Revista Art-emis
Documente secrete ale tr?d?rii Regelui Mihai (2) PDF Imprimare Email
Prof. dr. Gheorghe Constantin Nistoroiu   
Miercuri, 06 Iulie 2011 22:03
pobedaDocumente secrete ale tr?d?rii Regelui Mihai

Agitat? zi trebuie s? fi avut tovar??ul Vâ?inski dac? era nevoit s? se întâlneasc? cu regele României în miez de noapte. Ne certific? acest lucru ?i telegrama expediat? de Burton Y.Berry, reprezentantul SUA în România, c?tre Secretarul de stat american, în aceea?i sear? de 1 martie 1945, din care alegem doar un fragment:
„Bucure?ti, 1 martie 1945, ora 8 p.m. (primit? ora 9,12 a.m.) Dl.Vâ?inski mi-a cerut s?-l vizitez ast? sear? la ora 6. [...] R?spunzând la întrebarea mea dac? noul prim ministru fusese ales, el a spus c? regele va face alegerea dup? consult?ri cu liderii partidelor. Am spus c? presupun c? liderii de partid vor desemna pe candida?ii propriilor lor partide care intrau în guvern. Dl.Vâ?inski mi-a r?spuns c? existau numeroase clici în vechile partide, c? existau fasci?ti ?i c?, desigur, reprezentan?ii unor astfel de grup?ri nu-?i aveau locul într-un guvern destinat s? combat? fascismul. [...] Impresia mea general? de la întâlnire este aceea de confirmare a rapoartelor, recent înaintate Departamentului. Dl. Vâ?inski ac?ioneaz? pe baza unor instruc?iuni directe. Speran?a sa este s? reu?easc? a salva aparen?ele de procedur? constitu?ional?, dar dac? este necesar, el o va sacrifica pentru o solu?ie rapid?.
Berry"
Repetat? la Moscova sub nr.33. (Foreign Relations of the United States, Diplomatic Papers,1945, vol.V, Europe, pp.489-490; publ. în Ioan Chiper, Florin Constantiniu, Adrian Pop, Sovietizarea României. Percep?ii anglo-americane «1944-1947», Bucure?ti, p.113)

S? remarc?m c? Vâ?inski procedase inteligent întâlnindu-se mai întâi cu „aliatul" pentru a verifica dac? regele român ceruse sprijin sau informase despre presiunile ce se f?ceau asupra sa. Total lini?tit ?i mul?umit plecase la sfatul de tain? cu Mihai I care se dovedea un loial colaborator, demn de toat? încrederea. Scenariul nu avea de ce s? capete note precipitate pentru a declan?a o posibil? reac?ie a lumii democratice.

La 2 martie 1945, Mihai I l-a îns?rcinat pe Petru Groza cu formarea noului guvern, f?r? a ?ine cont de solicitarea lui Iuliu Maniu de a forma un guvern „de colaborare" ?i f?cându-se c? nu în?elege de ce gestul s?u „echivala cu o condamnare la moarte a democra?iei în România". Regele îi sugera proasp?tului ?ef de guvern, s? solicite ?i celor dou? partide istorice, Na?ional-??r?nesc ?i Na?ional-Liberal s? desemneze membri în viitorul guvern, pentru c? a?a era în?elegerea cu ceilal?i doi garan?i ai democra?iei în România, SUA ?i Anglia. Partidele istorice îns? aveau convingerea c? dac? vor protesta pentru alegerea omului Moscovei în suprema func?ie în stat ?i nu vor accepta s? fac? parte dintr-un asemenea grosolan fals, regele, garantul democra?iei nu va investi noul guvern. A fost probabil gre?eala cea mai grav? a lor în aprecierea corect? a alia?ilor ?i mai ales, a adversarilor momentului. Pentru ochii democra?iilor occidentale solu?ia era gata înc? de ceva timp: apari?ia unor „grup?ri rebele" ale îmb?trânitelor partide române?ti, coapte peste noapte de soarele ro?u al Moscovei, tocmai apte s? guverneze conduse de „liberalul" Gheorghe T?t?rescu ?i de „??r?nistul" Anton Alexandrescu. Datorit? trecerii timpului, chiar puternic marca?i de cunoa?terea cumplitului holocaust ro?u declan?at prin gestul regelui Mihai I de a preda destinele ??rii în mâinile unui guvern comunist, gest liber consim?it a?a cum cred c? s-a în?eles în acest moment, reac?ia guvernelor britanic ?i american la aflarea ?tirii c? în România este un guvern ro?u este demn? de o analiz? aprofundat? asupra imposibilit??ii diplomatului de carier? de a crede c? un rege poate s?-?i tr?deze propriul popor.

„Extras din a 26-a (45) Decizie a Cabinetului de R?zboi Minuta 5 - Anex? confiden?ial?:
Mar?i, 6 martie 1945, 5,30 p.m.
Secretarul de stat pentru Afacerile Externe a informat Cabinetul de R?zboi c? tocmai a sosit o telegram? de la vicemare?alul aerului Stevenson, care era ?eful elementului britanic din Comisia de Control în România, indicând c? el poate fi confruntat în orice moment cu o cerere de la regele Mihai ?i regina-mam? pentru refugiu în ambasada britanic? ?i cerând instruc?iuni. Secretarul de stat pentru Afacerile Externe a spus c? era foarte preocupat de modul în care ru?ii tratau pozi?ia României ?i de dezv?luirea atitudinii lor, reprezentat? de acest mod. Pozi?ia regelui în ?ar? fusese bun? ?i el tratase situa?ia cu precau?ie. Dac? el era acum constrâns s? se refugieze în fa?a presiunii aliatului nostru, efectul asupra opiniei publice ?i a rela?iilor anglo-ruse putea fi foarte penibil. În orice caz, el crede c?, "a?a cum noi am acordat deja ad?post generalului R?descu, ambasada Statelor Unite putea acorda ad?post regelui ?i reginei-mame, dac? ap?rea necesitatea." (Public Record Office, Londra PREM, 3/374/9, f.178-179; publ.în Ioan Chiper, Florin Constantiniu, Adrian Pop, Sovietizarea României. Percep?ii anglo-americane «1944-1947», Bucure?ti,1993 p.124)

A?a cum se cunoa?te ast?zi, „necesitatea" nu a ap?rut. Misiunea micu?ului rege abia începea ?i reu?ea s? creeze mari fr?mânt?ri experimenta?ilor politicieni ai vremii, care nu aveau de unde s? ?tie c? destinul Europei de est continua s? fie scris de un adolescent sau de ce nu, de o femeie, regina-mam? Elena, al c?rui rol în istorie este aproape necunoscut. Extrem de important? este, cu siguran??, telegrama trimis? de W. Churchill, primul ministrul al Marii Britanii, pre?edintelui SUA, F. Roosevelt pe data de 8 martie 1945, privind interesele Marii Britanii în Grecia, Polonia ?i România, care l?mure?te o serie de probleme extrem de comentate dup? c?derea regimurilor comuniste, în Europa Centrala ?i de Est. Din p?cate, de cele mai multe ori, comentariile sunt tributare propagandei înc? puternic? pro-rus? ?i mai pu?in realit??ilor reliefate de documente, la care se ajunge înc? destul de greu. (Documentul integral în anexa 4).

general Susaikov si regele MihaiA?a cum se afirm? în finalul penultimului aliniat, ceea ce avea s? se numeasc? „Sindromul Yalta" purificarea elementelor politice oponente constituia o problem? luat? în calcul atât de americani cât ?i de britanici. Algoritmul pe care ei îl credeau capabil s? rezolve problema riscului eliminarii unei opozi?ii democratice de c?tre o minoritate, chiar sus?inut? de sovietici, s-a dovedit gre?it. Sovieticii au ?tiut s?-?i asigure totala colaborare a celui aflat în vârful piramidei prin cointeresare material?. Opera?iunea de sovietizare în România a decurs sigur, cu riscuri minime ?i mai ales le-a oferit o real? victorie în fa?a alia?ilor, care nu au putut intervenii în sprijinul p?str?rii democra?iei de tip occidental pentru simplu motiv c? singurul autorizat s? reprezinte legal România, iar regele, nu a avut nimic de obiectat fa?? de evolu?ia evenimentelor din ?ar?. Ceilal?i politicieni au f?cut nenum?rate memorii, au solicitat sprijin dar ac?iunile lor au fost departe de a se ridica la nivelul cerin?elor momentului, lipsa unui lider real al opozi?iei a fost pân? la urm? fatal? ?i farsa sinistr? a continuat. Uzan?ele diplomatice ?i mai ales, legile interna?ionale nu permiteau interven?ii acolo unde puterea suprem? se exercita legal, iar regele Mihai I era legal investit. Sovieticii ?tiau c? România prezint? un interes enorm pentru alia?i, c? opinia public? din aceste state era un factor de mare presiune dac? Mihai I ar fi f?cut ?i cel mai mic gest de revolt? fa?? de modul cum se purtau cu el. Temerile premierului Churchill aveau s? se adevereasc? mult prea rapid. La 30 martie când regele promulga Decretul-Lege pentru purificarea administra?iei publice, permi?ând astfel ca întregul aparat de stat s? treac? sub controlul comunist, punând ?antajul ?i teroarea la temelia întregii administra?ii de stat. Legea aceasta, prin în???i textul ei este un atac odios la cele mai elementare drepturi ale unui om, ca s? nu mai vorbim de dispari?ia total? a posibilit??ii de a reac?iona dac? e?ti nedrept??it. Conform prevederilor legii, la 1 iunie 1945, România se putea mândrii deja cu o administra?ie public? epurat?.

Atâtea realiz?ri „m?re?e" ale regelui Mihai I nu aveau s? treac? neobservate la Moscova, a?a c? trebuia eviden?iat acest lucru pentru ca nimeni s? nu aib? motive s? cread? c? „fratele" sovietic ne for?eaz? în vreun fel s? înv???m democra?ia de tip nou, comunist. La 6 iulie 1945, Prezidiul Suprem al URSS îi confer? lui Mihai I Ordinul „Victoria", printr-un decret al c?rui text exprima un mare adev?r ca de altfel ?i cuvântarea mare?alului Tolbuhin cu acest prilej:
Decret al Prezidiului Suprem al U.R.S.S. de decorare cu ordinul „VICTORIA" a regelui Mihai I al României: Pentru actul curajos al cotiturii hot?râte a politicii României spre ruptura cu Germania hitlerist? ?i alierea cu Na?iunile Unite, în clipa când înc? nu se precizase clar înfrângerea Germaniei Majestatea sa, MIHAI I, regele României, se decoreaz? cu: Ordinul „Victoria" (??????) cu diamante."
Pre?edintele Prezidiumului Sovietului
Suprem al U.R.S.S.
M. KALININ
Secretarul Prezidiumului Sovietului
Suprem al U.R.S.S. - A. GORKIN
Moscova, Kremlin, 6 iulie 1945"
(Arhivele Statului Bucure?ti, fond Casa Regal?, dosar 19/1945, f.1)
Cuvântarea mare?alului Tolbuhin

„Majestate !
În numele Guvernului Uniunii Republicelor Sovietice Socialiste sunt împuternicit a înmâna Majest??ii voastre ordinul suprem al Uniunii Sovietice, ordinul „VICTORIA". [...] Aceasta decorare este recunoa?terea aportului personal al Majest??ii voastre în în?eleapta ?i brusca întors?tur? de la 23 august. Lucrul acesta nu-l va uita istoria. Aceast? decorare este simbolul care subliniaz? eterna prietenie între popoarele noastre. Politica stabilit? dup? 23 august, rela?iile prietene?ti ?i colaborarea cu Uniunea Sovietic?, vor aduce poporului român la fericire, la înflorire, la o prosperitate nemaiv?zut? în istoria sa, în toate domeniile.
La aceasta st? ca garan?ie Marea uniune Sovietic?, marele popor rus. Eu, Majestatea voastr?, îmi exprim convingerea c? rela?iile prietene?ti ale României cu marele ei vecin Uniunea Sovietic?, se vor înt?ri ?i se vor dezvolta, pentru binele popoarelor ambelor ??ri." (Universul " nr. 153 din 9 iulie 1945 )

Ce ar fi trebuit s? în?eleag? oamenii politici români este reliefat în fragmentul urm?tor dintr-o not? informativ? a Serviciului Special de Informa?ii (S.S.I.), proasp?t epurat de elemente „reac?ionare" pentru urm?torii 45 de ani sigur, datat? 30 iulie 1945, spre aten?ionarea celor care urm?reau realizarea scenariului sovietiz?rii României:
„Not? informativ? a Serviciului Special de Informa?ii privind situa?ia politic? a Partidului Na?ional-T?r?nist ?i a leg?turii acestuia cu alte for?e politice din ?ar? ?i str?in?tate, 30 iulie 1945: [...] 8. Leg?turile cu Palatul: Maniu a ?inut totdeauna personal leg?tura cu Palatul Regal, exprimându-?i în nenum?rate rânduri regretul c? suveranul a pus girul consim??mântului s?u pe actul de la 6 martie 1945. În ultima vreme, se pare c? în audien?ele solicitate la suveran, cei doi pre?edin?i de partide (Iuliu Maniu ?i Dinu Br?tianu), au fost sf?tui?i s? înceteze orice fel de ac?iune care ar putea d?una intereselor ??rii ?i care ar privi raporturile de sincer? prietenie ?i bun? colaborare cu U.R.S.S.. Faptul acesta, conjugat cu împrejurarea aten?iunei deosebite pe care Uniunea Sovietic? a acordat-o factorului nostru constitu?ional, prin decorarea regelui ?i predarea cu solemnitate a celor dou? avioane, precum ?i lipsa de invita?ie la aceste solemnit??i a domnilor Maniu ?i Dinu Br?tianu, a f?cut ca cei doi ?efi de partide s? caute a descifra în aceste elemente alte sensuri decât acelea a unor protocoale obi?nuite." (Arhivele Statului Bucure?ti, fond Pre?edin?ia Consiliului de Mini?tri, Serviciul Special de Informa?ii, dosar 9/1945, p.10-21)

Anexa 4 – Telegrama primului ministru al Marii Britanii, W. Churchill, c?tre pre?edintele SUA F. Roosevelt, privind interesele Marii Britanii în Grecia, Polonia ?i România.

Personal ?i strict secret
Nr. 905/8.3.45
Sunt convins c? ?i dumneavoastr? ve?i fi la fel de mâhnit ca ?i mine de recentele evenimente din România. Ru?ii au izbutit s? stabileasc? conducerea unei minorit??i comuniste prin for?? ?i prin false declara?ii. Am fost stânjeni?i în protestele noastre împotriva acestor desf??ur?ri de faptul c?, în scopul de a avea libertatea de a salva Grecia, Eden ?i cu mine am recunoscut la Moscova, în octombrie c? Rusia va avea o voce larg prepodenrent? în România ?i Bulgaria, în timp ce noi vom conduce Grecia.Stalin a aderat foarte strict la aceast? în?elegere în cursul celor treizeci de zile ale luptelor împotriva comuni?tilor ?i E.L.A.S. în ora?ul Atena, în ciuda faptului c? toate acestea îi erau nepl?cute lui ?i celor din jurul s?u. Acum pacea a fost restabilit? în Grecia ?i, de?i în fa?a noastr? se mai afl? multe dificult??i, sper c? vom putea organiza în urm?toarele luni alegeri libere, de preferat sub supravegherea britanic?, american? ?i rus? ?i c? apoi o constitu?ie ?i un guvern vor fi instituite prin voin?a poporului grec care r?mâne supremul ?i ultimul nostru obiectiv în toate împrejur?rile ?i cu care ?tiu c? simpatiza?i.
Stalin urmeaz? acum o orientare opus? în dou? ??ri ponto-balcanice/ Black Seea – Balkan countries / o orientare ce este absolut contrar? tuturor ideilor democratice. Dup? conversa?iile anglo-ruse din octombie de la Moscova, Stalin a semnat pe hârtie principiile de la Yalta, care au fost c?lcate în picioare de România. Cu toate acestea am fost foarte doritor s? nu st?rui asupra acestui fapt pân? într-atât încât Stalin s? spun? : " Nu m-am amestecat în ac?iunea voastr? din Grecia, de ce nu-mi l?sa?i ?i mie aceea?i latitudine ?i mie în România ?" Aceasta ar fi dus din nou la compara?ii între obiectivele ac?iunii sale ?i cele ale noastre. În aceast? privin?? nici o parte nu ar fi convins-o pe cealalt?.Tinând seama de rela?iile mele personale cu Stalin, sunt sigur c? ar fi o gre?eal? ca în aceast? faz?, s? m? angajez într-o discu?ie pe aceast? problem?. Sunt de asemenea foarte con?tient c? avem în mâinile noastre problema mult mai important? a Poloniei ?i, prin urmare, nu doresc s? fac nimic în privin?a României care ar putea prejudicia perspectivele noastre de a ajunge la un acord pentru Polonia. Cu toate acestea cred c? el ( Stalin ) ar fi trebui informat despre mâhnirea noastr? fa?? de evenimentele care au dus la instalarea prin for?? a unui guvern al minorit??ilor comuniste în România, deoarece aceasta se afl? în conflict cu concluziile Declara?iei privind Europa elibarat?, asupra c?reia am fost de acord la Conferin?a din Crimeea. Mi-e team?, mai ales, c? instaurarea acestui guvern comunist poate s? duc? la epurarea f?r? discern?mânt a românilor anticomuni?ti care vor fi acuza?i de fascism, în acela?i fel în care s-a întâmplat în Bulgaria. Este ceea ce preveste?te emisiunea de ieri a postului de radio Moscova, al c?rei text, l-am telegrafiat ambasadei noastre. A? sugera, deci s?-i cear? lui Stalin s? vegheze ca noul guvern (român) s? nu înceap? imediat o epurare a tuturor elementelor politice care se opun vederilor sale pe motiv c? au fost încurajate s? ac?ioneze astfel de Declara?ia de Yalta.
V? vom sprijini, desigur, ?i dac? îmi ve?i ar?ta textul oric?rui mesaj, pe care sunte?i înclinat s?-l trimite?i lui Stalin, Voi trimite ?i eu unul pentru a-l sprijini. Exist?, evident, un acord total între reprezentan?ii no?tri ?i ai DVS, la fa?a locului ./.../
( Public Record Office PREM 3/374/9, f.124-125; publ.în Roosvelt and Churchill. Their Secret Wartime Correspondence, pp.660-662 – publ.în Ioan Chiper, Florin Constantiniu, Adrian Pop, Sovietizarea României. Percep?ii anglo-americane (1944-1947), Bucure?ti, 1993, p.139)

Fragment din volumul „Privire sub Coroan?"
- va urma -
Grafica - Ion M?ld?rescu
footer