Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Ioan Scurtu, Membru A.O.?.R.   
Miercuri, 03 Ianuarie 2018 21:35

Prof. univ. dr. Ioan Scurtu, art-emisÎn momentul izbucnirii Primului R?zboi Mondial (15/28 iulie 1914), România avea, din 1883, un Tratat de alian?? cu Germania ?i Austro-Ungaria. Pentru stabilirea pozi?iei statului român, regele Carol I a convocat Consiliul de Coroan?, care s-a întrunit la Sinaia în ziua de 21 iulie/3 august 1914. Marea majoritate a participan?ilor s-a pronun?at pentru neutralitatea României ?i adoptarea m?surilor de înt?rire a armatei. Profund afectat de aceast? decizie, Carol I a inten?ionat s? abdice, dar nu ?i-a putut duce la îndeplinire aceast? idee, deoarece a încetat din via?? la 27 septembrie/10 octombrie 1914. Potrivit Constitu?iei, revenea principelui Ferdinand. În ziua de 28 septembrie/11 octombrie 1914 acesta s-a prezentat în fa?a Parlamentului, pentru a depune jur?mântul, dup? care a rostit un discurs prin care a dat asigur?ri c? va fi „un bun român".

Nicolae Iorga aprecia: „Nu se poate începe o domnie în mai grele împrejur?ri decât a lui Ferdinand I, ast?zi rege al României"[1]. Marele istoric scria c?, la urcarea pe tron, regele Ferdinand „era pentru cei mai mul?i un necunoscut ?i un ne?inut în seam?, pentru câ?iva o tain?, aproape pentru nimeni o siguran??"[2]. O idee similar? formula ?i regina Maria: „So?ul meu era cel mai credincios urma? al unchiului s?u, cel mai r?bd?tor ?i cel mai ascult?tor mo?tenitor al lui, dar era pentru poporul s?u ca o carte închis?, nimeni nu ?tia ce sim?ea"[3]. În acel moment, pentru România problema esen?ial? era atitudinea fa?? de r?zboi, g?sirea modalit??ilor adecvate de ac?iune în vederea întregirii statului na?ional român prin eliberarea teritoriilor aflate sub domina?ie str?in?. Situa?ia era complicat?, deoarece Transilvania (cu Banatul, Cri?ana, Maramure?ul) ?i Bucovina se aflau în Austro-Ungaria - care f?cea parte din gruparea politico-militar? a Puterilor Centrale, iar Basarabia, anexat? de Rusia - care era parte a Antantei.

La întrunirile publice organizate de antanti?ti se cerea ca România s? intre în r?zboi pentru eliberarea Transilvaniei. În ziua de 15 februarie 1915, Nicolae Filipescu se adresa regelui Ferdinand: „Vei fi cel mai mare voievod al ??rii, împodobindu-te cu titlurile lui Mihai Viteazul: «Domn al întreg Ardealului, al ??rii Române?ti ?i al Moldovei»... m?rirea ce-?i doresc, Sire, este s? te încoronezi în Alba Iulia sau s? mori pe Câmpia de la Turda"[4]. Cei care sus?ineau intrarea României în r?zboi al?turi de Puterile Centrale, în frunte cu Petre P. Carp, erau mai pu?in vocali, dar la fel de vehemen?i. Dup? doi ani de neutralitate, guvernul prezidat de Ion I.C. Br?tianu a semnat cu Antanta, la 4/17 august 1916, o Conven?ie politic? ?i o Conven?ie militar? prin care Fran?a, Marea Britanie, Rusia ?i Italia recuno?teau dreptul României de a-?i anexa teritoriile locuite de români în Austro-Ungaria, se angajau s? o ajute cu trupe ?i armament. La rândul s?u, România trebuia s? intre în r?zboi la zece zile dup? semnarea acestor documente[5].

La Consiliul de Coroan?, desf??urat la Cotroceni, în ziua de 14 (27) august 1916[6], regele a declarat c? i-a convocat pe mai marii ??rii nu ca s? le cear? un sfat, c?ci hot?rârea sa era luat?, ci ca s? le solicite sprijinul, precizând c? „în situa?ia actual? neutralitatea nu mai este cu putin??". Ca urmare, România, trebuind s? aleag?, „nu putea decât a se pune cu În?elegerea în contra Imperiilor Centrale". Ferdinand a declarat c?, pentru a lua o asemenea decizie s-a învins pe sine, f?când aluzie la faptul c? România urma s? intre în r?zboi cu Germania, ?ara sa de origine.

Ion I.C. Br?tianu, pre?edintele Consiliului de Mini?tri, a apreciat c? România era datoare s? între în ac?iune, „c?ci cine ?tie dac? în decursul veacurilor vom mai g?si un prilej atât de prielnic ca cel de azi. Iat? de ce nu putem s? mergem decât al?turi de Alia?i ?i în contra Puterilor Centrale". Cel care s-a opus cu vehemen?? acestei decizii a fost P. P. Carp, care a spus c? îl „roag? pe Dumnezeu ca armata noastr? s? fie b?tut?, c?ci numai a?a România va putea sc?pa. Altfel e pierdut?". Adresându-se regelui, a afirmat:
- S? nu-?i închipuiasc? Majestatea Voastr? c? o Rusie înving?toare va tolera vreodat? în România o dinastie de Hohenzollern.
Regele a replicat:
- Dinastia mea este român?! Este o gre?eal? s? afirmi c? este str?in?, german?! Nu, ea este român?! Românii nu l-au adus pe unchiul meu Carol s? fondeze o dinastie german? la Gurile Dun?rii, ci pentru a fonda o dinastie na?ional?. Consiliul de Coroan? s-a pronun?at, aproape în unanimitate, pentru intrarea României în r?zboi al?turi de Antanta, având ca obiectiv eliberarea Transilvaniei.

În seara zilei de 14 (27) august 1916, Edgar Mavrocordat, ministrul României la Viena, a prezentat ministrului de Externe al Austro-Ungariei declara?ia de r?zboi a României. A doua zi diminea?a a fost difuzat? „Proclama?ia c?tre ?ar?"[7], semnat? de regele Ferdinand ?i de membrii guvernului, în care se aprecia: „Dup? vremuri îndelungate de nenorociri ?i de grele încerc?ri, înainta?ii no?tri au reu?it s? întemeieze statul român prin Unirea Principatelor, prin r?zboiul Independen?ei, prin munca lor neobosit? pentru rena?terea na?ional?. Ast?zi ne este dat nou? s? întregim opera lor, închegând pentru totdeauna ceea ce Mihai Viteazul a înf?ptuit numai pentru o clip?: unirea românilor de pe cele dou? p?r?i ale Carpa?ilor". În calitate de „cap al puterii armate" (conform articolului 93 din Constitu?ie), regele. Ferdinand s-a adresat osta?ilor, îndemnându-i s? lupte, s? înving? ?i s? fie convin?i c? „De-a lungul veacurilor un neam întreg v? va binecuvânta ?i v? va sl?vi"[8].

În noaptea de 14 (27) - 15 (28) august 1916 armata român? s-a avântat peste crestele Carpa?ilor trecând la eliberarea fra?ilor din Transilvania. A început R?zboiul pentru Unitatea Na?ional?, la sfâr?itul c?ruia avea s? se realizeze cel mai scump ideal al poporului român: Unirea Basarabiei, Bucovinei ?i Transilvaniei cu Patria Mam?.

Not?: Textul face parte din comunicarea prezentat? în cadrul Sesiunii de comunic?ri ?i dezbateri ?tiin?ifice „2017 - 140 de ani de la R?zboiul de Independen??, 100 de ani de la b?t?liile de la M?r??ti, M?r??e?ti ?i Oituz, 75 de ani de la confruntarea de la Cotul Donului - Stalingrad", organizat? sub egida Academiei Oamenilor de ?tiin?? din România, în zilele de 8-9 septembrie 2016, de Filiala Maia-Catargi a Asocia?iei Cavalerilor de Clio ?i Asocia?ia ART-EMIS.

---------------------------------------
[1] N. Iorga, Regele Ferdinand. Cu prilejul încoron?rii, Ia?i, Editura Por?ile Orientului, 1996, p. 58
[2] Idem, Istoria Românilor, vol X, Bucure?ti, 1939, p. 352
[3] Maria, Regina României, Povestea vie?ii mele, vol. II. Edi?ie Ioana Crac?, Bucure?ti, Editura Eminescu, 1991, p. 397
[4] Nicolae Filipescu, Pentru România Mare. Cuvânt?ri de r?zboi. 1914-1916, Bucure?ti, 1925, p. 24
[5] Arhivele Na?ionale Istorice Centrale , fond Casa Regal?, dos. 19/1918, f.1-2; Stelian Neagoe, Istoria Unirii Românilor. De la Cuza Vod? Întemeietorul la Ferdinand I Întregitorul, Bucure?ti, Editura Enciclopedic?, 2015, pp. 53-83
[7] Vezi, pe larg, Ion Mamina, Consilii de Coroan?, Bucure?ti, Editura Enciclopedic?, 2015, pp.53-83
[8] „Viitorul " din 16 august 1916

footer