Revista Art-emis
Documente secrete - Tr?darea Regelui Mihai (1) PDF Imprimare Email
Prof. dr. Gheorghe Constantin Nistoroiu   
Duminică, 03 Iulie 2011 22:46
stea URSSDocumente secrete ale tr?d?rii Regelui Mihai
(Vâ?inski, Stalin, Molotov, Beria)

„În noaptea de 23 august 1944, regele Mihai anun?a la Radio c? fusese semnat un armisti?iu cu sovieticii. În fapt armisti?iul nu a fost semnat pân? pe 12 Septembrie, la Moscova. Dat fiind c? nu se semnase armisti?iul, toate trupele române, care se aflau pe frontul din Moldova ?i Basarabia ?i care încetaser? focul, dup? ordinul regelui Mihai, au fost f?cute prizoniere de c?tre ru?i; solda?ii ?i ofi?erii au plecat captivi c?tre Rusia. A?a c? a fost o capitulare necondi?ionat?, nu un armisti?iu. Exista un rege care î?i preda armata du?manului. În ce ?ar? din lume poate fi g?sit un ?ef de stat asem?n?tor? Pe 20 Iulie 1945, i s-a decernat prin mare?alul Tolbuhin din ordinul lui Stalin „Ordinul Victoriei Sovietice". Trist? onoare de a fi decorat de c?tre du?manul de moarte al poporului s?u!" (General Platon Chirnoaga, ?ef-adjunct al Statului Major al Armatei a III-a pe Frontul de Est)

România, era în anul 1944 o ?ar? ce f?cea parte pe merit din elita na?iunilor europene, a c?rei contribu?ie la crearea ?i mai ales la p?strarea valorilor identitare ale civiliza?iei europene nu putea fi ignorat?. Era o ?ar? cu tradi?ie democratic?, pe care doar ne?ansa unui rege cu grave caren?e psihice ?i educa?ionale, Carol al II-lea, o împinsese c?tre t?v?lugul totalitarismului monarhic, dar care nu reu?ise s? desfin?eze r?d?cinile viguroase ale legilor str?mo?e?ti ce guvernau înc? în mediul rural, predominant. Dar mai ales, România anului 1944, avea, prima dat? în istoria ei, o elit? intelectual? f?r? precedent gra?ie atât num?rului mare de personalit??i din toate domeniile vie?ii economice, ?tiin?ifice ?i culturale, cât ?i nivelului de recunoa?tere pe plan mondial, a multora dintre ei. Î?i puteau permite democra?iile europene, Casele regale surori, dar mai ales, deja în curs de afirmare în postura de garant al democra?iei planetare, SUA cedarea României necondi?ionat aliatului sovietic, a?a cum afirm? cu atâta convingere ex-regele Mihai ?i întreaga propagand? pro-monarhic?? Oare România devenise dintr-o dat? neinteresant? pentru americanii care-?i vedeau pierdute propriile investi?ii de pe Valea Prahovei? Nu cumva trebuie s? c?ut?m adev?rul ascuns în documentele vremii pentru a vedea dincolo de „necesitatea" miturile" arhicunoscute: Yalta, Crimeea, Postdam sau Moscova? Nu m? voi opri de ast? dat? la preg?tirea ?i realizarea loviturii de stat de la 23 august 1944 ci doar la unul dintre primele decrete regale, cel din 20 ianuarie 1945.

Mare?alul Ion Antonescu adresa lui Mihai I de pe front, la 23 iunie 1941, ca r?spuns la telegrama din ajun a suveranului urm?torul mesaj: „Multumesc respectuos Majestatii Voastre pentru cuvintele de îmb?rbatare ?i de apreciere cu care a?i cinstit Armata ?i pe mine. Fi?i sigur, Majestate, de devotamentul nostru. Pentru ?ar? ?i pentru Majestatea Voastra ne batem. Pentru ?ar? ?i pentru Majestatea Voastr? trebuie s? învingem". La 28 iulie 1941, Mihai I de România transmitea celui care îi datora nu numai Coroana dar ?i o pozi?ie de onoare ?i autoritatea fa?? de supu?ii s?i, Mare?alului Ion Antonescu un mesaj de felicitare, imediat dupa ce „vitezele trupe româno-germane au alungat peste Nistru armatele comuniste ?i au reîntregit pe vecie ?ara Moldovei". La referendumul na?ional de la 9 noiembrie 1941, 3.481.311 de români votaser? pentru sus?inerea programului de guvernare antonescian ?i doar 74 voturi fuseser? contra, na?iunea exprimându-?i aprobarea pentru tot ce înf?ptuise pân? atunci „Guvernarea dezrobitoare a Mare?alului Antonescu".

S-a spus c? odiosul decret promulgat de Mihai I la data de 20 ianuarie 1945 sub „patriotica" masc? Decret-Lege „Pentru urm?rirea ?i sanc?ionarea celor vinova?i de dezastrul ??rii" (anexa 1) - fusese acceptat doar pentru a le face pe plac sovieticilor care doreau astfel s? se r?zbune pentru înfrângerile suferite în prima parte a r?zboiului. Decretul convenea perfect ?i celui care îl promulgase cu atâta rapiditate, regelui, pentru c? îi permitea astfel s? „purifice" atmosfera atât de plin? de indignare a celor ce asistaser? neputincio?i la predarea necondi?ionat? a ??rii în mâna sovieticilor ?i la masacrarea bravei armate române de c?tre „aliatul" sovietic datorit? lipsei unui armisti?iu semnat oficial. Mare parte din cei c?rora le era „adresat" decretul luptau înc? pe front ?i se întâmpla s? ?i moar? uneori respectându-?i jur?mântul de credin?? f??? de rege. Cel care avea s? refuze cererile de gra?iere ale ofi?erilor eroi ce dezrobiser? Basarabia ?i Bucovina, nu s-a gândit c? ar fi fost o suprem? onoare ca primul judecat ?i condamnat pentru c? luptase pentru o Românie democratic?, cu to?i românii uni?i, s? fie chiar el, regele, sau adev?ratul vinovat pentru pierderea Transilvaniei, nimeni altul dec?t t?ticul Carol al II-lea? Odat? cu promulgarea acestui decret, România intra în cumplita epoc? a terorii ?i mistific?rii ajunse politic? de guvernare. Putea în orice moment s? se descopere de c?tre un „binevoitor" c? erai unul dintre cei care luptaser? pe frontul de r?s?rit sau chiar numai votaser? cu Mare?alul. Justi?ia se transformase într-o mascarad? cu iz de tribunal popular, f?r? discermânt, aservit intereselor celor ce, folosind singurul simbol al puterii existent la acea dat?, regele, se instalau în for?? la putere. Decretul devenea operant în timpul guvernului R?descu, unul din artizanii loviturii de stat ?i care împreun? cu Constantin Vi?oianu, la acea dat? ministru de externe, avea s? conduc? peste pu?in timp una din mi?c?rile de rezisten?? ale românilor din exil. Pentru cel curios ?i dornic s? în?eleag?, este ciudat faptul c? întotdeauna în discursul s?u, cel ce cu îng?duin?a Domnului se nume?te înc? Mihai I, se plânge c? „a fost nevoit s? accepte" sau „s? fac? ". Actele sale, întreaga sa guvernare nu i-au apar?inut niciodat? ?i nu-i apar?in nici ast?zi! Lipsa asum?rii r?spunderii este caracteristica definitorie a acestei personalit??i a istoriei române?ti. Lipsa de curaj, dac? mai adaugi ?i faptul c? nu întotdeauna în?elepciunea face cas? bun? cu curajul, poate s? duc? la un iert?tor sentiment de resemnare care sfâr?e?te aproape sigur, cu un „a?a a fost s? fie, ce era s? fac??" Oare chiar nu ar fi putut face nimic mai mult ?

Mihai SusaikovLa 24 februarie 1945, domnul general de corp de armat?, adjutant Nicolae R?descu, pre?edintele Consiliului de Mini?tri, adresa la radio un apel c?tre poporul român, din care red?m un fragment: „Fra?i români, Cei f?r? neam ?i f?r? Dumnezeu, a?a cum i-a botezat poporul, au pornit s? aprind? focul în ??r? ?i s-o înece în sânge. O mân? de in?i, condu?i de doi venetici Ana Pauker ?i ungurul Luca, caut? prin teroare s? supun? neamul. Vor c?dea strivi?i! Acest neam care a ?tiut întotdeauna s?-?i apere fiin?a, nu de câ?iva neispr?vi?i se va l?sa acum îngenunchiat. Sub masca democra?iei, democra?ie pe care la fiecare pas o calc? în picioare, aceste fioroase hiene ned?jduiesc s? ajung? în st?pânirea ??rii. Sunt nenum?rate blestematele lor fapte, pe tot cuprinsul ??rii. Voi avea în curând prilejul s? v? vorbesc de toate [...] Criminalii care s?vâr?esc aceste nelegiuiri nu au m?car curajul faptelor lor. Vor c?uta s? arunce vina asupra armatei care dup? spusele lor, ar fi provocatoare. Afirm cu toat? t?ria c? nu poate fi insinuare mai infam?. Armata a avut ordinul meu categoric s? nu atace decât dac? este atacat? ?i ea a f?cut ceva mai mult, peste tot unde armata a fost atacat?, a tras în aer numai în scop de intimidare. Putem îns? s? ne mul?umim numai s? constat?m acest lucru, f?r? ca s? ne vin? atunci pedeapsa de la Dumnezeu? F?r? îndoial? c? nu; ca un singur om trebuie s? ne ridic?m ?i s? facem fa?? primejdiei. Eu ?i armata ne vom face datoria pân? la cap?t. Fi?i ?i voi cu to?ii la posturile voastre."
Bucure?ti, sâmb?t? 24 februarie 1945, ora 22 (Arhivele Statului Bucure?ti, fond Direc?ia General? a Poli?iei, dosar 17/1945, f.223-225)

Ca ?ef al executivului românesc la acea dat?, generalul R?descu era un incon?tient, gata s? lupte cu sovieticii, for?a de ocupa?ie? Adev?rul ?tiut de generalul R?descu atunci era altul decât cel pe care îl invoc? întotdeauna Mihai I de România atunci când î?i motiveaz? comportamentul? R?spunsul îl g?sim în telegrama secretarului de stat interimar al S.U.A., Grew c?tre reprezentantul american în România, Burton Y. Berry, privind unele puncte de vedere ale Departamentului de Stat, potrivit c?rora poporul român trebuie s? fie asigurat c? România va r?mâne independent?. Telegrama poart? data de 24 februarie 1945, ora 10 p.m., fiind deci un suport real pentru ?eful Guvernului Român, generalul R?descu în ac?iunea de eliminare a factorilor ce puteau duce la bol?evizarea ??rii. (Anexa 2).

Obi?nui?i cu modul balcanic de a face politic?, am putea crede c? lucrurile ar?tau bine doar pe hârtie. Telegrama din data de 1 martie 1945, trimis? de reprezentantul S.U.A. în Comisia Aliat? de Control pentru România, C.V. Schuyler, Ministerului de R?zboi al S.U.A. în leg?tur? cu demisia guvernului R?descu demonstreaz? c? România nu fusese „d?ruit?" sovieticilor niciodat? de ceilal?i doi alia?i, Anglia ?i S.U.A., a?a cum am fost f?cu?i s? credem noi, românii. (Anexa 3). Ceea ce nu ?tiau alia?ii occidentali, era faptul c? suveranul român, era cel care mo?tenise posibil genetic - moralitatea „mamelor" din Casa regal? româneasc? este cunoscut? - dar mai sigur prin educa?ie un mod „realist" de a vedea guvernarea: „totul pentru tine, ceilal?i î?i datoreaz? supunere". Este binecunoscut? scena, relatat? în memoriile celor prezen?i, desp?r?irii dintre tat?l, Carol al II-lea ?i fiul, Mihai I. La cererea fiului de a nu fi l?sat „aici" , tat?l „responsabil" îi aduce aminte c? are o misiune de îndeplinit! În?l??tor, ve?i spune.
S? încerc?m s? afl?m la ce misiune f?cea referire declaratul admirator al doctrinei totalitare, bol?evice, Carol al II-lea. S? ne oprim mai întâi la telefonograma lui A.I.Vâ?inski, adresat? lui V.M.Molotov, pe data de 1 martie 1945, dup? ce se pare c? primise de la regele Mihai I cel mai scump m?r?i?or pl?tit de poporul român, Guvernul Ro?u :

„SECRET - Prin telefon, din Bucure?ti
Tovar??ului Molotov,
La 10 seara am fost la palat. Am vorbit cu regele. Înc? o dat? i-am repetat cererea mea referitoare la Petru Groza, insistând asupra faptului c? îns?rcinarea i-a fost dat? lui, ca unei persoane care corespunde tuturor condi?iilor men?ionate de mine anterior, în conformitate cu directiva. Regele a r?spuns c? el s-a informat cu aten?ie asupra punctului de vedere al guvernului sovietic ?i sper? c? va putea lua o hot?râre în conformitate cu indica?ia Guvernului sovietic. A promis c? va da r?spunsul în diminea?a zilei de 2 martie, deoarece trebuie s? îndeplineasc? toate procedurile constitu?ionale. Regele a subliniat în repetate rânduri dorin?a sa de a p?stra pe deplin cele mai bune rela?ii cu Guvernul sovietic. Vâ?inski
A transmis, Vâ?inski/ A primit: Pod?erob, la 1 martie 1945, ora 23,58. S-a expediat tovar??ilor: Stalin, Molotov, Mikoian, Beria, Malenkov, Dekanozov, Sec?ia a IV-a Europa" (Arhivele Statutului Bucure?ti, colec?ia Xerocopii Rusia, pachetul XIII, doc.5,f.21; Arhiva MAE al Federa?iei Ruse, Moscova, Fondul 0125- Referentura România, opis 33,mapa128, dosar 5 )

ANEXE

Anexa 1. Decret-Lege
Pentru urm?rirea ?i sanc?ionarea celor vinova?i de
dezastrul ??rii
Art.1.- Sunt vinova?i de dezastrul ??rii :
a) Acei care au instaurat regimul de dictatur? ?i având r?spunderea politic? efectiv?, au pus în primejdie securitatea statului, prin încheierea de tratate de alian?? politic? cu Germania hitlerist?, prin permiterea intr?rii armatelor operative germane pe teritoriul ??rii sau prin pornirea r?zboiului împotriva U.R.S.S. ?i a Na?iunilor Unite.
b) Acei care militând printr-o activitate sus?inut? pentru o politic? extern? al?turi de Germania hitlerist?, au consim?it la cedarea Transilvaniei de Nord ;
c) Acei care prin amenin??ri, prin acte de teroare sau orice ac?iune ilegal? au urm?rit s? impun? României o orientare politic? al?turi de Germania hitlerist?;
d) Acei care interesat s-au pus în slujba organelor de propagand? german?, activând în scopul de a înl?tura ?i a aservi România germaniei hitleriste.
Art.2.- Pentru faptele prev?zute la art.1 se va pronun?a una din urm?toarele pedepse:
a) Munca silnic? pe via?? ;
b) Munca silnic? pe timp de 5-20 ani;
c) Temni?? grea de la 3-20 ani;
d) Închisoare corec?ionar? de la 5-10 ani.
Odat? cu pdeapsa pronun?at?, instan?a va putea pronun?a fa?? de cel condamnat, ca desp?gubiri în favoarea Statului, ?i confiscarea total? sau par?ial? a averii acestuia, cum ?i degra?iunea civic? sau pierderea drepturilor politice de la 3 la 10 ani
Art.3. - Cercetarea ?i instruirea vinova?ilor prev?zu?i de prezenta lege se va face de acuzatori publici, institui?i conform legii pentru urm?rirea ?i sanc?ionarea criminalilor de r?zboi, fiind aplicabile toate dispozi?iile articolelor 4,5,6,7,8,9 ?i 10 din aceast? lege.
Art.4. Judecarea faptelor prev?zute de prezenta lege se va face de o instan?? denumit? Tribunalul special pentru cei vinova?i de dezastrul ??rii.
***
Art. 11. – Acei ce vor ascunde sau vor da ajutor s? fug? celor prev?zu?i în prezenta lege, vor fi pedepsi?i de accea?i instan?? cu închisoare corec?ional? de la 3-5 ani.
Art. 12. – Urm?rirea în baza acestei legi va trebui s? se produc? într-un termen de cel mult 6 luni de la publicarea legii.
Dat în Bucure?ti la 20 ianuarie 1945.
MIHAI
Ministrul justi?iei, Lucre?iu P?tr??canu
(„ Monitorul Oficial" , nr. 17, din 27 ianuarie 1945, p.418-419 )

Anexa 2 - Telegrama secretarului de stat interimar al SUA, Grew c?tre reprezentantul american în România, Burton Y. Berry, privind unele puncte de vedere ale Departamentului de Stat, potrivit c?rora poporul român trebuie asigurat c? România va R?mâne independent?:
Washington, 24 februarie 1945, ora 10 p.m.
Departamentul a observat factorii de nelini?te din situa?ia politic? din România, astfel cum au fost raporta?i în telegramele dumneavoastr? ?i mesajele lui Schuyler. Consider?m c? este de dorit, mai ales în lumina Confererin?ei din Crimeea, s? prezent?m guvernelor sovietic ?i britanic propuneri concrete pentru consult?ri tripartite ?i ac?iuni în problemele politice majore în ??rile foste satelite ale Axei, în perioada de armisti?iu, cu dorin?a de a asigura o mai mare stabilitate politic? în aceste ??ri ?i de a stabilii condi?ii care s? fac? posibil? alegerea liber? de c?tre aceste popoare a formelor de guvern?mânt, sub care vor s? tr?iasc?.
Credem c? v? poate fi folositor atât dumneavoastr? cât ?i lui Schuyler de a fi informa?i asupra vederilor Departamentului asupra câtorva dintre problemele mai urgente pentru a putea face cunoscut? pozi?ia american? în diverse locuri ?i prin diverse mijloace considerate de dumneavoastr? ca potrivite. Sper?m s? ?ine?i, mai ales, seama de urm?toarele:
1. Poporul român nu trebuie l?sat s? se îndoiasc? de existen?a viitoare a ??rii ca un stat independent.
2. Un guvern de coali?ie, reprezentând toate grup?rile politice ?i clasele sociale este, credem noi, cel mai potrivit mijloc de a permite o administra?ie reprezentativ? în actuala perioad?. Nu dorim s? vedem un guvern exclusiv na?ional-??r?nesc sau exclusiv al F.N-D., ?i vom deplânge, mai ales, folosirea ori demonstra?ia de for?? sau orice alt? ?ican? politic? pentru a aduce orice grup la putere.
3. Încerc?rile de a efectua schimb?ri administrative prin mijloace de dezordine sau prin utilizarea for?ei sau a intimid?rii nu trebuie tolerate, ci trebuie încurajat orice efort, care urm?re?te stabilirea procedurilor prin care alegerile locale ?i generale vor putea fi ?inute pe baza votului liber ?i secret sau prin alte mijloace democratice.
4. Nici unei grup?ri politice, fie comuni?ti sau alte elemente, nu trebuie s? i se permit? s? poarte arme, toate instrumentele de for?? fiind l?sate doar la dispozi?ia autorit??ilor guvernamentale ?i luându-se toate m?surile pentru a se asigura c? aceste autorit??i au la dispozi?ia lor for?e ?i echimapent adecvat prntru a men?ine ordinea intern?.
5. Întrucât nu exist? nici un motiv pentru a crede c? regele nu ar servi loial interesele ??rii sale ?i ale cauzei aliate, ?i, mai ales în ceea ce prive?te rolul s?u în trecerea României de la nazi?ti în tab?ra aliat?, este greu s? se g?seasc? vreo justificare pentru atacurile împotriva lui, mai ales într-o perioad? când procedurile pentru asigurarea voin?ei na?ionale nu au fost înc? determinate.
6. F?r? a uita încuraj?rile date românilor în privin?a statutului de cobeligeran?? de c?tre reprezentan?ii alia?i la Moscova în timpul negocierilor de armisti?iu ?i apreciind, în acela?i timp, contribu?ia României în r?zboi, credem c? dorin?a României de a avea statut de cobeligeran?? trebuie luat? în considera?ie cu simpatie.
7. În?elegem dorin?a românilor de a extinde administra?ia lor asupra nordului Transilvaniei, dar speran?a c? realizeaz? aceasta prin agita?ia lor în perioada opera?iilor militare active nu este nici în propriul lor avantaj, nici nu contribuie la dezvoltarea colabor?rii ?i încrederii reciproce.
8. Deoarece este de dorit ca opinia public? american? ?i, în general, mondial?, s? fie pe deplin informat? despre desf??ur?rile din România, ca ?i de pretutindeni, este important s? fie admi?i liber în ?ar? coresponden?ii americani ?i rapoartele lor s? fie cenzurate numai pe baza considerentelor militare.
9. O libertate real? a presei, limitat? numai de cenzura motivat? militar, trebuie s? fie stabilit? ca acces la materialele ?i înlesnirile necesare.
10. Este de dorit ca România s? fie autorizat? s? reia comer?ul cu str?in?tatea de îndat? ce condi?iile o vor permite.
11. Înstruc?iunile ?i directivele privind problemele politice nu trebuie emise în numele Comisiei Aliate de Control f?r? consultarea cu membri americani ?i englezi ai comisiei. Este, desigur, de dorit ca o regul? general?, ca atitudinea american? în probleme ca cele tratate mai sus s? fie f?cut? cunoscut?, cel pu?in, în primul rând, autorit??ilor sovietice decât românilor. Ve?i fi, desigur, c?l?uzit de cursul evenimentelor în fixarea accentului sau momentului discu?iilor dumneavoastr? fie cu ru?ii, fie cu românii, dar problemele de mai sus ni se par a reprezenta cea mai bun? baz? pentru realizarea unei politici aliate, comune în problemele române?ti.
Trimis? la Bucure?ti; repetat? pentru informare la Moscova ?i Caserta, (Foreign Relations of the United States, Diplomatic Papers, 1945, vol V, Europe, pp.478-480;publ. în Ioan Chiper, Florin Constantiniu, Adrian Pop, Sovietizarea României. Percep?ii anglo-americane, 1944-1947, Bucure?ti, 1993,p.107)

Anexa 3 - Telegrama reprezentantului S.U.A. în Comisia Aliat? de Control pentru România, C.V.Schuyler, trimis? Ministerului de R?zboi al S.U.A. în leg?tur? cu demisia guvernului R?descu,
Traducere
De la reprezentan?a SUA în Comisia Aliat? de Control pentru România
C?tre: Departamentul de r?zboi 1 martie 1945
Generalul Vinogradov a convocat asear? o ?edin?? comun? a principalilor reprezentan?i în Comisia Aliat? de Control pentru România. El a declarat c? scopul ?edin?ei este doar de a ni-l prezenta pe noul vicepre?edinte al Comisiei Aliate de Control pentru România, general colonel Susaikov. El a spus c? el fusese schimbat din func?ie din cauza s?n?t??ii sale subrede. Eu am subliniat strigenta necesitate de a se da imediat o explica?ie delega?iei S.U.A. privind ac?iunile din ultimele câteva zile ale autorit??ilor ruse?ti din România. Susaikov a refuzat categoric o discu?ie în leg?tur? cu aceste probleme, spunând c? el doar în diminea?a aceasta sosise de pe front ?i nu putea înc? s? analizeze situa?ia local?. Eu mi-am manifestat apoi dorin?a de a pune unele întreb?ri privind activitatea autorit??ilor ruse?ti cu rug?mintea s? mi se r?spund? la ele cât mai curând posibil. Susaikov a acceptat s? primeasc? întreb?rile. Ele sunt urm?toarele :
1. A? dori s? mi se confirme o ?tire pe care am primt-o potrivit c?reia domnul Vâ?inski s-ar fi aflat aici ieri ?i ast?zi într-o convorbire sau mai multe cu regele, el a cerut demiterea actualului guvern R?descu?
2. Domnul Vâ?inski a formulat în cadrul acestor convorbiri vreo propunere în ceea ce prive?te o variant? pentru un nou guvern?
3. Dac? s-au f?cut propuneri, acestea au fost prezentate în numele Comisiei Aliate de Control sau în numele Uniunii Sovietice?
4. Ce motive pot eu prezenta Guvernului meu pentru luarea acestor m?suri f?r? consultarea prealabil? a reprezentan?ilor guvernelor britanic ?i american?
Am subliniat c? dat? fiind importan?a evenimentelor ce au loc sunt obligat s? informez imediat Guvernul S.U.A. despre refuzul vicepre?edintelui de a discuta acum aceast? problem?. Vicemare?alul aerului, Stevenson, a sprijinit pozi?ia mea. El a atras, de asemenea, aten?ia asupra unei scrisori adresate domnului Vâ?inski, cerând ca acesta s? amâne orice ac?iune pân? când vicemare?alul v? primii instruc?iuni de la Londra. Stevenson a atras totodat? aten?ia supra scrisorii sale de protest de s?pt?mâna trecut? în problema libert??ii presei ?i suspend?rii ziarului „Viitorul". El a spus c? acest protest a fost cu des?vâr?ire ignorat de Comisia Aliat? de Control ?i c? „este foarte afectat de acest lucru". (Arhivele Statului Bucure?ti, colec?ia Microfilme SUA, r.693, c.472-473; The National Arhives of the United States, Franklin D. Roosevel Library, Hyde Park, New York, Presiden?ial Secret Folder, Map Room Box 77.)

- va urma - footer