Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Col. (r) Conf. univ. dr. ing. Anatol Munteanu, Membru A.O.?.R.   
Duminică, 11 Martie 2018 15:58

Slt. Gheorghe NastaseGheorghe N?stase - Istoric, geograf, poet ?i deputat în Sfatul ??rii

Gheorghe N?stase s-a n?scut la 16 februarie 1896 în satul Hristici, jude?ul Soroca, Basarabia, într-o familie de ??rani gospodari. A copil?rit în locuri frumoase, cu gr?dini ?i livezi. ?i-a f?cut studiile gimnaziale la Soroca, ?i nimeni atunci nu a presupus c? în b?ie?elul Gheorghe, cu privirea dârz?, nevinovat? de la ?ar?, se ascunde un mare patriot român, un viitor poet, profesor de istorie ?i geografie. Mai târziu ?i-a continuat studiile într-o localitate plin? de istorie din sud-estul Basarabiei, numit? Cetatea-Alb?, iar de aici, ?i-a aprofundat studiile la Universitatea din Ia?i. În 1915 este înrolat în Armata rus?, trece o instruire bun? la ?coala Militar? din Odesa ?i trimis cu gradul de podporucic (sublocotenent) pe Frontul de Sud, românesc. Era în toi Primul R?zboi Mondial. În cadrul unui Regiment rus de infanterie, particip? la luptele din Dobrogea împotriva armatelor unite germano-bulgaro-otomane. În lupte a v?zut moartea în ochi, s-a maturizat, s-a format ca un militar des?vâr?it ?i lupt?tor.

În 1916-1917, sublocotenentul N?stase Gheorghe, împreun? cu solda?ii basarabeni particip? la luptele de la Siret, unde Armata român? se ap?r? eroic de inamicul german, care invadase România. Pe frontul românesc ia atitudine fa?? de revolu?ia ?i de evenimentele de rena?tere na?ional?, de dezrobire a basarabenilor de sub jugul ?arismului rusesc. Urmând Manifestul proclamat de revolu?ia rus?, c? fiecare popor are dreptul de a-?i hot?rî singur soarta, sublocotenentul Gh. N?stase î?i caut? camarazii de lupt?, î?i caut? oamenii de idei, este inspirat de militarii patrio?i: c?pitanul Catelli, sublocotenen?ii: Crihan, Murafa, Scobioal?, se înscrie în Comitetul Ost??esc Moldovenesc de la Ia?i, devine un propagandist înfl?c?rat. În ziarul „Cuvânt moldovenesc", scrie: „...s? avem încredere în frunta?ii no?tri ofi?eri ?i politicieni, c?l?uzi?i de cele mai frumoase gânduri pentru popor ?i f?r? team? ?i ?ov?ial?, s? urm?m calea pe care ne-au ar?tat-o ei, pov??ui?i de cele mai curate cuget?ri ?i dorin?i, [...] privind cu n?dejde în viitor. Acesta ne preveste?te o soart? mândr? ?i frumoas?".

În decembrie 1917, s-au activizat la Chi?in?u organiza?iile revolu?ionare bol?evice „Frontotdel", „Rumcerod", distruse la Ia?i de c?tre solda?ii moldoveni ?i cazacii generalului ?cerbaciov. Aceste ?i alte organiza?ii „bol?evice" ?i „esere" reprezentau interesele militarilor ru?i ?i ucraineni în Basarabia, to?i ace?tia erau retra?i de pe frontul românesc ?i a districtului militar Odesa. Erau subordona?i ?i sus?inu?i de Comitetul Central revolu?ionar bol?evic de la Petrograd. Prin hot?rârile adoptate de ei, se prevedea desfiin?area Armatei Moldovene?ti, arestarea ?i executarea deputa?ilor Sfatului ??rii, pedepsirea tuturor ofi?erilor moldoveni ?i tragerea la r?spundere a nobilimii basarabene. În aceast? perioad?, sublocotenentul Gh. N?stase a ie?it în fa?a solda?ilor moldoveni, a vorbit ?i i-a îndrumat s? nu sus?in? aceste organiza?ii militare extremiste, a publicat un articol în „Cuvântul moldovenesc", în care î?i exprima atitudinea fa?â de aceste elemente anarhiste, a scris despre înstr?inarea unor compatrio?i ?i solda?i moldoveni de propriul popor.

A participat la Congresul Studen?esc, care a avut loc la Chi?in?u la 20 mai 1917, unde a luat cuvântul: „?coala este cel dintâi mijloc de regenerare a moldovenilor. Prin urmare, s? se înceap? înc? la 1 septembrie ?coli moldovene?ti în toate satele ?i s? se întroduc? în mod îndatoritor (obligatoriu) alfabetul latinesc". La Congresul înv???torilor, în ziua de 26 mai 1917, Gh. N?stase aminte?te, printre altele, c? în vederea ?colariz?rii înv???torilor, în vederea trecerii la înv???mântul cu predare în limba român?, manualele necesare s-au adus din România. A promovat valorile na?ionale în mediile militare ?i non-militare prin ac?iune direct? ?i scrierea de materiale ce propagau unirea Basarabiei cu România. ?i-a men?inut convingerile ?i pe timpul mandatului de deputat în Sfatul ??rii, în cadrul c?ruia a activat în calitate de secretar al Comisiei Agrare. A participat la elaborarea Legii Agrare, considerând-o un prim pas al armoniz?rii legisla?iei Basarabiei cu cea a Regatului Român. Face parte din Partidul Na?ional Moldovenesc, frac?ia Blocul moldovenesc. A fost propus ca deputat din partea osta?ilor de pe Frontul românesc. Fiind deputat al Sfatului ??rii, în ziua de 27 martie 1918 a votat unirea Basarabiei cu România.

Orice român trebuie s? se bucure de acest fapt m?re?, c?ci prin el s-a ?ters marea nedreptate istoric?, jertfa dat? de românii basarabeni în anul 1812, când au suferit exploatarea ?i umilin?a, care a durat dou? genera?ii, circa 106 ani. Calea urmat? de Sfatul ??rii este singura cale dreapt?, c?ci ea ne-a adus la înf?ptuirea unei p?r?i a idealului na?ional: "Unirea neamului. Orice alt? cale ar fi fost o cale gre?it? ?i urm?rile ei ar fi fost mult mai triste decât acele ale „r?pirii de la 1812". Blestema?i de neam, de istorie ?i de urma?i ar fi fost acei nepricepu?i, care ar fi mers pe alt? cale. Judecata dreapt? ?i nep?rtinitoare a istoriei îi va judeca aspru pe cei care, sub cuvânt c? ne doresc bine, ne îndreapt? pe alte c?i",- spune în scrierile sale Gh. N?stase.

În cuvânt?rile sale patriotice, sublocotenentul Gheorghe N?stase vorbea în fa?a solda?ilor moldoveni: „dezrobi?i de sub jugul ?arismului rusesc, noi am ajuns a fi ast?zi fii ?i cet??eni liberi ai României libere. O nou? via?? într-o ?ar? unde noi suntem st?pâni pe soarta noastr? ?i pe viitorul nostru - aceasta ni se deschide de ast?zi înainte. Nemaiavând grij? de ru?ii care voiau s? ne st?pâneasc? neamul, vom încorda toate puterile noastre trupe?ti pentru prop??irea cultural? ?i economic?". Impresiile sale de la aceast? Conferin?? le-a publicat în 1920, în „Arhiva pentru ?tiin?a ?i reforma social?", întitulându-le "Basarabia la Conferin?a de pace."

În 1919, delegat la Conferin?a de pace de la Paris, avea misiunea s? demonstreze legalitatea Unirii Basarabiei cu România. Bun cunosc?tor al limbilor englez? ?i francez?, împreun? cu Ion Pelivan, Ion Codrenu ?i Serviu Cujb?, i-a convins pe diploma?ii occidentali c? doar în componen?a României, Basarabia are ?anse de supravie?uire. În timpul lucr?rilor Conferin?ei, a fost secretarul delega?iei Sfatului ??rii, contribuind la redactarea Memoriului La quesion de la Besarabie, adresat Conferin?ei, în care aducea dovezi referitoare la legalitatea Actului Unirii ?i a Sfatului ??rii.

Delega?ia basarabean? a dus o propagand? energic? printre diploma?i, oameni politici ?i marile cotidiene din Paris prin documente-memorii ?i prin discu?ii (viu grai) pentru a l?muri chestiunile ?i situa?ia din Basarabia, a invaziei bol?evice ?i a minorit??ilor na?ionale, inclusiv a evreilor ?i a ucrainenilor. Majoritatea factorilor politici ?i culturali, afar? de delega?ia american?, care a ridicat obiec?ii referitor la Unire, au privit cu simpatie propunerile noastre ?i au spijinit, au aprobat legitimitatea Unirii Basarabiei cu România. Ulterior ?i-a publicat impresiile în studiul Basarabia la Conferin?a de pace, în Arhiva pentru ?tiin?a ?i reforma social?, unde amintea ?i de necesitatea unor cercet?ri istorice ?i geografice, care ar aduce în lumin? realit??ile Basarabiei.

Din articolul Despre moldovenii înst?ri?i, semnat de Gheorghe N?stase în ziarul Cuvânt moldovenesc, desprindem o rafal? îndreptat? spre cei care s-au mancurtizat ori, dând de gustul mierii prin ??ri str?ine, au uitat demult p?timita lor patrie, Basarabia: „[...] e mic num?rul patrio?ilor no?tri [...] mul?i patrio?i sunt departe de ?ar?, soarta i-a aruncat prin str?in?tate. [...] Num?rul frunta?ilor no?tri ar trebui s? fie mult mai mare. [...] Unde sunt ace?ti oameni? De ce nu se aude glasul lor? Ei tac, ei sunt nep?s?tori de soarta neamului din care au ie?it, ei nu simt durerea ?i necazurile pe care le-a îndurat ?i le îndur? neamul nostru. [...] Num?rul oamenilor lumina?i este atât de mic ?i num?rul nemernicilor este atât de mare. [...] Ast?zi a sunat ceasul, când ace?ti fii r?t?ci?i trebuie s? se întoarc? în sânul poporului moldovenesc ?i s?-?i puie toate puterile pentru a-l ajuta s?-?i croiasc? alt? soart?".

În 1919 s-a înscris la Sec?ia de Istorie-Geografie din cadrul Universit??ii din Ia?i, dar din anul doi a fost încadrat asistent suplinitor la Catedra de Geografie. Dup? ce ?i-a sus?inut teza de licen??, succesiv, la dou? specialit??i, a plecat la Sorbona s?-?i preg?teasc? doctoratul în geografie. În 1923, Gheorghe N?stase este licen?iat în istorie, în 1924 este licen?iat în geografie. Având un talent înn?scut literar ?i ?tiin?ific, scrie o lucrare de mare valoare despre etnografia ?i geografia Basarabiei. În 1925 devine conferen?iar la catedra de antropogeografie, iar din 1932 este doctor în geografie, ulterior devenind ?ef al Catedrei de Geografie general? ?i Geografie uman? la Universitatea din Ia?i. În 1925 se c?s?tore?te cu o tân?r? ?i frumoas? basarabeanc?, Olga Vrabie, fiica cunoscutului patriot român Gheorghe Vrabie. Poeta l-a uimit prin sensibilitatea versurilor ?i lucr?rilor scrise. Armonioasa pereche peste un an pleac? la Paris, unde Gheorghe urma s?-?i ia doctoratul. Dar pentru pl?pânda basarabeanc?, clima parisian? s-a dovedit a fi neprielnic?, ea îmboln?vindu-se de tuberculoz?. Au urmat ani de tratament prin pensionate ?i mân?stiri, dar, în cele din urm?, inima curajoasei ?i chinuitei poete a încetat s? bat?. Din aceast? c?s?torie, Gheorghe N?stase a avut un b?ie?el, pe nume Mitic?, devenind unul dintre cei mai mari speciali?ti români în bizantologie.

Cu toate greut??ile ?i suferin?ele vie?ii, prelunge?te activitatea didactic? ?i ?tiin?ific?. Prin lucr?rile sale, Gh. N?stase se manifest? ca un savant, scrie în câteva domenii: geografie, istorie, toponimie: Hotarul lui Halil-Pa?a ?i cele dou? ceasuri (Buletinul societ??ii regale de geografie, vol.51), Ungurii din Moldova la 1646... Arhivele Basarabiei, nr.4, 1934; nr.5, 1935). În colec?ia de c?r?i, Cuno?tin?e folositoare, Gheorghe N?stase a tip?rit Schi?ele sale despre Basarabia, Ucraina ?i Lituania. A scris competent despre g?g?uzi, despre slavii de la Orhei în secolul XVII, a realizat Descrierea statistic? a Bugeacului.

Patriotul ?i poetul Gh. N?stase, în Calendarul Basarabiei, a închinat satului de ba?tin?, „ S?tucean din vale", o tulbur?toare od?; scrie ?i alte lucr?ri în versuri. Ca geograf, despre râul Dun?rea, ca fluviu important al Europei, a scris urm?toarele: „[...] din mun?ii cei mai înal?i, mai înz?pezi?i ?i ploio?i ai Europei, Dun?rea aduce ?i duce spre mare un noian de ap?. În timpul apelor mari, ea scurge în mare 35.000 m3 de ap? pe secund?, în timpul apelor mijlocii - 7.000 m3 sec., iar în timpul apelor celor mai sc?zute - 2.000 m3 sec. În privin?a aceasta, Dun?rea o întrece pe Volga cu 50% din debit, de?i Volga are o lungime de 3570 km ?i un bazin mult mai vast decât cel dun?rean; însu?i Nilul e întrecut ca debit de Dun?re, cu toate c? are o lungime de 6.600 km....".

Ca istoric, accentueaz? importan?a pentru activitatea umanit??ii în trecutul Dun?rii ?i îndeosebi a Bra?ului Chiliei: „...Într-adev?r, acest bra?, cu numele de „Peuce" figureaz? în istorie deja pe timpul lui Darius Histaspe. Comer?ul ?i naviga?ia activ? a grecilor antici de la gurile Dun?rii - ?i în special comer?ul înfloritoarei colonii grece?ti a Histriei – se f?ceau tot pe bra?ul Peuce-Chilia. Aici, pe bra?ul Chiliei, pe locul actualei Chilii basarabene, se afla Helis, centrul puterii Ge?ilor de pe timpul regelui Dromichaetes, cu 3 secole înainte de Hristos. Pe acest bra?, principal ?i pe atunci ca ?i azi, macedonenii sub Filip II, Alexandru cel Mare ?i Lysimac, au c?utat de mai multe ori s? puie mâna, pentru a putea, prin el, st?pâni întreaga Dun?re... Pe acest bra? desf??oar? o mare activitate economic? în sec. XIII, XIV ?i XV marii negustori medievali, genovezii, al c?ror centru comercial principal era la Chilia. Alungarea t?tarilor de c?tre munteni ?i unguri în sec olul al XIV-lea ?i întinderea st?pânirii „basarabe?ti" în Sudul Bugeacului actuale urm?reau, de fapt, st?pânirea bra?ului Chiliei. Atunci când moldovenii, în sec.XV, ajung st?pâni pe acest bra?, cu Cetatea Chiliei, ei apar în ochii lumii ca de?in?tori ai „cheii" strategice ?i comerciale a Dun?rii. În sfâr?it, turcii, dup? ce scap? din mâini, împreun? cu Basarabia, Bra?ul Chiliei, î?i dau sama, c? au pierdut prin aceasta întreg rostul st?pânirii lor la Dun?re ?i foarte curând dup? aceasta (1829), p?r?sesc cu indiferen?? întreaga delt? în mâinile ru?ilor"[1].

Dup? al Doilea R?zboi Mondial ?i invazia sovietic? în România, patriotul ?i savantul Gheorghe N?stase lucreaz? ca profesor titular la catedra de Geografie General? ?i Geografie Uman? a Universit??ii din Ia?i, func?ie onorat? pân? în 1948. Dup? ce este dat afar?, trece într-un anonimat benevol, pentru a se salva împreun? cu alte min?i luminate, participan?i ai evenimentelor Unirii. Se fere?te de s?lb?ticia organelor sovietice N.K.V.D. ?i noua Securitate român?, care persecutau intelectualii români ?i îndeosebi, basarabenii. Acest fiu credincios al Basarabiei, Gh. N?stase, dispare în umbr?, se retrage din via?a public? ?i extern?, iar u?ile în institu?iile statului socialist, de tip stalinist îi sunt închise.

În acela?i an, 1948, este arestat, pentru c? a fost membru al Sfatului ??rii, a stat un an în cercet?ri, umilin?? ?i condi?ii de pu?c?rie politic?. A avut un mare noroc de un ofi?er rus sovietic, care l-a apreciat ca savant pentru lucr?rile geografice despre Delta Dun?rii, „era bun pentru viitoarele rela?ii cu sovieticii", este eliberat condi?ionat din deten?ie. A lucrat la o editur? ca traduc?tor din român?-rus?, de carte ?tiin?ific?. În anul 1955, a fost reîncadrat în activitatea ?tiin?ific? la Institutul de Geologie ?i Geografie al Academiei Române. A colaborat la elaborarea Monografiei geografice a Republicii Populare Române ?i a scris lucr?ri de geografie demografic?. Dup? pensionare, a lucrat la elaborarea unui studiu de toponimie asupra Basarabiei, care, din p?cate, a r?mas necunoscut. S-a stins din via?? la 28 decembrie 1985 dup? decenii de lupt? pentru cauza na?ional? - ini?ial pentru autonomia Basarabiei, apoi pentru Unirea ei cu ?ara, apoi pentru men?inerea adev?rului istoric.

Iulia Toma: Sublocotenentul N?stase Gheorghe, prin faptele lui ?i prin tot ceea ce a f?cut pentru împlinirae actului Unificator de la 1918, arat? c? avem un trecut tragic, dar mereu glorios ?i c? „atâta timp cât va fi poporul român, o istorie a românilor ?i un tricolor românesc, martirii Basarabiei vor fi ?i martirii Neamului Românesc". Acest f?uritor al României Mari ?i-a sacrificat libertatea, familia ?i via?a pentru ?ar?, pentru neam. A luptat pân? în ultima clip? pentru a scoate adev?rul istoric la lumin?, iar jertfa lui nu a fost z?darnic?. A l?sat în urm? un nume ?i un renume.

Bibliografie
1.A.N.M., f.727, inv.2, dos., 3777.
2.Poni, Nicolae, Gheorghe N?stase. Via?a Basarabiei, nr.10, 11, 1942.
3.Mic dic?ionar enciclopedic, Bucure?ti, 1972.
4.Figuri contemporane din Basarabia, Chi?in?u, 1939.

----------------------------------------------
[1] Gurele Dun?rii ?i Basarabia, Via?a Basarabiei, nr.3, 1932.

footer