Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Nicolae Ro?ca, Chi?in?u   
Duminică, 25 Februarie 2018 11:27

12 invazii ruse?ti în RomâniaR?pirea Basarabiei ar fi trebuit s?-i înve?e pe români c? dac? exist? vreun pericol pentru existen?a lor ca na?iune acesta va veni de la nord. Dac? este vreun element adev?rat du?man al elementului român este acel rusesc, care nu din întâmplare, din neîngrijire pune în pericol existen?a noastr?, ci lucreaz? cu con?tiin?? la distrugerea ei. Acest pericol l-au sim?it to?i românii, acei ce ?i-au iubit întradev?r poporul ?i care au binemeritat de patria lor. Toat? dezvoltarea noastr? na?ional? este datorit? luptei neîmp?cate în contra acestui element cotropitor, lupt? în mare parte sus?inut? cu ajutorul Apusului. În asemenea împrejur?ri, a face politic? ruseasc? este de a da noi în?ine arma în mâinile uciga?ului, este a tr?da interesele cele mai sfinte ale cauzei române". (A. D. Xenopol).

Vecinul rus: 12 la 1.

Subtitlul nu reprezint? scorul unei partide de fotbal cum s-ar p?rea ?i nici al unei alte întreceri sportive. El este tristul rezultat al unor înc?lc?ri teritoriale dintre dou? ??ri pe care destinul istoric le-au adus în vecin?tate: Rusia ?i ??rile Române?ti. De curând ru?ii, prin reprezentan?ii lor politici, ne-au certat într-o form? neadecvat? ?i neutilizat? în rela?iile diplomatice uzuale. L-au incriminat pe ?eful statului roman c? a îndr?znit s? afirme c? ?i el, ca român, ar fi ordonat, în 1941, trecerea Prutului pentru a ne recupera un p?mânt, cu neîndoielnice drepturi istorice, al nostru. S? vedem, în rezumat, desf??urarea acestui 12 la 1, acestor înc?lc?ri de frontiere de-a lungul perioadelor istorice.

Dup? c?derea Constantinopolului, în 1453, principatul moscovit, devenit prin cuceriri successive de teritorii ?i etnii, Marea Rusie, se erijeaz? în mo?tenitoarea culturii ?i misiunii istorice a Bizan?ului. Primul contact politic mai direct cu aceast? ?ar? se petrece în anul 1711, când Domnul Moldovei, Dimitrie Cantemir, care voia s? scape de vasalitatea turceasc?, încheie un tratat cu Petru I, ?arul Rusiei. Între altele, se specific?: „Frontiera principatului Moldovei este determinat?, dup? drepturile sale din vechime, de c?tre Nistru, Cameni?a, Bender, inclusive teritoriul Bugeacului, Dun?rea, Valahia, Marele Ducat al Transilvaniei ?i grani?ele deja cunoscute cu teritoriul Poloniei"[1]. Este primul act prin care Rusia recunoa?te frontierele legitime ale Moldovei.
Urmeaz? r?zboiul ruso-turc cu înfrângerea ru?ilor la St?nile?ti.

I. În anul 1739 izbucne?te un nou r?zboi ruso-turc. Armatele ruse?ti invadeaz? Moldova, cum se va întâmpla de multe ori în istoria noastr?. Pacea se încheie la Ia?i ?i ru?ii p?r?sesc p?mântul românesc. Este prima invazie ruseasc? la noi.

II. În 1768 ru?ii se încaier? din nou cu turcii. Armatele ruse?ti invadeaz? T?rile Române. Caterina a II-a cerea anexarea celor dou? provincii la Rusia sau cel pu?in independen?a lor, cu gândul de a le anexa într-un viitor apropiat. Aceste cereri nelini?tesc îns? Austria ?i Prusia care se opuneau dorin?elor de expansiune spre sudul Europei, a Ru?ilor. Se încheie tratatul de la Kuciuc-Kainardi.

III. Anul 1787 aduce un nou r?zboi ruso-turc. Ca de obicei, ru?ii trec pentru a treia oar? Nistrul. În Tratatul de pace de la Ia?i (1792) turcii, b?tu?i, sunt obliga?i s? cedeze Rusiei ?inutul dintre Bug ?i Nistru, cunoscut sub numele de Transnistria. Iat?-i pe ru?i ajun?i vecini pe Nistru. De-acum începe tragedia noastr?, c?ci nesa?iul rusesc este de nest?vilit. Sub forma diferitelor „Pan"-uri (pan-ortodoxism, pan-slavism, pan-comunism) se ascundea, de fapt, inten?ia lor de a ajunge la Adriatica, trecând peste noi.

IV. În 1806, o nou? înfruntare ruso-turc? îi aduc din nou pe ru?i în ??rile române. Europa se nelini?te?te din nou, c?ci acum era vorba de împ?r?irea Imperiului Otoman, ajuns în starea de „om bolnav al Europei". Au loc neîntrerupte negocieri: Fran?a cu turcii, Austria, cu ru?ii, din nou Fran?a, cu Rusia etc. În toate aceste negocieri se punea problema ??rilor noastre pe care le „pohteau" ?i ru?ii ?i austriecii. Nu se ajunge la nicio în?elegere ?i armatele ruse?ti sunt obligate s? se retrag? peste Nistru. Norocul ne-a surâs, c?ci aceste „pohte" nepotolite ale ru?ilor ?i austriecilor s-au neutralizat reciproc. Rezultatul acestor ocupa?ii succesive ale Moldovei ?i Munteniei a fost devastator. Iat? ce observau chiar ?i str?inii: „locuitorii mai erau expu?i, în afara acestor rechizi?ii, s? le spunem regulare, la tot felul de abuzuri, ho?ii, jafuri, care îi aduceau la nivel de s?r?cie". Sau „... armata rus? distrusese în a?a m?sur? aceast? ?ar? (Valahia), încât la începutul anului, ea nu mai oferea decât imaginea unui de?ert". (Meriage c?tre guvernul francez)[2]. 

V. O nou? înc?lcare a teritoriului român (a cincea) se petrece în 1811, cu ocazia unui nou r?zboi ruso-turc. Turcii sunt b?tu?i. Li se cere cedarea Moldovei pân? la Siret. Dar cum Napoleon decisese atacarea Rusiei, ace?tia se gr?besc s? încheie pacea cu otomanii, mul?umindu-se cu provincia dintre Nistru ?i Prut. ?i cu toate c? turcii nu aveau dreptul de a ceda ceva ce nu le apar?inea (firmanele turco-moldave din anii 1500 erau clare), ru?ii ne r?pesc Basarabia ?i începe procesul de rusificare a ei.

VI. Cu ocazia r?scoalei Eteriei contra turcilor ?i încercarea de implicare a provinciilor române?ti în ea, în anul 1821, trupele ruse?ti ne invadeaz? din nou cu nelipsitele înc?lc?ri ?i pauperizare a popula?iei române.

VII. Anul 1828 îi aduce din nou pe ru?i în ?ar?. Ei invadeaz? Moldova ?i Dobrogea pe care le ocup? timp de 6 ani. S?r?cia la care ajunseser? românii, era extrem?: „Ocupa?ia ruseasc? a venit cu cortegiul ei de rele: jafurile insuportabile, cererea continu? de c?ru?e pentru transporturi, brutalit??ile ?i maltrat?rile ce c?deau asupra poporului"[3].

VIII. Revolu?ia român? din 1848 a fost ?i ea în?bu?it? prin interven?ia trupelor ruse ce invadeaz? pentru a opta oar? spa?iul românesc. Conven?ia de la Balta-Liman stipuleaz? între altele, sta?ionarea în ??rile noastre a 35.000 de solda?i ru?i.

IX. 1853. O nou? invazie ruseasc?. Se jefuie?te visteria statelor noastre. Dar în 1854, statele europene declar? r?zboi Rusiei ?i asediaz? Sevastopolul. La încheierea p?cii, se restituie Moldovei sudul Basarabiei.

X. 1877. R?zboiul de Independen??. Principatele Române, reunite sub sceptrul lui Carol I, intr? în r?zboiul ruso-turc ca aliate ale Rusiei. Drept r?splat?, ru?ii, care printr-o conven?ie parafat? de însu?i împ?ratul Rusiei recuno?tea drepturile române?ti ?i integritatea teritorial?, ne r?pescc cele trei jude?e din sudul Basarabiei, încorporate Moldovei în 1857.
1918. Basarabia, prin decizia poporului ei, revine la sânul na?iunii române de unde fusese r?pit? în 1811.

XI. 1940-România este rupt? din nou. Prin pactul Ribbentrop-Molotov, ru?ii ne r?pesc iar??i Basarabia. Printr-un ultimatum brutal, du?m?nos ?i necivilizat ni se acord? trei zile pentru evacuarea întregii provincii, cu toat? administra?ia ei. Apoi armata român?, ce avea ordin s? nu riposteze, este umilit? ?i fug?rit? pân? la Prut.
1941. România, în alian?? cu fo?tii prieteni ai ru?ilor, „fasci?tii" germani, trec înapoi Prutul. Armata român?, ultragiat? ?i umilit? în 1940, prime?te ordinul de la Antonescu: „V? ordon, trece?i Prutul!" Astfel, am recuperat ceea ce era al nostru, ceea ce este al nostru. O repara?ie istoric? a dreptului poporului nostru de a dispune de via?a lui.

XII. A dou?sprezecea, ?i sper?m ultima invazie ruseasc?, are loc de 23 August 1944. trupele comuniste ruse?ti ne ocup? ?i ne impun legea lor timp de jum?tate de secol. A?adar, de-a lungul ultimelor trei secole din istoria noastr? am suferit 12 invazii ruse?ti. De 12 ori aceste armate au tercut Nistrul ?i Prutul, cu direc?ia spre vest, jefuind ?i umilind ??rile române?ti, în avântul lor agresiv de a-?i m?ri imperiul. Ast?zi, diploma?ia ruseasc? ne acuz? c? în anul 1941 am îndr?znit s? recuper?m ceea ce este al nostru: Basarabia ?i ?inuturile Bucovinei. ?i ne acuz? într-o form? expresiv?, cinic? ?i f??arnic?, specific?, de altfel, politicii ruse?ti c? ne-am aliat cu fascistul Hitler pentru a ne recupera ceea ce ei, ru?ii, ne r?piser?, în alian?? cu acela?i fascist Hitler, atunci când au încheiat în?elegerea de a împ?r?i Europa între ei[4].

„V? ordon, trece?i Prutul!" a însemnat în 1941 o reabilitare a noastr? ca popor, o repara?ie istoric? a armatei române ce fusese agresat? ?i umilit?. Orice bun român nu poate fi decât de acord cu aceast? chemare la demnitate. Ne bucur? faptul c? ?eful statului român ne-a readus-o în memorie.

------------------------------------------------
[1] D.A. Sturdza ?i Golescu Vartic: Convention et Traité de la Roumanie (Bucarest 1874).
[2] A.D. Xenopol, Histoire de Roumains (Paris 1896)
[3] A.D. Xenopol, Op. citat?
[4] Permanente" Nr. 7-8 /2011, http://www.timpul.md/articol/arhivele-nu-ard-cele-12-invazii-ruseti-asupra-teritoriilor-romaneti-58801.html

footer