se dau în zona de ac?iune a diviziilor 1 gard? ?i 21 infanterie, la Oancea, F?lciu ?i Bogd?ne?ti, unde Divizia 1 gard? pierde 21 militari uci?i, 27 disp?ru?i ?i 36 r?ni?i. Vinovat este considerat ?i colonelul Ioan Stratulat, comandantul Regimentului 6 gard? „Mihai Viteazul", care este înlocuit cu locotenent-colonelul Gheorghe Iliescu.
- La flancul sudic al frontului, Batalionul 15 infanterie marin? nu reu?e?te s? fac? fa?? atacului sovietic de la Pardina ?i Chilia Veche, companiile care nu au fost prinse în încercuire fugind pe grindul Câ?la ?i de acolo prin balt?, pe canalele dragate. În afara pierderilor umane (11 ofi?eri, 13 subofi?eri ?i 334 trup?), majoritatea lua?i prizonieri, subunitatea a pierdut o bun? parte din armament (12 tunuri, 12 mitraliere, 36 pu?ti-mitralier?, 475 arme ZB, 15 pistoale, 104 revolvere). În aprecierea generalului Nicolae Macici, comandantul Corpului 2 armat?, vinovat a fost comandantul Batalionului (locotenent-colonnelul Ion Albescu), „lipsit de orice prevedere ?i conducerea unit??ii sale", al?i ofi?eri care „au sc?pat trupa din mân?" ?i „în primul rând oamenii batalionului priveni?i din marin?, elemente b?trâne ?i cu instruc?ie insuficient?". Alte cauze: lipsa total? a armamentului antitanc în stare s? fac? fa?? vedetelor blindate ?i a artilerie pentru trageri de contrabaterie. În zilele urm?toare, din resturile Batalionului s-a putut organiza doar o companie cu 100 solda?i ?i 4 ofi?eri.
- Adoptând o „espectativ? activ?", trupele sovietice reac?ioneaz? în special cu artilerie ?i execut? contratacuri t?ioase. Sprijinit? de artilerie ?i tancuri, infanteria inamic? atac? în capul de pod de la Sculeni, provocând românilor 49 de militari uci?i, 77 r?ni?i ?i 6 disp?ru?i.
- Avia?ia ?i nave ale marinei maritime sovietice execut? atacuri aeriene ?i trageri de artilerie asupa zonei Constan?a. Spre litoralul românesc se îndreapt? o grupare naval?, printre care ?i distrug?toarle „Harkov" ?i „Moskva". Încadrate de focul artileriei româno-germane (de pe distrug?toarele „Regina Maria" ?i „M?r??ti" , al bateriilor de coast? „Tirpitz" ?i „E. 688", cu tunuri de calibrul 280 mm), cele dou? distrug?toare sovietice schimb? direc?ia, „Moskva" lovind o min? marin? ?i scufundânduse.
- Guvernul român emite un decret prin care instituie pedeapsa cu moartea pentru unele infrac?iuni s?vâr?ite în timpul alarmelor ?i atacurilor aerinene (tâlh?rii, incediere, violare de domiciliu, înlesnirea evad?rii ?i evadarea aresta?ilor).
- În timp ce muncitorii unora dintre întreprinderi î?i ofer? o parte din salariu pentru ajutorarea familiilor muncitorilor mobiliza?i ?i pentru înzestrarea armatei, al?ii sunt trimi?i în judecat? pentru sabotaj economic.
- În pofida bombardamentelor aeriene (prima alarm? a fost dat? dup? ce avia?ia sovietic? a aruncat primele bombe), via?a cotidian? a Capitalei se desf??oar? normal: cinema „Capitol" anun?? premiera filmului „Apollo", cu Tyrone Power ?i Dorothy Lamour, în timp ce hipodromul „B?neasa" organizeaz? curse în „Pariul austriac".

27 iunie 1941.

- În baza ordinului nr. 0129 al Comandamentului Suprem Român, Corpul de munte elaboreaz? ?i transmite Instruc?iunea operativ? nr. 1,care precizeaz? misiunile marilor unit??i din subordine (brig?zile 2 ?i 4 mixte munte, Divizia 7 infanterie) în vederea eliber?rii p?r?ii de nord a Bucovinei. Ca m?suri preliminare, acestea execut? incursiuni ?i cercetare prin lupt?. La flancul drept al Corpului de munte ac?ioneaz? Corpul de cavalerie, în subordinea c?ruia se afl?, temporar, ?i Divizia 239 infanterie german?.
- Pe front, luptele continu? în zona capetelor de pod, cea mai încercat? mare unitate fiind Divizia 1 gard?, la Bogd?ne?ti.
- În contexul st?rii de r?zboi ?i al înmul?irii cazurilor de para?utare a agen?ilor sovietici în spatele frontului, generalul Ion Antonescu ordon? ca „spionii, tr?d?torii ?i to?i acei care activeaz? în folosul inamicului s? fie executa?i pe loc, dup? ordinele comandan?ilor de mari unit??i".
- Reac?ionând la manifest?ri ostile ale unei p?r?i din popula?ia civil? din zona frontului, generalul Eugen von Schobert, comandantul Armaatei 11 germane, ordon?: „Pacificarea rapid?, atât de necesar?, se va ob?ine numai dac? se va suprima f?r? niciun scrupul orice încercare de amenin?are din partea popula?iei civile. Orice clemen?? ?i moliciune constituie o sl?biciune ?i prezint? un pericol... Atacarea ?i maltrat?rile de tot felul aplicate persoanelor ?i bunurilor precum ?i numai simple încerc?ri de acest fel se vor sanc?iona f?r? nicio considerare întrebuin?ându-se armele pân? la distrugerea adversarului". Acolo unde s-ar fi întâlnit rezisten?? pasiv?, constituiri de baricade sau acte de sabotaj, urma s? se execute foc de arm? sau dac? nu au fost stabili?i autorii s? se procedeze la represalii colective, la ordinul unui ofi?er în func?ie de cel pu?in comandant de batalion.
- Mobilizarea ?i concentrarea masiv? a popula?iei masculine rurale pune acut problema for?ei de munc? în agricultur?. Pentru a câ?tiga ?i „r?zboiul pâinii", generalul Radu R. Rosetti, ministru Culturii Na?ionale ?i Cultelor, face apel la corpul didactic, la cler, elevi ?i studen?i : „Lua?i coase, seceri, sape ?i pune?i-v? la munc? cot la cot cu cei nu îndestul de numero?i, ce secer?, cosesc ?i pr??esc". Pentru seceri? (în jude?ele Ialomi?a, Constan?a, B?ila, Ilfov, Vla?ca, Râmnicu S?rat) se apeleaz? ?i la 13 000 de osta?ii.
- Pentru recompensarea osta?ilor care „se vor distinge în luptele pentru dezrobirea fra?ilor no?tri ?i împlinirea drepturilor neamului", Administra?ia financiar? Hunedoara creaz? un fond special din daniile func?ionarilor. La rându-i, inginerul Rudolf Oprean ofer? 10.000 lei pentru familia primului osta? c?zut în lupt?.
- Academicianul Alexandru Lapedatu, secretarul general al Academiei Române, prezint? telegrama ce urmeaz? s? fie adresat? generalului Ion Antonescu : „Academia Român?, în trecutul c?reia s-a înf?ptuit unirea sufleteasc? a reprezentan?ilor românimii d epretutindeni, î?i îndreapt? ur?rile sale de biruin?? c?tre brava o?tire român? ?i c?tre vrednicul ei conduc?tor".
- În fa?a numeroaselor cereri de înrolare voluntar?, Ministrul Ap?r?rii Na?ionale roag? „s? nu se mai fac? astfel de cereri ?i aduce la cuno?tin?? general? c? fiecare trebuie s?-?i fac? datoria în sfera sa de activitate, acolo unde se g?se?te, contribuind astfel mai bine ?i u?urând efortul celor de pe front".
28 iunie 1941. A ?aptea zi de r?zboi!
- Pe întregul front, luptele încep s? devin? mai active, executându-se ?i numeroase dueluri de artilerie ?i armament automat greu.
- La H?n??eni ?i Fl?mânda, sovieticii contraatac? cu tancuri. Ora?ul Siret ?i satul Fr?t?u?i sunt bombardate de artileria advers? cu proiectile incendiare.
- Corpul 30 armat? german, care urma s? ac?ioneze pe direc?ia principal? de ac?ine a Armatei 11 germane, în compunerea c?ruia se aflau ?i diviziile 8, 13 ?i 14 infanterie române (al?turi de diviziile 170 ?i 198 infanterie germane), transmite ordinul de opera?ii nr. 9 relativ la ofensiva peste Prut.
- Radio Bucure?ti transmite conferin?a lui Mihai Antonescu, vicepre?edintele Consiliului de Mini?tri intitulat? „R?zbunarea Basarabiei".
- Pentru a evita situa?iile în care trupele române ?i ungare ar fi ac?ionat în sectoare de lupt? apropiate/vecine, germanii decid intercalarea for?elor italiene ?i germane.
- Generalul Florea Mitr?nescu cere militarilor din subordine s? manifeste respect fa?? de militarii germani ?i s? previn? salutul, precizând: „Dac? nu se în?elege de voie trebuie s? se în?eleag? de nevoie. Eu nu în?eleg ca în Corpul 7 armat? s? mai aud de vreun caz nerespectat ?i de nesalut a camarazilor germani. Gazdele previn întotdeauna ?i eu cer s? fim gazde bune".
- Invocând p?strarea secretului privind viitoarea ofensiv?, conducerea Frontului germano-român decide ca „to?i evreii care locuiesc în comunele rurale din Moldova s? fie îndep?rta?i".
- Tensionat? deja de câteva zile, situa?ia din Ia?i „explodeaz?", luând o turnur? dramatic?, dup? ce comandantul unei coloane germane care m?r??luia spre front (prin cartierul T?t?ra?i, spre Ungheni) a informat - a?a cum raporta locotenent-colonelul C.D. Chirilovici, chestorul Poli?iei - c? „evreii din acel cartier posed? aparate de radio-emisie ?i în leg?tur? cu acest fapt fac semnaliz?ri ori de câte ori apar avioane inamice". Au urmat numeroase perchezi?ii efectuate de osta?i germani ?i români (din regimentele 13 c?l?ra?i ?i 24 artilerie, cantonate în cartier) producându-se „acte de molest?ri ?i maltrat?ri din partea osta?ilor români ?i mai ales din partea publicului cre?tin, care s-a asociat la ac?iune", a?a cum raporta C.D. Chirlovici, dar ?i Nicolae Cr?ciun, ?eful Comisariatului V al Poli?iei Ia?i. Situa?ia s-a înr?ut??it în cursul nop?ii când în ora? s-au tras numeroase focuri de arm?, în special în jurul institu?iilor ?i în zonele locuite de evrei, patrulele militare ?i gardienii ora?ului nereu?ind s? descopere aparatele de radio-emisie invocate sau pe agresori.
- Conform Decretului-lege nr. 596, militarii se pot c?s?tori f?r? îndeplinirea condi?iilor de dot?, precum ?i cu persoane de origine german? ?i italian?, cu condi?ia ca fata ?i familia ei s? îndeplineasc? condi?iile de onorabilitate ?i moralitate cerute de Legea asupra c?s?toriilor militarilor (certificate eliberate de cinci capi de familie, de Chestura poli?iei în ora?e ?i de primari la sate). C?s?toriile cu dispens? de vârst? ?i na?ionalitate erau aprobate de ministrul Ap?r?rii Na?ionale.
- Dup? o s?pt?mân? de r?zboi pre?urile la produsele agricole s-au m?rit de trei ori.

29 iunie 1941.

- Hitler transmite generalului Ion Antonescu „cele mai sincere mul?umiri pentru viteaza atitudine ?i activitatea desf??urat? de armata român?" ?i-i cere s? dea „curs" ordinelor ce urmau a fi primite de la feldmare?alul Gerd von Rundstedt, comandantul Grupului de armate „Sud", ?i generalul Eugen von Schobert, comandantul Armatei 11 german?, acestea fiind deja aprobate. Ca urmare, atribu?iile lui Ion Antonescu sunt limitate doar la opera?iile care urmau a fi desf??urate de Armata 4 român?. Armatele 11 german? ?i 3 român? urmau s? atace „peste Prut, din spa?iul de la est de Boto?ani, cu direc?ia spre nord-est... în spatele liniei înt?rite care pleac? de la Moghilev, prin Podolsk spre nord", iar Armata 4 român? s? întreprind? „o ofensiv? care s? aib? scop de siguran?? spre sud-est a flancului, ca ?i protec?ia României de sud, inclusiv a teritoriului petrolifer". Cu acela?i prilej, Führer-ul face cunoscut c? r?mânea îndatorat pentru „orice expediere de produse petolifere, atât de vitale pentru conducerea general? a r?zboiului". Solicita, cu împrumut, ?i „cisterne române?ti".
- Aflat mereu în zona frontului, Ion Antonescu îl deleag? pe Mihai Antonescu s? conduc? guvernul în timpul absen?ei sale. Apoi asist? la slujba religioas? de la M?n?stirea Schitul Doamnei (unde doneaz? 10.000 lei pentru s?raci), dup? care vizitez? m?n?stirile Agapia ?i V?ratec.
- La Catedrala Sfintei Patriarhii se oficiaz? un parastas pentru solda?ii români ?i germani „c?zu?i în luptele contra bol?evismului ?i pentru eliberarea scumpei noastre Basarabii ?i a Bucovinei". Un Serviciu religios închinat militarilor c?zu?i pe câmpul de lupt? are loc ?i la Catedrala din Piatra Neam?, în prezen?a autorit??ilor civile ?i militare din garnizoan?, dar ?i a generalilor Eugen von Scobert ?i Arthur Hauffe, ?eful Misiunii Militare Germane în România.
- Pe front, diviziile române ?i germane continu? preg?tirile pentru declan?area ofensivei propriu-zise în Basarabia ?i Bucovina. În cele câteva capete de pod de dincolo de Prut au loc confrunt?ri militare, sovieticii continuând s? fie foarte activi.
- Generalul Alexandru Ioani?iu, ?eful Marelui Cartier General, aten?ioneaz? ?i precizeaz?: „Agen?i inamici lucreaz? în spatele frontului încercând acte de sabotaj, procurând inamicului indica?iuni sau informa?iuni ?i dedându-se chiar la acte de agresiune fa?? de osta?ii izola?i. Popula?ia evreiasc? este p?rta?e la aceast? ac?iune. Domnul general Antonescu, cu ocazia vizitei pe front, a atras aten?ia comandan?ilor de mari unit??i asupra vigilen?ei pazei spatelui ?i a dat ordin ca to?i cei care ac?ioneaz? pe orice cale contra Armatei ?i contra intereselor ??rii s? fie executa?i pe loc. Da?i ordin tuturor comandan?ilor din subordine s? fie f?r? cru?are fa?? de cei g?si?i vinova?i de spionaj, sabotaj, dezordine sau orice alte acte înregistrate contra Armatei ?i contra ??rii".
- La Ia?i, evenimentele se deruleaz? dramatic, „indivizi r?ma?i necunoscu?i" - dup? cum consemna colonelul Dumitru Captaru, prefectul jude?ului Ia?i -, tr?gând focuri de arm? asupra militarilor afla?i în drum spre front (cercetarea efectuat?, ulterior, a depistat în podurile unor locuin?e simulatoare): „S-au arestat ?i dus la Chestur? pân? la aceast? or? - continu? Dumitru Captaru -, circa 3.000 de in?i, în marea majoritate evrei, care sunt tria?i, r?mânând pân? în prezent înc? 1.000 în curs de triere. Cele mai multe arest?ri s-au f?cut de patrulele germane... Solda?ii germani ?i români continu? a aresta ?i maltrata popula?ia evreiasc?... Câ?iva derbedei civili s-au dedat la jefuirea caselor evreilor aresta?i... Solda?ii germani sunt foarte îndârji?i ?i maltrateaz? pe evrei. Sunt câ?iva evrei împu?ca?i de germani. Domnul general Stavrescu (comandantul Diviziei 14 infanterie - n.n.) a venit în persoan? la Chestur? pentru a lini?ti pe solda?ii germani care se ocup? de arestarea evreilor. Am cerut domnului general Stavrescu s? intervin? pe lâng? Comandamentul german pentru a retrage patrulele de poli?ie german?".
- În concordan?? cu scopul r?zboiului românesc, ziarul „Evenimentul Zilei" public? articolului „Nistrul - linie de ap?rare a Europei".„Hotarele a?ezate atunci de ?tefan cel Mare sunt hotarele naturale, linia geopolitic? a p?mântului peste care acest neam are ?i etnic ?i istoric dreptul s? fie st?pân".
- Pentru a preîntâmpina producerea unor atentate sau sabotaje ?i a mic?ora riscurile unui atac aerian, Comandamentul Militar al Capitalei nu aprob? def??urarea finalei Cupei României la fotbal, între echipele F.C. Rapid ?i Unirea Tricolor.

30 iunie 1941.

- Pe front se desf??oar? ac?iuni de importan?? local?, prioritare fiind activit??ile pentru reorganizarea dispozitivelor de lupt? în vederea viitoarei ofensive.
- În conformitate cu concep?ia general?, Armata 4 precizeaz?, prin Instruc?iunea operativ? nr. 1, c? în prima faz? a ofensivei Armate 11 germane, marile unit??i din subordine aveau misiune de „fixare, prin atacuri demonstrative ?i foc pe tot frontul, în zonele cele mai favorabile, creându-?i în acela?i timp condi?ii favorabile pentru înaintare". Ulterior, urmau s? atace cu efortul la flancul stâng ?i centru, asigurând, în acela?i timp, flancul drept al armatei germane.
- Intuind viitoare ofensiv? germano-român?, trupele sovietice sunt foarte active, presând mereu în capetele de pod.
- Pentru îmb?rb?tatea militarilor din subordine, generalul Gheorghe Stavrescu, comandantul Diviziei 14 infanterie, li se adreseaz? astfel: „Ceasul nostru a sosit! O clip? numai ?i vom trece Prutul al?turi de bravii no?tri camarazi germani, n?pustindu-ne asupra c?l?ilor sângero?i care un an ne-au schingiuit fra?ii ?i pâng?rit sfântul p?mânt al Basarabiei".
- Incursiunea unei subunit??i din Regimentul 13 infanterie dincolo de Prut, în sectorul Z?g?rancea, este descris? astfel în Jurnalul de opera?ii al unit??ii: „Pentru aceast? ac?iune (ob?inerea de informa?ii despre inamic - n.n.) este nevoie de oameni curajo?i ?i buni înot?tori. În mod voluntar s-a desprins din rânduri sublocotenentul de rezerv? Chiriac Traian din Compania cercetare, care ia asupra sa aceast? misiune. A pornit în amurgul serii spre Prut, cu 12 oameni din aceea?i companie, iar la miezul nop?ii, goi, s-au aruncat în Prut, cu ofi?erul în frunte ?i au ajuns la malul opus f?r? s? fie sim?i?i. Pentru a nu fi u?or observa?i ?i descoperi?i, la ajungerea pe malul basarabean, s-au uns cu noroi ?i astfel au cotrob?it satul Z?g?rancea, încin?i cu o curea de care erau ag??ate multe grenade. În sat, nici ?ipenie de om; la marginea de est îns? un bol?evic adormit în post. Ca prim? grij?, l-au prins de gât pentru a nu da alarma, îns? a?a de tare l-au strâns c? a murit pe loc. Drumul mai departe l-au f?cut târâ?, c?ci de cu ziu? se observase c? acolo aveau o pozi?ie înt?rit?. Aici îns? erau de veghe mai mul?i bol?evici, care au dat alarma deschizând un foc viu. Pentru a le descoperi pozi?ia ?i for?ele, ai no?tri s-au r?spândit, au deschis foc de grenade, ?i astfel inamicul s-a trezit din somn s-a alarmat întreaga pozi?ie descoperindu-?i rezisten?ele. De luptat cu ei nu mai era posibil ?i nici prev?zut în misiune astfel c? zmeii o pornir? u?or înapoi ?i din nou înot venir? pe malul nostru, îns? mai pu?in trei: sergentul ?i?tac Alexandru, caporalul Ro?ca Constantin ?i caporalul Costin T. Erau primele jertfe ale regimentului pe altarul patriei Aceste suflete au murit îns? cu onoarea de a fi sim?it cei dintâi sub picioarele lor, p?mântul Basarabiei, ce ne chema. Informa?iile aduse au fost foarte pre?ioane ?i exploatate cu folos de marea unitate".
- Pe lâng? consemnarea a numeroase fapte de arme deosebite, documentele timpului men?ioneaz? ?i gre?eli de conducere ?i execu?ie: colonelul Vasile Mih?escu, comandantul Grup?rii de artilerie a Diviziei 1 gard?, este înlocuit cu colonelul Constantin Lupescu pentru „lips? de leg?tur? cu infanteria în luarea m?surilor impuse de împrejur?ri în ac?iunea de la Oancea"; unora dintre militarii Companiei 11 din Regimentului 1/2 vân?tori, care n-au avut t?ria s? reziste în capul de pod de la Bogd?ne?ti, li se aplic? sanc?iuni corporale (din ordinul comandantului Regimentului).
- Documentele zilei se refer? ?i la starea de spirit a militarilor. Al?turi de „un mare entuzism ?i dorin?? de r?zbunare" (Armta 4), se constat? ?i „o stare de îngrijorare ?i nemul?umire din cauza scumpirii excesive vie?ii, precum ?i din cauza lipsei de pe pia?? a a o parte din alimentele de prim necesitate" (Corpul 3 armat?). Îngrijorare a produs ?i întârzierea pl??ii „ajutorului familiilor concentra?ilor".
- De la începutul r?zboiului, armatele 3 ?i 4 române au pierdut 442 de militari uci?i, 659 r?ni?i ?i 374 disp?ru?i.
- „Evenimentele" de la Ia?i se încheie tragic, Pre?edin?ia Consiliului de Mini?tri anun?ând executarea „500 iudeo-comuni?ti, care tr?seser? focuri de arme din case asupra solda?ilor germani ?i români" (f?ra a se putea dovedi acest lucru). Concomitent, 2.500 de evrei au fost lua?i de la chestura Poli?iei, du?i la gar? ?i îmbarca?i în 39 vagoane de marf?, trenul fiind dirijat spre Roman, apoi înapoi spre Târgu Frumos, unde, la dechiderea a cinci dintre vagoane au fost g?si?i doar 240 supravie?uitori. Al?i 1 974 de evrei au fost închi?i în 19 vagoane de marf? (supraînc?rcate), din care 1 198 au decedat, într-un timp foarte scurt, pân? la Podul Iloaei. Calvarul celor închi?i în cele dou? trenuri, în acea zi torid? de var? ?i a lipsei celor mai elementare condi?ii de transport, a fost de neimaginat (drama evreilor din cele dou? „trenuri ale mor?i" nu s-a sfâr?it).
- Indiferent dac? a fost ini?iat/provocat ?i de structuri specializate germane, pogromul/masacrul de la Ia?i a fost de neacceptat, incalificabil, crimele fiind condamnate de Ion Antonescu: „Nu este admisibil ca fiecare cet??ean sau fiecare soldat s?-?i asume rolul de a solu?iona problema evreiasc? prin jaf ?i masacre. Prin asemenea procedee ar?t?m lumii c? suntem un popor nedisciplinat ?i necivilizat ?i punem autoritatea ?i prestigiul statului într-o lumin? cu totul nepl?cut?. Opresc dar cu des?vâr?ire orice ac?iune pornit? din ini?iativ? individual? ?i fac r?spunz?toare autorit??ile militare ?i civile de executarea acestui ordin. Crime de asemenea natur? constituie o pat? ru?inoas? pentru neamul întreg ?i ele trebuie pl?tite mai târziu de c?tre alte genera?ii decât aceea care le-a comis. Cei care se vor abate ori s-au ab?tut de la ordinul de mai sus vor fi da?i în judecat? ?i li se va aplica sanc?iunile cele mai severe prev?zute de lege". (General Ion Antonescu, 4 iulie 1941).

footer