Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
  
Duminică, 06 Mai 2018 16:58

Constantinopol 1204La 12 aprilie 1204, armate crucia?ilor din Occident au ocupat capitala Imperiului Roman, Constantinopolul ortodox, pe care l-au supus jafului ?i distrugerii. Papa Inocen?iu al III-lea, care ini?ial a binecuvântat expedi?ia, a descris în termeni duri ocupa?ia catolic? a Constantinopolului: „Cum va putea cu adev?rat biserica grecilor, indiferent de cât de grav este asaltat? de nenorociri ?i persecu?ii, s? se reîntoarc? în uniune ecleziastic? ?i devo?iune pentru Sfântul Scaun, când ea vede în latini numai un exemplu de pierzanie ?i de lucr?tur? a întunericului, a?a încât, pe bun?-dreptate, acum îi detest? pe latini mai mult decât pe câini? [...] Ei au furat vasele din argint din altare ?i le-au spart în buc??i pentu ei. Au violat locurile sfinte ?i au r?pit cruci ?i relicve".

Înst?pâni?i pe capitala Bizan?ului, crucia?ii au incendiat cea mai mare parte din ora? ?i au luat în robie o mare parte dintre locuitori.. Doar în prima zi au fost uci?i 7000 de oameni. Clerul ortodox constituia o ?int? predilect? a Crucia?ilor. Episcopii ?i al?i clerici au suferit chinuri teribile ?i au fost m?cel?ri?i cu o furie ie?it? din comun. Patriarhul (Ioan al III-lea), descul? ?i dezbr?cat, abia a reu?it s? scape trecând pe ??rmul opus. Bisericile au fost batjocorite, inclusiv Aghia Sofía, în scene de o groz?vie nemaiîntâlnit?. Clerul latin a fost în primele rânduri ale jefuitorilor. Biblioteca din Constantinopol a fost distrus?. Valoarea celor furate din Constantinopol dep??ea, conform surselor vremii, peste 900.000 de m?rci de argin?i. Iat? descrierea jafului, dup? cum a v?zut-o istoricul american Spiros Vryonis în cartea Bizan?ul ?i Europa:

„Solda?ii latini au supus cel mai m?re? ora? din Europa la un jaf de nedescris. Timp de trei zile au ucis, au violat, au furat ?i au distrus la o scar? pe care nici m?car vechii vandali sau go?i nu aspirau. Constantinopole devenise un muzeu al artei antice ?i bizantine, un magazin de bog??ie pe care latinii nu-l credeau posibil. De?i vene?ienii aveau o apreciere pentru arta pe care au descoperit-o (pân? la urm? erau ?i ei semi-bizantini) ?i au salvat cât au putut, francezii ?i ceilal?i au distrus totul, oprindu-se doar ca s? bea, s? violeze c?lug?ri?ele ?i s? ucid? clericii ortodoc?i. Crucia?ii ?i-au manifestat ura pentru greci în modul cel mai spectaculos: distrugând cea mai m?rea?? biseric? a cre?tin?t??ii. Au distrus iconostasul, icoanele ?i c?r?ile sfinte din Aghia Sofia ?i au pus pe scaunul patriarhal o prostituat? care cânta melodii porcoase. Înstr?inarea dintre Est ?i Vest care începuse de secole, a culimnat cu masacrul teribil care a acompaniat distrugerea Constantinopolului. Grecii erau convin?i c? pân? ?i turcii, dac? ar fi cucerit ora?ul, ar fi fost mai blânzi. Cucerirea Constantinopolului a accelerat c?derea Bizan?ului în mâinile turcilor. În ultim? instan??, a patra cruciad? a avut ca efect direct victoria Islamului, adic? exact opusul inten?iei sale ini?iale".

Vreme îndelungat?, cor?biile apusene au transportat bog??iile Ora?ului în Apus, unde împodobesc ?i ast?zi biserici, muzee ?i colec?ii particulare. Un centru important în care au fost concentrate aceste bog??ii a fost Biserica Sfântul Marcu din Vene?ia. O parte dintre tezaure (îndeosebi manuscrise) au fost distruse. Mai r?u, sursele apusene ale vremii descriu evenimentele ca pe o „victorie a cre?tin?t??ii": cucerirea Constantinopolului este v?zut? ca o pedepsire a „ereticilor" greci, care erau „nelegiui?i ?i mai r?i decât evreii".

Cum au ajuns crucia?ii la Constantinopol

În august 1198, Papa Inocen?iu a chemat la o nou? cruciad? pentru eliberarea Ierusalimului. em?rile la lupt? ale papei au fost ignorate de monarhii europeni: germanii luptau cu puterea papal? (de aceea papa nici nu l-a chemat pe împ?ratul german), iar Anglia era angajat? în r?zboi cu Fran?a. În cele din urm?, în principal datorit? predicilor lui Fulk de Neuilly, a fost organizat? o armat? cruciat? în timpul unui turnir organizat la Écry-sur-Seine de Theobald al III-lea de Champagne, conte de Champagne în 1199. Armata era format? în principal din nobili din nordul Fran?ei (afla?i în rebeliune fa?? de opera de reconstruc?ie a statului, desf??urat? de regele Filip II August): din Blois, Champagne, Amiens, Saint-Pol, Ile-de-France ?i Burgundia. Au sosit contingente ?i din alte regiuni ale Europei Occidentale precum Flandra, Montferrat, Sfântul Imperiu Roman sau din Vene?ia. Theobald a fost ales conduc?torul cruciadei, dar a murit în mai 1201 ?i a fost înlocuit de un conte italian, Bonifaciu de Montferrat.

Armata cruciat? era estimat? la 4.500 cavaleri (cu 4.500 de cai), 9.000 scutieri ?i 20.000 infanteri?ti. O dat? ajun?i la Vene?ia, crucia?ii întâmpin? problema banilor. Ace?tia nu erau suficien?i pentru a acoperi suma convenit? cu dogele. În acel moment dogele propune cucerirea cet??ii Zara de pe coasta dalmat?. Crucia?ii sunt scandaliza?i la auzul propunerii, deoarece Zara apar?inea regelui maghiar care, de altfel, promisese s? ofere sprijin cruciadei. Pontiful, de asemenea, se opune hot?rât acestei idei. Cu toate acestea îns?, armata crucia?ilor atac? Zara ?i o cucere?te.

Elementul surpriz?

În mijlocul acestor evenimente, î?i face apari?ia un nou personaj: Alexios Angelos. Acesta era fiul basileului detronat, Isaac II Angelos, ?i cere ajutorul crucia?ilor. El dorea eliberarea tat?lui s?u ?i reinstaurarea lui pe tronul Imperiului. Alexios merge în Germania pentru a purta tratative cu Philip de Swabia, fiul lui Barbarossa ?i ginerele lui Isaac II Angelos. Alexios îi propune lui Philip s? deturneze expedi?ia crucia?ilor spre Constantinopol în vederea restabilirii tat?lui s?u pe tron. Prin?ul incon?tient îi face lui Philip promisiuni exorbitante. În schimbul serviciului adus lui ?i tat?lui s?u, Alexios se oblig? la plata a 200.000 m?rci de argint, la unirea bisericii ortodoxe cu Biserica Romei ?i recunoa?terea suprema?iei papale, participarea la cruciad? cu 10.000 de oameni ?i la între?inerea permanent? în Palestina a unei armate de 500 de cavaleri.

Crucia?ii ajung la Constantinopol, iau ora?ul cu asalt ?i îl detroneaz? pe Alexios III Angelos. Acesta fuge din ora? împreun? cu ultimii banii ai trezoreriei imperiale. La conducerea imperiului revine Isaac II Angelos împreun? cu fiul s?u, Alexios, care era garantul îndeplinirii promisiunilor. Urm?toarele luni sunt foarte grele pentru bizantini. Împ?ratul îi supune unor taxe enorme în vederea strângerii banilor necesari. În cele din urm?, se pl?te?te jum?tate din sum?. Pentru ca mai târziu crucia?ii s? primeasc? vestea c? imperiul nu mai are niciun ban de dat. În ceea ce prive?te crucia?ii, acesta era momentul mult a?teptat pentru a putea cucerii Constantinopolul. Nerespectarea promisiunilor era motivul perfect. Atât vene?ienii, cât ?i ceilal?i crucia?i a?teptau acest moment de mult timp.

Se realizeaz? a?adar un program de cucerire ?i se scrie un document solemn, Partitio Romaniae (Împ?r?irea Romaniei). Acest document stabilea cotele ce revin din prad? fiec?rei p?r?i. Potrivit documentului vene?ienii primeau 3/8 din teritoriile imperiale, iar crucia?ii 5/8, dintre care 1/4 îi erau rezervate viitorului împ?rat. Suveranul urma s? fie ales dintre crucia?i, iar patriarhul dintre vene?ieni. Toate acestea fiind stabilite, crucia?ii pornesc lupta. Constantinopolul este asediat 3 zile, dup? care este cucerit. Metropola-regin? al cre?tin?t??ii este supus? unui jaf însp?imânt?tor timp de 3 zile de „solda?ii lui Hristos". „Ora?ul este despuiat de bog??iile, moa?tele sfinte ?i monumentele sale istorice, care iau drumul Occidentului".

Constantinopolul a fost recâ?tigat în 1261, dar nu a mai fost niciodat? cel dinainte[1].

Not?: Termenii „latini" ?i „greci" nu se refer? la etnia celor în cauz?, ci la ritul cre?tin de care apar?ineau: latinii desemnau pe cei de religie catolic?, ce aveau scaunul la Roma, iar grecii erau ortodoc?ii cu scaunul patriarhal la Constantinopol. De altfel, atât „latinii" cât ?i „grecii" formau imperii ?i regate multi-etnice. De asemenea, occidentalii se fereau s? foloseasc? numele oficial al Imperiului, respectiv Imperiul Roman, pentru c? se dorea restaurarea ideii de romanitate în Vest. Constantinopolul a fost capitala Imperiului Roman din 330 ?i a r?mas astfel pân? la cucerirea sa de c?tre turci, în 1453.

--------------------------------------------------------
[1] Sursa:https://www.activenews.ro/cultura-istorie/12-aprilie-1204-Caderea-Constantinopolului-ortodox-in-mainile-Cruciatilor-Occidentali.-Istoric-A-fost-un-JAF-si-o-DISTRUGERE-fara-precedent-in-istorie.-S-au-oprit-doar-ca-sa-bea-si-sa-violeze-52

footer