Revista Art-emis
Odessa 1941 PDF Imprimare Email
Col (r) Prof. univ. dr. Alesandru Dutu   
Miercuri, 02 Mai 2018 12:57

Erori Odesa 1941„Atunci când o unitate se d? înapoi, ?efii vor a?eza mitraliera în spate ?i vor trage f?r? cru?are contra fugarilor". (General Alexandru Ioani?iu)

Important? pentru desf??urarea opera?iilor militare la flancul sudic al frontului germano-sovietic, victoria româneasc? de la Odessa a fost ?i extrem de costisitoare, cei 18.000 de militari români uci?i în numai 69 de zile, fiind o dovad? clar? a acestui lucru. Pierderile umane au fost determinate de îndârjirea cu care a luptat inamicul, dar ?i de propriile gre?eli în conceperea luptelor ?i conducerea trupelor, în executarea misiunilor, precum ?i de insuficienta instruire a osta?ilor de slaba dotare a unit??ilor cu armament ?i tehnic? de lupt?. Pentru cine dore?te s? le ia în considerare, documentele timpului ?i m?rturiile veteranilor sunt concludente în acest sens:

Generalul Alexandru Ioani?iu, ?eful Marelui Cartier General (20 august 1941): „În ultimele au fost multe unit??i care au ezitat s? atace sau au atacat f?r? elan. De asemenea, au fost unit??i care contraatacate de for?e pu?in numeroase au dat înapoi f?r? vreun motiv bine justificat... Atunci când o unitate se d? înapoi, ?efii vor a?eza mitraliera în spate ?i vor trage f?r? cru?are contra fugarilor".

Generalul Nicolae T?t?ranu, sub?eful Marelui Stat Major (23 august 1941): „Am în fa?? harta. Dispozitivul este cu ?apte divizii în linie ?i cu rezerve importante înapoi. Pare un dispozitiv defensiv, mai ales c? sectoarele lor sunt sensibil egale. Nu cunosc gruparea artileriei grele. În tot cazul nu se vede efortul. Suntem în fa?a unui front înt?rit ?i bine ap?rat. Nu e bine s? atac?m peste tot. Cred c? se impune o ac?iune defensiv? pe o parte a frontului ?i atac cu toate mijloacele, în cealalt? parte. Cred c? direc?ia indicat? este calea ferat? ce merge pe creasta ce duce la Odessa. Odat? st?pâni pe ea se întorc toate v?ile aproape paralele cu frontul ?i care ofer? tot atâte linii de oprire. Pe aceast? direc?ie trei divizii de infanterie în linie (11, 3,7), dou? divizii de infanterie înapoi (8,6). Diviziile din linia întâia sprijinite de tot focul artileriei grele ?i înt?rite cu artileria diviziilor din linia doua ?i cele vecine. În fa?a acestei mase e imposibil ca s? nu se rup? frontul inamic".

Maiorul Ion Mailat din Statul Major al Corpului 3 armat?: „Nu ?tiu a cui a fost ideea s? se treac? la ofensiv? f?r? preg?tire de artilerie, îns? consider c? a fost o gre?eal?. Surpriza nu ?tiu dac? a fost realizat?, în schimb, rezisten?ele inamice nu au fost temeinic neutralizate înainte de începerea atacului. Din aceast? cauz? în prima zi de lupt? nu s-a putut înainta decât 1-1,5 km cu unit??ile Diviziei 7 infaterie ?i mai pu?in cu cele ale diviziilor 11 ?i 3 infanterie... Artileria divizionar? nu a putut distruge cuiburile de mitraliere de sub pode?ele c?ii ferate, fiind bine protejate de grinzi groase de beton, în plus, ?i pozi?iile de tragere ale bateriilor g?sindu-se prea înapoi, la 7-8 km. Ca atare, au r?mas pe câmpul de lupt? circa 200 de mor?i, aproximativ 400 de r?ni?i ?i jum?tate din carele de lupt? ale batalionului maiorului Spirescu. Am avut nefericirea s? fiu trimis de generalul Atanasiu pentru a cerceta cauzele acestei tragedii. Am cercetat ?i am raportat a?a cum s-au întâmplat faptele. Fatalitate dar ?i gre?eli incalificabile".

Ion Antonescu acuz? ?i atrage aten?ia: „Na?iunea va pl?ti cu foarte mult sânge lipsa de preg?tire ?i de instruc?ie. Se g?seau sute de milioane - multe sute de milioane - ca s? se fac? alegeri ?i miliarde pentru scopuri politice, dar nu se g?seau câteva sute de milioane ca s? se fac? cel pu?in tragerile de instruc?ie ale infanteriei".

Reluând ofensiva spre Odessa (28 august 1941), trupele române au reu?it - în urma introducerii în lupt? (1 septembrie 1941) ?i a Corpului 3 armat? (între Gniliakovo ?i Dalnik) - s? str?pung?, cu mari pierderi (pân? la 6 septembrie 1941) cea de-a doua pozi?ie de ap?rare a ora?ului ?i s? ajung?, în unele locuri, în apropierea pozi?iei principale (la nord de Dalnik). Din nou, rezultate ofensivei au fost sub a?tept?rile Marelui Cartier General român. Nemul?umit de ritmul lent în care înaintau trupele, Ion Antonescu s-a adresat astfel Corpului 5 armat? (28 august): „Peste tot în fa?a dvs. inamicul se g?se?te cu spatele la Mare ?i la 3-4 km de ??rm. În astfel de condi?ii, cele mai bune trupe nu se pot men?ine. Trebuie un ultim efort. Onoarea ?i gloria Corpului 5 armat? cere s? se fac? un ultim efort ?i s? se termine odat? cu aceast? ultim? opera?ie care a durat prea mult". A doua zi, Ion Antonescu s-a ar?tat din nou „foarte nemul?umit c? opera?iunile stagneaz? din cauza lipsei spiritului ofensiv al soldatului infanteriei" ?i a criticat modul în care se desf??urau opera?iile militare pe frontul de la Odessa: „Totu?i, o armat? de trei-patru ori mai numeroas? st? pe loc. V? atrag la to?i aten?ia în aceast? privin??, într-un ceas solemn al istoriei noastre. Se constat? o ezitare. Ea vine de sus, nu de jos. Este datorat?, desigur, unei ?coli gre?ite ?i unei lipse de preg?tire a soldatului. Comandan?i ?i comandamente formate timp de 20 de ani, de la licee militare pân? la cursul de comandament, numai în spirit defensiv, cu planuri de manevre scrise dup? calapoade stereotipe pe câte trei - patru coale, în loc s? ne preg?tim pentru r?zboiul pe care-l indic? ?i orbilor puterea motorului ?i viteza pe care o imprim? el picioarelor soldatului. Se mai datore?te, desigur, ?i crimei f?cute de oamenii politici care timp de 2-3 de ani au l?sat, sub pretextul economiilor bugetare, armata total neinstruit?. În schimb îns? cheltuiau pe agen?ii lor electorali pentru alegeri, pentru îmbog??irea partizanilor f?r? m?sur?. A fost o crim?. Am pl?tit-o cu grani?ele ?i o pl?tim ast?zi înzecit cu sânge".

Necru??tor a fost ?i la 5 septembrie 1941, în ?edin?a Consiliului de Mini?tri: „Totu?i, pot s? v? spun c? dac? soldatul ?i, în special ofi?erul, s-au sacrificat într-o m?sur? foarte mare, aceasta s-a f?cut din cauza nepreg?tirii în care s-a g?sit armata. ?i pl?tim foarte scump cu sânge, aceast? crim? a fo?tilor oameni politici c?rora de atâtea ori li s-a atras aten?ia c? lipsa de instruc?ie în care au ?inut armata 20 de ani va fi pl?tit? odat? de na?ia aceasta cu foarte mult sânge. Unul din acei care au dat mai multe semnale de alarm? ?i tuturor regimurilor trecute, am fost eu acela; am f?cut multe d?ri de seam? în care ar?tam situa?ia ?i încheiam cu aceast? fraz? stereotip?: Na?iunea va pl?ti cu foarte mult sânge lipsa de preg?tire ?i de instruc?ie. Se g?seau sute de milioane - multe sute de milioane - ca s? se fac? alegeri ?i miliarde pentru scopuri politice, dar nu se g?seau câteva sute de milioane ca s? se fac? cel pu?in tragerile de instruc?ie ale infanteriei. Solda?ii nu tr?geau nici cinci catu?e pe an. Au fost artileri?ti care au intrat în r?zboi f?r? s? fi tras odat? m?car cu tunul lor. N-ar fi intrat a?a dac? s-ar fi cheltuit 200-300 de milioane anual pentru muni?iuni pentru trageri. Aceasta a fost situa?ia dinainte ?i consecin?ele acestui fapt sunt dureroase pentru noi ?i le pl?tim, cum v-am spus, cu sânge".

Pu?in mai târziu (9 septembrie), avea s? înlocuiasc? de la comanda Armatei 4 pe generalul Nicolae Ciuperc?, s? solicite interven?ia avia?iei germane ?i trimiterea a cinci batalioane de pionieri.

footer