Revista Art-emis
22 iunie 1941 - Primele acţiuni militare PDF Imprimare Email
General Platon Chirnoagă   
Marţi, 21 Iunie 2011 17:36
general - Platon Chirnoaga„Prima operaţie a frontului român a fost un bombardament foarte puternic al aviaţiei germano-române executat în ziua de 22 iunie 1941 la orele 4 dimineaţa, distrugând la teren circa 400 de avioane sovietice. În zilele următoare armata a 11-a a facut trei capete de pod peste Prut la Ştefăneşti, Sculeni şi Ungheni. La 29 Iunie, Hitler anunţa, pe generalul Ion Antonescu printr-o scrisoare, că, având în vedere înaintarea frontului german armata a 11-a germană va trebui să ia ofensiva la 2 Iulie, ca să, acopere flancul de sud al grupului de armate von Rundstedt, Armatelor romane revenindu-le misiunea de a apara flancurile armatei a 11-a germane. El ruga ca, pentru aceste operaţii, să i se subordoneze acestei armate, trupele romane necesare. Având în vedere că armata a 3-a se găsea între grupul de armate sud şi armata a 11-a, deci făcea legatura între cele doua forţe germane, generalul Antonescu a pus-o sub ordinele comandantului armatei a 11-a germane, care mai avea încă în subordine directă alte patru divizii române. Între timp armata a 4-a română şi-a concentrat o parte din forţe şi a intrat în dispozitivul de plecare la atac pe Prut.

- În dimineaţa de 2 iulie s-a trecut la ofensiva pe întreg frontul românesc. Armata a 3-a română a atacat cu corpul de munte în stânga corpului de cavalerie în terenul împădurit şi accidentat din Bucovina şi la 4 iulie a cucerit oraşul Cernauţi; a trecut Prutul cu ambele corpuri de armata şi în patru zile de urmarire a ajuns pe Nistru.
- Armata a 11-a germană, a atacat din capetele de pod de peste Prut, şi învingând rezistenţele ruseşti din puternicul masiv Corneşti, a cucerit oraşul Chişinau, la 9 Iulie; iar la 14 Iulie era cu toate forţele pe Nistru.
- Armata a 4-a română a făcut la 2 Iulie trei capete de pod la Costuleni, la est de Huşi şi la Fălciu, apoi a urmat flancul drept al armatei a 11-a germană, curăţind forţele ruse din sudul Basarabiei.
- Divizia română care - sub ordinele armatei a 4-a se găsea în apărarea Dunării, a trecut în Basarabia la 26 Iulie şi a cucerit Cetatea-Albă, oraş la varsarea Nistrului în Marea Neagră. Dincolo de Nistru, ruşii organizaseră poziţia „Stalin" pe trei rânduri de cazemate din beton. Era de aşteptat o bătălie grea. Armata a 11-a germană, care dispunea de mijloace de foc incomparabil mai puternice decât cele două armate române, a primit misiunea să treacă Nistrul, să cucerească poziţia fortificată rusă şi apoi să se îndrepte spre est până la râul Bug. Armatele române au avut misiunea să asigure cele doua flancuri ale armatei a 11-a germană contra atacurilor ruseşti, urmând mişcarea de înaintare a acestei armate. Recunoaşterile de treceri s-au făcut în cel mai strict secret. Înainte de zorii zilei de 17 Iulie, fără nici un fel de pregătire de artilerie, bărcile cu primele trupe de atac s-au deslipit de malul românesc şi s-au furişat în lungul apei spre malul rusesc. Ruşii au observat operaţia abia după ce trupele de atac au pus piciorul pe malul lor.

artilerie romanaTrupele armatei a 3-a române au atacat prin surprindere primele cazemate şi le-au cucerit. În trei ore s-a organizat un cap de pod de infanterie la flancul drept al armatei. La armata a 11-a germană, după o luptă grea - inamicul opunând o puternică rezistenţă – s-a realizat un cap de pod nu departe de cel românesc şi altul mai la sud. Armata a 4-a a reuşit şi ea, în conditii mult mai grele, să facă doua capete de pod. Au urmat două zile de lupte inverşunate, cu atacuri şi contraatacuri, până când au fost suficient lărgite şi s-a pus stăpanire pe toată adâncimea poziţiei fortificate. După ce aceasta trecere a fost realizată, grupul de armate general Antonescu a fost desfiinţat. Armata a 11-a germana, a trecut direct sub ordinele grupului de armate mareşal Rundstedt cu aceeaşi misiune în continuare, de a urmări inamicul până la Bug. Cele 4 divizii române pe care le primise ca întărire la începutul operaţiilor, au fost trecute la armata a 4-a română. Armata a 3-a romană a continuat urmărirea inamicului sub ordinele comandantului armatei a 11-a germana. În aceasta urmărire trupele noastre au întâmpinat zilnic rezistenţe izolate în sate şi păduri sau aparate de văi, a căror cucerire cerea timp şi cateodata pierderi serioase. Totuşi după două săptămâni, trupele armatei a 3-a române şi cele ale armatei a 11-a germane şi-au atins obiectivul. Armata a 4 -a română, după trecerea Nistrului, a rămas sub ordinele directe ale Marelui Stat Major român şi a primit misiunea să cucerească Odesa. În acest scop a fost întărită cu doua brigăzi de fortificaţii şi o brigadă blindată."

general - Platon Chirnoaga(fragment din lucrarea „Istoria politicã si militară a răsboiului României
contra Rusiei sovietice" - Autor General Platon Chirnoagă - Madrid, Editura „Carpaţii", Tr. Popescu, 1986.)

NOTĂ: General Platon Chirnoagă - general român de artilerie. (n. 1894, Roman, România - d. 1974, Stuttgart, Germania). În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în timpul campaniei din răsărit (1941 - 1944), a fost adjunct al Statului Major al Armatei a 3-a. După 23 august 1944, a primit comanda Diviziei a IV-a Infanterie. La 20 octombrie 1944 a fost luată prizonier de germani, la Szolnok, Ungaria. După război s-a refugiat la Bad Gastein, împreună cu alte personalități care făcuseră parte din conducerea armatei în perioada alianței cu Germania. S-a stins din viață la Stuttgart, în 1974. footer