Revista Art-emis
„Răsboiul României contra Rusiei sovietice (22 iunie 1941 - 23 august 1944)” PDF Imprimare Email
General Platon Chirnoagă   
Miercuri, 06 Iunie 2018 17:42

iunie 1941„După 25 de ani de la terminarea răsboiului româo-rus care a avut loc între anii 1941-1944 constatăm că Marele Stat Major Român n-a tipărit și n-a publicat nici o lucrare istorică militară asupra acestui răsboi. Datorită editurii « Carpaţii » de la Madrid, am putut aduce la cunoștință publicului cititor roman din exil, prin lucrarea «Istoria politică şi militară a răsboiului României contra Rusiei sovietice » apărută în anul 1945 , cauzele acestui răsboi și desfășurarea lui de-alungul celor trei ani de eforturi şi sacrificii pentru apărarea frontierei de est a ţării şi a independenţei poporului român.

Dacă evenimentele politice la care a participat România, precum și acelea care au obligat-o să facă răsboiul Rusiei sovietice sunt suficient de explicite în acea lucrare pentru a se înţelege motivele mai mult de cât întemeiate, pentru care am făcut acel răsboi, nu acelaș lucru se poate spune despre descrierea înseşi a răsboiului. Aşa după cum am arătat în « Introducerea » acelei lucrări, n-am putut avea atunci o documentare complete asupra tuturor marilor operaţiuni la care au participat trupele române. În special, mi-au lipsit date asupra bătăliei de la Odesa şi asupra operaţiunilor armatei a 11-a germane din Basarabia, după 23 august 1944. Ulterior, găsind documentări şi lucrări referitoare la aceste operații, le-am completat sau chiar am adăugat un capitol nou, cum a fost cazul descrierii bătăliei din Basarabia de după 23 august 1944 şi care s-a terminat cu distrugerea armatei a 6-a germane.

Deși după 23 august n-a mai participat la această bătălie nici o unitate românească, totuşi am socotit că ea intră în studiul răsboiului nostru, pentru că, pe de o parte armata a 6-a germane a participat la acea bătălie, aflându-se în componenţa grupului de armate general Petre Dumitrescu împreună cu armata a 3-a română, iar pe de altă parte, această armată germană a căzut luptând eroic tocmai pe teritoriul Basarabiei care ne fusese răpită de Rusia şi pentru care noi am făcut acesteia răsboiul nostru. De asemenea, am mai adus completări referitoare la desfășurarea bătăliei din Moldova şi Basarabia din august 1944, precum şi la luptele de lângă Bucureşti, între 24 şi 27 august ale aceluiaşi an. Revizuirea şi completarea au necesitat o republicare propriu zisă, lucrare în care m-am folosit mult de scrierile autorilor germani, în unde am găsit desvoltate operaţiile cu multă exactitate şi anume: mareşalul Erich von Manstein, generalul de armată Hans Friessner, generalul Hans Doerr, generalul Wolfgang Pickert, Friedrich Forstmeier, Andreas Hillgruber, Hans Kissel și maiorul Walter Rehm. Aduc aici mulțumirile mele profunde acestor scriitori militari pentru preţioasă lor contribuție la studiul acestui război, în care trupele române au luptat alături de neintrecutele în conducere și bravură armate germane, pe teatrele de operații din România și din sudul Rusiei și ale caror cărți și studii sunt menționate în lucrarea de faţă.

De asemenea, adresez mulțumirile mele cele mai bune tuturor prietenilor și camarazilor români care mi-au pus la dispoziție amintirile lor de răsboi, ca să le folosesc pentru această lucrare, destinată să arate și să păstreze pentru viitor actele și faptele de război ale luptătorilor români. În fine, adresez mulţumirile mele cele mai călduroase domnului Traian Popescu, care prin editura « Carpații » a tipărit recenta lucrare, cât și cealaltă, publicată în anul 1965 și Familiei Klara și Eugen von Baila, camarazi nedespărțiți de sbucium și efort în traducerile textelor germane și pentru frățească îngrijire ce mi-au dat după 23 august 1944". (General Platon Chirnoagă).

Prima operație a frontului român a fost un bombardament foarte puternic al aviației germano-române executat în ziua de 22Platon Chirnoaga-Istoria rasboiului contra URSS iunie la orele 4 dimineață, distrugând la teren circa 400 de avioane ruseşti. În zilele următoare armata a 11-a germană a făcut trei capete de pod peste Prut, la Ștefănești, Sculeni și Ungheni. La 29 Iunie, Hitler anunța, pe generalul Antonescu printr-o scrisoare, că, având în vedere înaintarea frontului german armata a 11-a germană va trebui să ia ofensiva la 2 iulie, ca să acopere flancul de sud al grupului de armate von Rundstedt. Armatelor române le-a revinit misiunea de a apară flancurile armatei a 11-a germane. El ruga ca pentru aceste operații, să se subordoneze acestei armate, trupele române necesare. Având în vedere că armata a 3-a se găsea între grupul de armate sud și armata a 11-a, deci făcea legătură între cele două forțe germane, generalul Antonescu a pus-o sub ordinele comandantului armatei a 11-a germane, care mai avea încă în subordine directă alte patru divizii române. Între timp armata a 4-a română și-a concentrat o parte din forțe și a intrat în dispozitivul de plecare la atac, pe Prut.

În dimineață de 2 lulie s-a trecut la ofensivă pe întreg frontul românesc. Armata a 3-a română a atacat cu corpul de munte pe stânga corpului de cavalerie în terenul împădurit și accidentat din Bucovina și la 4 lulie a cucerit orașul Cernăuți (capitală Bucovinei); apoi a trecut Prutul cu ambele corpuri de armată și în patru zile de urmărire a ajuns pe Nistru. Armata a 11-a germană, a atacat prin capetele de pod de peste Prut și, învingând rezistențele rusești din puternicul masiv Cornești, a cucerit orașul Chișinău (capitala Basarabiei) la 9 iulie; iar la 14 iulie era cu toate forțele pe Nistru.

La 2 iulie, armata a 4-a română a făcut trei capete de pod la Costuleni, la est de Huși și la Falciu, apoi a urmat flancul drept al armatei a 11-a germană, curățind forțele ruse din sudul Basarabiei. Divizia română care - sub ordinele armatei a 4-a - se găsea în apărarea Dunării, a trecut în Basarabia la 26 Iulie și a cucerit Cetatea-Albă, oraș la vărsarea Nistrului în Marea Neagră. Dincolo de Nistru, rușii organizaseră poziția „Stalin" pe trei rânduri de cazemate în beton. Era de așteptat o bătălie grea. Armata a 11-a germană, care dispunea de mijloace de foc incomparabil mai puternice decât cele două armate române, a primit misiunea să treacă, Nistrul, să cucerească poziția fortificată rusă, și apoi să se îndrepte spre est până la râul Bug. Armatele române au avut misiunea să asigure cele două flancuri ale armatei a 11-a germană contra atacurilor rusești, urmând mișcarea de înaintare a acestei armate.

Recunoaşterile de treceri s-au făcut în cel mai strict secret. Înainte de zorii zilei de 17 Iulie, fără nici un fel de pregătire de artilerie, bărcile cu primele trupe de atac s-au deslipit de malul românesc și s-au furișat în lungul apei spre malul rusesc. Rușii au observat operația abia după ce trupele de atac au pus piciorul pe malul lor. Trupele armatei a 3-a române au atacat prin surprindere primele cazemate și le-au cucerit. În trei ore s-a organizat un cap de pod de infanterie la flancul drept al armatei. La armata a 11-a germană, după o luptă mai grea - inamicul opunând o mai puternică rezistență - s-a realizat un cap de pod nu departe de cel românesc și altul mai la sud.

Armata a 4-a a reușit și ea în condiții mult mai grele, să facă două capete de pod. Au urmat două zile de lupte inverşunate în jurul acestor capete de pod, cu atacuri și contraatacuri, până când au fost suficient lărgite și s-a pus stăpânire pe toată adâncimea poziției fortificate. După ce această trecere a fost realizată, Grupul de armate „General Antonescu" a fost desființat.

Armata a 11-a germană, a trecut direct sub ordinele grupului de armate „Mareșal Rundstedt" cu misiunea de a urmări în continuare inamicul până la Bug. Cele patru divizii române pe care le primise ca întărire la începutul operațiilor, au fost trecute la armata a 4-a română. Armata a 3-a română a continuat urmărirea inamicului sub ordinele comandantului armatei a 11-a germană. În această urmărire trupele noastre au întâmpinat zilnic rezistenţe izolate, sprijinite pe sate și păduri sau apărate de văi, a căror cucerire a cerut timp și câteodată pierderi serioase. Totuși, după două săptămâni, trupele armatei a 3-a române și cele ale armatei a 11-a germane și-au atins obiectivul. După trecerea Nistrului, armata a 4-a română, a rămas sub ordinele directe ale Marelui Stat Major român și a primit misiunea să cucerească Odesa. În acest scop a fost întărită cu două brigăzi de fortificație și o brigada blindată.ară a răsboiului României contra Rusiei sovietice". Editura Carpaţii, Tr. Popescu, Madrid, 1986.

Aranjament grafic - I. M.

footer