Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Col. (r) Conf. univ. dr. ing. Anatol Munteanu, Membru A.O.?.R.   
Duminică, 04 Martie 2018 18:09

General Constantin Br?escuComandant de Mare unitate în Primul R?zboi Mondial, a contribuit la fondarea Armatei Na?ionale Moldovene?ti ?i a sprijinit Unirea cu România

Constantin Br?escu s-a n?scut la 21 ianuarie 1873 în satul Corbul, jude?ul Soroca, în familia lui Petru Br?escu, mo?ier cu trei mii de desetine de p?mânt, fost mare?al al nobilimii din partea de nord a Basarabiei. El a mai de?inut func?ia de tutore al "magaziilor de cereale", rezervele de stat ale jude?ului Hotin ?i Soroca, strict supravegheate de autorit??ile Imperiului Rus, folosite de armat? în campaniile militare[1]. Dup? studiile ?colare ?i-a prelungit înv???tura la un jimnaziu militar, apoi a absolvit ?coala militar? de Cavalerie din Nicolaev, Novorusia. A fost avansat la gradul de sublocotenent, încadrat ca ofi?er în Regimentul „Astrahan", dislocat în Rusia, transferat în ora?ul Tiraspol. Este deta?at la ?coala militar? din Tveri, Rusia, unde s-a aflat pân? în 1904, exercitând ini?ial func?ia de ofi?er, apoi cea de aghiotant, fiind, concomitent, ?i profesor de istorie în ?coala de instruc?ii. În decembrie 1904, este numit ofi?er pentru misiuni în cadrul Statului Major al Armatei a 3-a din Manciuria, iar în august 1905 preia func?ia de aghiotant superior al Sec?iei de decorare de pe lâng? Statul Major al acestei armate.

În 1906 este transferat în regimentul „Astrahani", i se d? în subordine un escadron de cavalerie. În acela?i an este avansat la gradul de locotenent-colonel, fiind trecut în Regimentul de husari Lubensk, încartiruit în Chi?in?u, este transferat ca ajutor al comandantului de Regiment pentru gestiune, iar mai târziu, numit ?i al Serviciului al unei Mari Unit??i pe front. Particip? în Primul R?zboi Mondial, este avansat la gradul de colonel. Pe frontul de Vest particip?, în cadrul Statului Major ca aghiotant al comandantului de regiment. În noiembrie 1914, în luptele cu germanii, este grav r?nit, contuzionat în piept ?i în abdomen de un proiectil brizant ?i urmeaz? tratamentul într-un spital de companie, este transferat la spitalul militar din Chi?in?u, care apar?inea Uniunii Zemstvelor. În 1915 colonelul C. Br?escu se înapoiaz? în Regimentul din Gali?ia, unde s-a aflat pân? în 1917, comandând regimentul ?i alte structuri separate de lupt?.

În perioada Revolu?iei din februarie 1917, C.Br?escu a fost comandant de Divizie. În „Albumul Basarabiei", Gh. Andronache men?ioneaz?: „... La sfâr?itul lunii aprilie 1917, C. Br?escu i-a convocat pe to?i basarabenii înrola?i în Divizia a 8-a Cavalerie pentru a clarifica care este atitudinea acestora pentru formarea unui Regiment Moldovenesc, a unei unit??i militare a moldovenilor din Basarabia". În aceast? perioad? colonelul C. Br?escu ia leg?tura cu Comitetele Ost??e?ti ale militarilor moldoveni, sus?ine ideea autonomiei Basarabiei, în cadrul Rusiei, aducându?i aportul personal în aceast? problem?. În mai 1917 a preluat comanda Regimentului 8 de ulani Voznesensk. În perioada activiz?rii ac?iunilor bol?evice în Chi?in?u (decembrie 1917-ianuarie 1918) nu s-a implicat în restabilirea ordinei publice, nu a sus?inut unit??ile militare revolu?ionare.

Când Sfatul ??rii a abordat problema na?ionaliz?rii trupelor militare moldovene?ti, a fost primul care s-a oferit s?-?i asume aceast? r?spundere. S-a oferit Armatei Moldovene?ti, cu cuno?tin?ele ?i experien?a din domeniul militar. A solicitat Comandamentului Armatei Ruse s? fie concediat din func?ia de comandant de Regiment ?i s? fie pus la dispozi?ia Sfatului ??rii, care l-a numit Comandant al Regimentului Moldovenesc de Cavalerie.

În cel de-al doilea guvern al Republicii Democrate Moldovene?ti sub conducerea lui Daniel Ciugureanu, din 19 ianuarie 1918, colonelul Constantin Br?escu a fost numit Director General al Departamentului de R?zboi. Dup? 24 ianuarie 1918, Directoratul General pentru Probleme Militare ?i Maritime a fost transformat în Minister de R?zboi. Func?ia de ministru fiindu-i atribuit? colonelului C.Br?escu, mai târziu avansat în gradul de general maior. Noul Minister de R?zboi a continuat activitatea de formare a armatei na?ionale, de organizare a Statului Major al Armatei, de completare a locurilor vacante cu ofi?eri basarabeni cu experien?a frontului ?i a r?zboiului. Comunic?rile ?i rapoartele între unit??ile militare se f?ceau în limba rus?. Armata era în organizare, era nevoie de timp de preg?tire ?i instruire, iar colaborarea cu armata român? nu exista. Într-un interviu, din presa vremii, C.Br?escu spunea: „... în viitorul apropiat va fi cret? o comisie din reprezentan?ii Fran?ei ?i României care s? înceap? preg?tirile pentru crearea unui Corp de Armat? Moldovenesc." Conform relat?rilor ministrului, unit??ile militare urmau s? fie compuse numai din cet??eni moldoveni. Dup? scenariul conceput generalul C.Br?escu: „Armata Român? trebuie s? cure?e teritoriul Basarabiei de bol?evici, s? stabileasc? posturi de frontier? pe Nistru, dup? care urma s? p?r?seasc? teritoriul Republicii Moldovene?ti, deoarece „... func?iile ei vor fi preluate în întregime de unit??ile na?ionale". Dar, dup? cum demonstreaz? evolu?ia ulterioar? a evenimentelor, acest proiect nu a putut fi realizat. Nu a fost adeptul intr?rii Armatei române în Basarabia, regimentele moldovene?ti ?i cohortele trebuie singure s?-?i rezolve problemele cu bol?evicii. Concep?ie ?i decizie gre?it? pentru acea perioad?.

La 31 ianuarie 1918, ministrul Constantin Br?escu declara, în Sfatul ??rii: „Comenzile militare se vor da deocamdat? în limba rus?, iar mai apoi în moldovene?te. Unit??ile trebuie create dup? principiul na?ional ?i dac? Sfatul ??rii va adopta hot?rârea ca limba moldoveneasc? s? fie comun? pentru toate na?ionalit??ile, atunci ea va fi prezent? în toate unit??ile". Ministerul condus de generalul C.Br?escu nu a efectuat schimb?ri esen?iale sau reforme radicale în armat?, generalul era principial ?i controversat. Func?ia de ministru a de?inut-o pân? la Unirea din 27 martie 1918. Dup? demobilizarea din Armata Republicii Democratice Moldovene?ti, trece, cu gradul de general, în armata activ? român?, fiind un timp comandant al trupelor teritoriale din Basarabia. Din 1920 este trecut îm rezerv?, a ocupat func?iile de inspector al cercurilor de recrutare din Basarabia, apoi inspector al Departamentului de pensii, pre?edinte la Liga „Fii lui ?tefan cel Mare", pre?edinte al Asocia?iei Invalizilor, ofi?erilor veterani de r?zboi. Din cauza bolilor, r?nilor c?p?tate r?zboi ?i a unor probleme personale avute cu autorit??ile locale, moare subit în data de 15 martie 1928.
Distinc?ii militare: Ordinul „Sf.Gheorghe" cl.III, IV; „Sf.Ana" cl.III; „Sf.Vladimir" cl.IV; „Medalia Ferdinand" I, ?i alte medalii jubiliare

Bibliografie
- A.N.R.M., f.88, inv.1,2, d.339, d.302
- N.Stoicescu. Dic?ionar al marilor dreg?tori din ?ara Româneasc? ?i Moldova, Bucure?ti, 1871.
- Gh.Bezviconi, Boierimea Moldovei dintre Prut ?i Nistru, Bucure?ti, 1943, vol.II
- Gh.Bezviconi, Arhondologia Basarabiei. Din trecutul nostru, 1934, nr.7-8.
- Informa?iile referitoare la studiile ?i cariera militar? a lui Constantin Br?escu au fost extrase din schi?a biografic? K.P.Broesko, publicat în organul legislativului basarabean Sfatul ??rii (edi?ia în limba rus?), nr.27 din 6 februarie 1918, precum ?i din Dosarele militare. Arhiva Pite?ti.
- Gh.Andronachi, „Albumul Basarabiei. În jurul marelui eveniment al Unirii", Chi?in?u, 1933.
- Dinu Po?tarencu, Constantin Br?escu, Destin românesc, Chi?in?u, 2007.

-------------------------------------
[1] Înainta?ii neamului Constantin Br?escu, constituie o ramur? de nobili, boieri moldoveni (perioada s.XVI-XVIII), care se trag, conform documentelor, de la stolnicul Gavril Br?escu.
Bunicul, Constantin Br?escu, la 1832 avea vârsta de 30 de ani, era c?s?torit cu Zoi?a, fiica boierului Iordache Gore, avea treapta social? de nobil, a avut mo?iile la Cernoleuca, Andria?eni ?i Corbul, situate în jude?ul Soroca. Constantin Br?escu (bunicul) s-a stins din via?? în 1870, în satul Corbul. În familia acestuia au mai fost: fiica Sofia, fiul Petru ?i fiica Ecaterina.
Tat?l, Petru Br?escu s-a n?scut la 28 iunie 1833, botezat în biserica Sf.Arhangheli Mihail ?i Gavriil din satul Burl?ne?ti, jude?ul Hotin(date din certificatul de na?tere). La 4 ianuarie 1854 Adunarea Deputa?ilor Nobili din Basarabia îi acord? titlul de nobil, i-a fost încredin?at? func?ia de tutore a magaziilor de cereale rezervate, mare?al al nobilimii din jude?ul Soroca, judec?tor ?i mai târziu pregedinte de pace din jude?ul Soroca. Petru Br?escu a decedat în 1896. Era bogat ?i avea trei mii desetine de p?mânt în trei sate din jude?ul Soroca. (Sursa: Dinu, Po?tarencu, Constantin Br?escu, Destin Românesc, Chi?in?u, 2007).

footer