Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Col (r) Prof. univ. dr. Alesandru Dutu   
Duminică, 24 Iunie 2018 20:17

Ordin-22-iunie-1941„Reîmplini?i în trupul ??rii glia str?bun? a Basarabilor ?i codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele ?i plaiurile voastre". (General Ion Antonescu)

Ocuparea Basarabiei ?i a nordului Bucovinei de c?tre Uniunea Sovietic? în vara anului 1940 a f?cut ca obiectivul principal al angaj?rii României în cel de-al Doilea R?zboi Mondial, la 22 iunie 1941, al?turi de Germania, s? devin? reîntregirea teritorial?, repunerea grani?ei pe Nistru. Intuind planurile germane, Ion Antonescu a valorificat contextul interna?ional ?i a decis singur angajarea ??rii în r?zboi de partea Reich-ului, cerând militarilor români, prin celebrul ordin :

22 iunie 1941 - ORDIN C?TRE ARMAT?

„Osta?i,
V-am f?g?duit din prima zi a noii Domnii ?i a luptei mele na?ionale s? v? duc la biruin??; s? ?terg pata de dezonoare din cartea Neamului ?i umbra de umilire de pe fruntea ?i epole?ii vo?tri. Azi, a sosit ceasul celei mai sfinte lupte, lupta drepturilor str?mo?e?ti ?i a Bisericii, lupta pentru vetrele ?i altarele române?ti de totdeauna. Osta?i, V? ordon: Trece?i Prutul! Sdrobi?i vr?jma?ii din r?s?rit ?i miaz?noapte. Desrobi?i din jugul ro?u al bol?evismului pe fra?ii no?tri cotropi?i. Reîmplini?i în trupul ??rii glia str?bun? a Basarabilor ?i codrii voevodali ai Bucovinei, ogoarele ?i plaiurile voastre.
Osta?i,
Pleca?i azi pe drumul biruin?elor lui ?tefan cel Mare ca s? cuprinde?i cu jertfa voastr? ceea ce au supus str?mo?ii no?tri cu lupta lor. Înainte. Fi?i mândri c? veacurile ne-au l?sat aci straja drept??ii ?i zid de cetate cre?tin?. Fi?i vrednici de trecutul românesc.
Osta?i,
Înainte. S? lupta?i pentru gloria Neamului. S? muri?i pentru vatra p?rin?ilor ?i a copiilor vo?tri. S? cinsti?i prin vitejia voastr? amintirea lui Mihai Vod? ?i a lui ?tefan cel Mare, a martirilor ?i eroilor c?zu?i în p?mântul ve?niciei noastre cu gândul ?int? la Dumnezeu.
S? lupta?i pentru desrobirea fra?ilor no?tri, a Basarabiei ?i Bucovinei, pentru cinstirea bisericilor, a vie?ii ?i a c?minurilor batjocorite de p?gâni cotropitori.
S? lupta?i pentru a ne r?zbuna umilirea ?i nedreptatea. V-o cere Neamul, Regele ?i Generalul Vostru.
Osta?i, Izbânda va fi a noastr?. La lupt? !
Cu Dumnezeu înainte!."

Pozi?ia Conduc?torului Statului român s-a dovedit a fi în contradic?ie cu cea a liderilor partidelor politice democratice, Iuliu Maniu ?i C.I.C. Br?tianu, care de?i urm?reau ?i ei reîntregirea na?ional?, nu doreau angajarea ??rii în r?zboi al?turi de Germania. Nu s-au opus îns? trecerii Prutului. De?i nu fusese consultat, regele Mihai I a trimis generalului Ion Antonescu, în chiar prima zi de lupt?, o telegram? prin care î?i exprima acordul cu ac?iunea întreprins? ?i ura militarilor români „s?n?tate ?i putere ca s? statorniceasc? pentru vecie dreptele grani?e ale neamului". R?spunzându-i (25 iunie 1941), Ion Antonescu i-a mul?umit pentru „cuvintele de îmb?rb?tare ?i de apreciere", l-a asigurat de „devotamentul" s?u ?i ?i-a exprimat încrederea în victorie „pentru ?ar? ?i pentru Majestatea Voastr?".

Vestea începerii luptei eliberatoare din estul ??rii a fost primit? cu bucurie de majoritatea popula?iei, în pofida grijilor privind soarta celor dragi ?i apropia?i chema?i s? lupte pentru reîntregire. „Ca un torent - consemna ziarul « Timpul », la 22 iunie 1941, referindu-se la atmosfera din Bucure?ti -, lumea a coborât în strad?, îmbr??i?ându-se. Ochii tuturor erau plini de lacrimi... Pie?ele, mai ales, sunt o mare de capete. Orchestrele militare cânt? mar?uri patriotice. Deodat?, cineva, de lâng? statuia regelui Carol I, se desprinde ?i invit? la pa?i m?sura?i de hor? pe o bucovineanc? în pitorescul ei costum na?ional. A fost ca o desc?rcare electric?. S-a întins o hor? demn? de condeiul lui Co?buc". Impun?toare manifesta?ii de acest fel au avut loc ?i în alte ora?e ?i sate ale ??rii.

Declara?ii de adeziune fa?? de lupta eliberatoare a armatei române au f?cut Patriarhia ?i Academia Român?, precum ?i alte institu?ii reprezentative ale statului. În cadrul Armatei „micile nemul?umiri - a?a cum releva o sintez? a Corpului 3 armat? - au disp?rut ?i fiecare este gata ?i a?teapt? cu înfrigurare s?-?i fac? datoria fa?? de ?ar? pentru restabilirea grani?elor noastre str?mo?e?ti". Mul?i comandan?i de unit??i ?i mari unit??i sau simpli ofi?eri ?i-au exprimat sentimentele în declara?ii prin care ?i-au mobilizat subordona?ii la îndeplinirea datoriei fa?? de ?ar?.

Generalul Gheorghe Jienescu, ministru secretar de Stat al Aerului : „Zbur?tori - se adresa aviatorilor -, onoarea de a purta la biruin??, pe cerul românismului, cocarda tricolor? v? apar?ine. Consemnul zilei este: echipajul care a terminat muni?ia în încle?tarea luptei ?i nu vede victoria se proiecteaz? cu ma?ina în pas?rea du?manului... Tineret zbur?tor, sun? buciumurile ?i codrii r?sun?, uruie cerul. În cântec de motoare, cântecul na?iunii, la arme, la man?e, cu Dumnezeu înainte !".

General Ion Sion, comandantul Diviziei 1 blindate : „Este faza sfânt? a recl?dirii României Mari, zguduit? atât de puternic de ultimele cataclisme. Mai mult ca oricând, ast?zi ?ara are nevoie de întreg sacrificiul nostru pentru a o face s? tr?iasc? iar??i între vechile hotare. Este idealul nostru, al tuturora, este idealul Patriei. Acest gând, adânc s?pat în sufletul nostru trebuie s? constituie singurul crez pentru care to?i românii trebuie s? lupt?m".

Aceea?i stare de spirit era înregistrat? ?i în rândurile civililor, voluntariatul c?p?tând un un mare num?r de persoane, inclusiv din rândul ofi?erilor de rezerv? ?i din retragere solicitând reîncadrarea în armat?. În acest context, Ministerul Ap?r?rii Na?ionale a emis un Comunicat (27 iunie) prin care ruga „s? nu se mai fac? astfel de cereri" ?i aducea la cuno?tin?a general? c? „fiecare trebuie s?-?i fac? datoria în sfera de activitate, acolo unde se g?se?te, contribuind astfel mai bine ?i u?urând efortul celor de pe front". Între voluntari s-au aflat tineri ?i b?trâni, intelectuali ?i oameni de rând.

Tot atât de adev?rat este ?i faptul c? mul?i au încercat (?i reu?it) s? evite concentrarea ?i trimiterea pe front, preferând bulevardele, restaurantele ?i cafenele Capitalei.
Pe front luptele s-au dovedit a fi deosebit de dificile, pierderile fiind mari înc? din primele zile de r?zboi. Acest lucru s-a datorat nepreg?tirii corespunz?toare a armatei din timp de pace (instruire, dotate etc.), dar ?i rezisten?ei îndârjite opus? de trupele sovietice.

22 iunie 1941 - Pe front!

C?pitanul Balaban: „Istoria, în paginile ei nep?rtinitoare, va încresta cu siguran?? nepieritoarele fapte de arme s?vâr?ite de osta?ii no?tri în aceste zile".
- Primii militari români care intr? în lupt? sunt aviatorii. Printre ei ?i comandorul Nagaevski, originar din Basarabia.
- Pe frontul terestru, artileria diviziilor române ?i germane deschide foc împotriva pozi?iilor sovietice. Concomitent, subunit??i române din majoritatea marilor unit??i execut? incursiuni în teritoriul ocupat de inamic. În unele locuri, trecerea Prutului reu?e?te cu u?urin??, dar în cele mai multe (la Mitoc, Vii?oara, Santa Maria, C?line?ti, B?d?r?i, Sculeni, Ungheni, Costiuleni, F?lciu, Bogd?ne?ti ?i Rânze?ti, Oancea etc.) trupele sovietice reac?ioneaz? cu violen??, provocând numeroase pierderi for?elor române. La fel de grele sunt luptele ?i în Bucovina.
- În atacul de la podul Oancea, sergentul Ion Tofan din Batalionul 21 pionieri escaladeaz? singur partea superioar? a grinzii metalice, anihileaz? santinela sovietic?, apoi se întoarce, ia steagul tricolor ?i-l arboreaz? pe malul basarabean al Prutului. Peste pu?in timp avea s? fie ucis în confruntarea cu inamicul. Spre prânz, micul cap de pod de la Oancea (pe o raz? de 400-500 m de la pod) este men?inut cu dificultate de companiile 9 ?i 10 din Regimentul 11 doroban?i (Divizia 21 infanterie), în lupt? fiind r?nit maiorul Ursuleac, comandantul Batalionului 3 infanterie (?i al?i numero?i militari români). „Comandan?ii find sco?i din lupt? - men?ioneaz?, pu?in mai târziu, jurnalul de opera?ii al regimentului - trupa nu s-a mai putut men?ine în micul cap de pod care devenise un cuib de proiectile... Inamicul bombardeaz? continuu ?i puternic Oancea, incendiind mai multe case din centrul satului". În prima zi de lupt?, Regimentul 11 doroban?i pierde 58 militari uci?i, 75 r?ni?i ?i 21 disp?ru?i.
- La F?lciu ?i Bogd?ne?ti, unit??ile Diviziei 1 gard? intr? în lupt? dup? primirea consemnului „Basarabia", subunit??i din Regimentul 6 de gard? „Mihai Viteazul" constituind câte un cap de pod. Pentru cucerirea celor dou? poduri de peste Prut „se ofer? un foarte mare num?r de volutari, ofi?eri ?i trup?", a?a cum consemneaz? jurnalul de opera?ii al Diviziei 1 gard?.
- La nord de Dorohoi, militarii Escadronului 3 din Regimentul 6 ro?iori execut? un atac fulger?tor ?i într-o jum?tate de or? resping inamicul de pe Dealul Bobeica. „A fost o ?arj? ca în vremurile de glorie ale cavaleriei - consemneaz? c?pitanul Alexandru Schmidt, comandantul subunit??ii. Bravii c?l?re?i ai Regimentului 6 ro?iori purtat nu ?i-au dezmin?it tradi?ia armei lor". Revenindu-?i, inamicul a executat un atac fulger??tor din a doua linie de cazemate, rezultând încle?t?ri sângeroase. În prima linie de atac s-a aflat ?i locotenentul Paul Liviu, care a c?zut r?pus de gloan?e, în timp ce striga: „Înainte b?ie?i!". Elogiindu-i jertfa, un document de epoc? men?ioneaz?: „A murit ca un brav între bravi, cu ochii a?inti?i spre apele Prutului ?i ale Nistrului ?i cu mâinile adânc înfipte în p?mântul str?mo?esc al Bucovinei sfin?it de acum prin sângele s?u geneross ?i viteaz. Sfidând moartea ?i dispre?uind glon?ul du?man, el a ar?tat fostului s?u instructor c? ?tie s? lupte ?i s? moar? ca un adev?rat erou, patriei c? ?tie s?-?i jertfeasc? cu drag via?a pentru izbânda ei, iar neamului întreg c? ?tie s? fie mândru de a avea asemenea fii nepieritori".

- Referindu-se la semnifica?iile luptei la care participa, c?pitanul Balaban, comandantul Companiei mitraliere din Batalionul 15 vân?tori de munte, consemna: „Abia se împlinise anul de când Basarabia ?i Bucovina de nord ne-au fost r?pite, f?r? lupte, în împrejur?ri prea binecunoscute ?i Batalionul 15 vân?tori de munte, în care ne încadr?m, al?turi de întreaga armat? român? ?i aliat?, f?când front spre Prut, c?ut?m a p?trunde cu privirea ?i gândul pân? la Nistru, gata de a împlini în fapt porunca generalului nostru « Solda?i, trece?i Prutul ! », gata de a învinge sau de a r?mâne «pietre de hotar» la vechea noastr? frontier?. ?ara s?rb?torea curajul fl?c?ilor care au pornit la lupt? cu gândul de a sp?la prin jertfa lor umilin?ele ce în ultimul timp întunec? str?lucirea lui na?ional?. Istoria, în paginile ei nep?rtinitoare, va încresta cu siguran?? nepieritoarele fapte de arme s?vâr?ite de osta?ii no?tri în aceste zile. Nenum?rate sunt jaloanele care fixeaz? cadrul în care istoricul de mâine va ?ese povestea acestui r?zboi al « Refacerii Na?ionale »".

23 iunie 1941, a doua zi de r?zboi!

- Ion Antonescu confirm? primirea directivei operative de la Hitler ?i mul?ume?te „cu gratitudine pentru cinstea f?cut?", asigurându-l c? armata român? „va fi la în?l?imea dârzeniei, elanului ?i eroismului dovedite de str?bunii no?tri în lungul celor 20 de secole de lupt?, de martiraj ?i de glorie româneasc?". Face cunoscut c? „armonia cu comandamentele germane din România este perfect?" ?i c? se va conforma „întocmai directivelor primite".
- La orele 9.00, generalul inspecteaz? unit??ile din linia întâi ale Diviziei 7 infanterie ?i Brig?zii 8 cavalerie, instalate pe baza de plecare la ofensiv?. Apoi se deplaseaz? la Divizia 15 infanterie.
- În pofida st?rii de r?zboi, Ministerul Afacerilor Str?ine nu transmite nicio instruc?iune Lega?iei române de la Moscova. La fel procedeaz? ?i Kremlinul.
- Pe front, ac?inile militare se deruleaz? conform concep?iei strategice ini?iale: „defensiv? activ?". Ca urmare, de la Izvoarele Sucevei pân? la v?rsarea Dun?rii în Mare au loc ac?iuni de mai mare sau mai mic? anvergur?. Rezisten?a opus? de trupele sovietice face ca pe front luptele s? capete un caracter local. Unele incursiuni peste Prut reu?esc (la B?d?r?i, unde podul a fost ocupat intact de c?tre geni?ti, altele nu (la Ungheni, ?tef?ne?ti etc.). Ajunse la millocul albiei Prutului, b?rcile unei subunit??i din Regimentul 7 vân?tori sunt surprinse de proiectoarele inamicului ?i lovite de gloan?ele a zeci de arme automate. Incursiunea e?ueaz?. Incursiunea nu reu?e?te.
- Sovieticii reac?ioneaz? prin trageri puternice de artilerie ?i execut? numeroase incursiuni (la Orofteanca, Mitoc, Giurgiule?ti etc.) „Se zguduia p?mântul. Un zgomot asurzitor, rezultat din spargerea proiectilelor ?i vâjiitul schijelor. Câinii din satul Orofteanca fugeau urlând de spaim?; case în fl?c?ri. Pe scurt, un tablou de groaz?" - consemna un militar din Regimentul 7 ro?iori.
- La ?erbaia, sub lumina proiectoarelor, sovieticii încearc? s? realizeze o trecere prin vad.
- La Bogd?ne?ti, sunt respin?i de militarii Companiei 9 din Regimentul 6 gard? „Mihai Viteazul », lupta dându-se la baionet?.
- Pe direc?ia Rânze?ti - Ghioltosu (sud ?iganca) o subunitate din Regimentul 1/2 vân?tori gard?, condus? de locotenentul Constantin Petrescu atac? prin balta Prutului, cu armele deasupra capului, reu?ind s? str?pung? pozi?ia inamicului ?i s? ocupe o pozi?ie dominant? la nord de Gheltosu. Neprimind înt?riri este obligat? s? se retrag? în cursul nop?ii, sub presiunea inamicului.
- Pierderile Diviziei 1 gard? : 24 osta?i uci?i, 24 r?ni?i ?i 8 disp?ru?i.
- Înc? din zorii zilei, avioanele sovietice bombardeaz? ora?ele Gala?i, Tulcea, Ia?i, R?d?u?i, Dorohoi, Constan?a ?.a. Eroul zilei devine locotenentul Horia Agarici din Flotila 1 vân?toare, care doboar? deasupra Constan?ei trei avioane inamice[1].

--------------------------------------------
[1] Alesandru Du?u, Mihai Retegan, R?zboi ?i societate, România: 1941 – 1945, vol. 1, Editura RAO, Bucure?ti, 1999; Alesandru Du?u, Armata român? de la Prut la Stalingrad ?i înapoi la Prut, 1941-1945, Editura Lexon-Prim, Chi?in?u, 2015.

footer