Revista Art-emis
Pentru Onoare ?i Demnitate - Alinierea la Mare?al! PDF Imprimare Email
Alexandru Moraru, Chi?in?u   
MarĹŁi, 21 Iunie 2011 17:24
Moraru AlexandruÎn cartea de aur a neamului românesc, al?turi de marii no?tri voievozi ?i ca urma? demn al acestora, cu litere de foc ?i sânge, st? scris numele eroului martir ION ANTONESCU, marele nedrept??it al istoriei noastre, care prin jertfa sa suprem? a încercat ?i a reu?it în mare parte s? înal?e poporul ?i patria român? la rangul de cinste ?i demnitate care i se cuvine. N?scut la 2 iunie 1882 la Pite?ti în familia unui ofi?er, în scurt timp, talentul deosebit în arta militar? îl ridic? pe scara ierarhic?, încât la începutul Primului R?zboi Mondial, Ion Antonescu era ?ef al Biroului Opera?ii al Statului Major al Armatei de Nord, comandat? de generalul Constantin Prezan, al?turi de care va face r?zboiul.[1] „Via?a popoarelor este o ve?nic? ?i încordat? lupt?, o lupt? pentru drepturi ?i pentru dreptate, o lupt? pentru afirmare ?i pentru în?l?are". Aceste cuvinte ale Mare?alului Ion Antonescu, desprinse dintr-o cuvântare rostit? la Radio Bucure?ti la 5 noiembrie 1941 se raporteaz? cel mai bine la situa?ia României în epoca celui de-al doilea R?zboi Mondial[2] În iunie-iulie 1940 România se g?sea în situa?ia unei ??ri greu încercate de loviturile nedrepte ale istoriei. Dup? doar 22 de ani de la Unirea cea Mare, por?iuni importante din trupul sfânt al patriei s-au pomenit din nou sub ocupa?ie str?in?. La sfâr?itul lunii iunie 1940, Basarabia ?i Nordul Bucovinei fuseser? cedate în urma notelor ultimative ale guvernului sovietic. Prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940, partea din nord-vest a României fusese cedat? Ungariei hortiste ?i la 6 septembrie 1940, Cadrilaterul, cele dou? jude?e din sudul Dobrogei, Durostorom ?i Caliacra, au fost ocupate de Bulgaria. În aceste condi?ii, regele Carol II îl aduce la conducerea ??rii pe Ion Antonescu, singurul om capabil s?-?i asume enorma r?spundere de a opri ?ara în alunecarea sa pe panta haosului ?i de a pune ordine la hotare ?i în interior. Ion Antonescu nu dorea puterea de stat, nu tindea spre func?ii ?i privilegii. Chemându-l la Palat, regele i-a spus: „Antonescu, nu po?i refuza puterea.Tu e?ti un patriot. Numai ?ie pot s?-?i las ?ara. Te-am considerat întotdeauna ca pe singura mea rezerv?. Timpul t?u a sosit." Prin Decretul nr.3052, generalul Ion Antonescu a fost investit cu puteri depline în stat, iar la 8 septembrie 1940, prin Decretul nr.3072 se crea o nou? institu?ie, aceea de Conduc?tor al Statului, investit cu puteri ?i libert??i de ac?iune speciale, concentrând atât atributele puterii legislative, cât ?i cele ale puterii executive.

În toiul luptelor Armatei Române ?i a alia?ilor ei împotriva bol?evismului, s-a ini?iat restabilirea administra?iei române?ti în Basarabia ?i Nordul Bucovinei. La 7 iulie 1941 Ion Antonescu s-a adresat basarabenilor cu o proclama?ie în care men?iona c? datorit? vitejiei osta?ilor români a fost spulberat? cotropirea s?lbatic? a celor ce i-au ?inut în robie ?i au r?spândit pe p?mântul nostru românesc moartea ?i focul.[3] În multe lucr?ri de specialitate de pân? la 1989 Mare?alul Ion Antonescu este descris, ca un necru??tor dictator antisemit, responsabil pentru moartea a sute ?i mii de oameni, în special evrei, ceea ce nici pe departe nu corespunde adev?rului istoric. Natura respectivei probleme este atestat? de Wilhelm Filderman într-un testament legalizat la New York în 1956. În acea perioad? el scria: „A fost mult acuzat regimul Mare?alului Ion Antonescu ca fiind înfeudat nazismului ?i Mare?alul însu?i a fost executat de agen?ii Moscovei ca fascist. Adev?rul este c? Mare?alul Antonescu este cel care a pus cap?t mi?c?rii fasciste în România, oprind activit??ile teroriste ale G?rzii de Fier din 1941 ?i suprimând toate activit??ile politice ale acestei organiza?ii. Eu însumi, r?spunzând unei întreb?ri a lui Antonescu la procesul s?u – montat de comuni?ti – am confirmat c? teroarea fascist? de strad? a fost oprit? în România la 21 ianuarie 1941, zi în care Mare?alul a luat m?suri draconice pentru a face s? înceteze anarhia fascist? provocat? de aceast? organiza?ie ?i restabilirea ordinii în ?ar?. În timpul perioadei de domina?ie hitlerist? în Europa, eu am fost în contact permanent cu Mare?alul Ion Antonescu care a f?cut foarte mult bine pentru îndulcirea soartei evreilor expu?i persecu?iilor rasiale naziste... Eu am fost martorul unor scene emo?ionante de solidaritate ?i de ajutor între români ?i evrei în momente de grele încerc?ri din timpurile imperiului nazist din Europa. Mare?alul Antonescu a rezistat cu succes presiunilor naziste care cereau m?suri dure contra evreilor... El este cel care mi-a dat pa?apoarte în alb pentru salvarea de teroarea nazist? a evreilor din Ungaria a c?ror via?? era în pericol! Datorit? politicii sale, averile evreilor au fost puse sub un regim de administra?ie tranzitorie care, f?cându-le s? par? pierdute, le-a asigurat conservarea în scopul restituirii lor la momentul oportun. Am men?ionat aceste lucruri pentru a sublinia faptul c? poporul român, chiar când a avut într-o m?sur? limitat? controlul ??rii, a demonstrat sentimente umanitare ?i de modera?ie politic?."[4]

Wilhelm Filderman - portretIndependen?a lui Wilhelm Filderman ?i refuzul s?u de a urm?ri linia partidului comunist din România, l-au transformat repede într-o ?int? a autorit??ilor comuniste. În 1956 el scria: „Ata?amentul meu pentru ideile democratice ?i refuzul meu de a face jocul comuni?tilor a deranjat profund autorit??ile de ocupa?ie ?i urma s? fiu, asemeni altor personalit??i ale vie?ii publice române?ti, victima metodelor totalitare de lichidare. Am decis atunci s? p?r?sesc clandestin ?ara."[5] Un alt argument la cele men?ionate mai sus este ?i dosarul ce a apar?inut Pre?eden?iei Consiliului de Mini?tri al României C.B.B.T./sec?ia militar?/întitulat „Eviden?a lucr?rilor cu rezolu?iile dlui Mare?al". Limitele cronologice ale dosarului sunt: 30 martie 1942 - 1 ianuarie 1944, acesta se p?streaz? la Arhiva Na?ional? a Republicii Moldova, Fondul.706 – Administrarea Basarabiei, Bucovinei ?i Transnistriei ?i este împ?r?it în trei p?r?i: Chestiunea, Rezolu?ia Mare?alului ?i unde s-a îndrumat (întregul dosar este inclus în prezenta culegere). Expunem aten?iei un singur document din dosarul nominalizat la num?rul 20 pagina 17, spre a pune în eviden?? în contextul celor expuse, rezolu?ia Mare?alului Ion Antonescu: „Ministerul Lucr?rilor Publice raporteaz? c? Direc?ia C.F.R. i-a f?cut cunoscut c?, printre m?rfurile ce s-au transportat de la Odessa în ultimul timp, au sosit la diferite g?ri din Bucure?ti ?i pe adresa a diferi?i particulari, monumente de piatr? din cimitirul israelit din Odesa ?i vândute; de c?tre Municipiul Odessa s-a dispus ca predarea acestor monumente s? fie oprit? ?i ele s? fie depozitate în magaziile C.F.R..

Rezolu?ia Mare?alului: „Este o profanare. Un act odios ?i necugetat, care poate avea consecin?e pentru întregul Neam. Ne-am dus în Transnistria s? facem o oper? de oameni civiliza?i, nu de devastare. S? fie totul retrimis la Odesa, în contul tic?lo?ilor care au pus la cale aceast? odioas? fapt?. Vor pl?ti imediat toate cheltuielile care s-au f?cut ?i se vor mai face. Execu?ie Ministerul Lucr?rilor Publice. Dac? nu vor pl?ti, s? fie imediat trimi?i în lag?r un an ?i s? li se confi?te partea corespunz?toare din avere. Aspre observa?ii prin Guvernator, acelora din Administra?ia Transnistriei cu concursul c?rora s-a putut comite aceast? infamie. G-ralul Potopeanu s? împiedice pe viitor asemenea acte ?i s? repare ceeace eventual s-a comis. Va discuta cu mine."[6] Comentariile sunt de prisos. Totu?i, cititorul, în textul acestei rezolu?ii a observat fraza „dac? nu vor pl?ti, s? fie imediat trimi?i în lag?r", care este o dovad?, c? indiferent de na?ionalitate, persoana care a s?vâr?it o infrac?iune era trimis? în lag?r; fie român, ucrainean, evreu sau ?igan. Era pedepsit infractorul.

F?r? îndoial? c? au existat ?i excep?ii, dar care trebuia s? fie atitudinea autorit??ilor legale române?ti din Basarabia fa?? de exemplu, de cei ?apte evrei prin?i noaptea în Chi?in?u pe când lipeau foi volante cu caracter prosovietic ?i antiromânesc? Pentru o asemenea fapt? în U.R.S.S., în mersul r?zboiului persoanele vinovate erau puse la perete ?i împu?cate f?r? anchet? ?i judecat?. În România îns?, ace?tia au fost ancheta?i, judeca?i ?i în consecin?? trimi?i în lag?r de munc?. Trebuia s? fie l?sa?i s? continue agita?ia comunist? în centrul ora?ului Chi?in?u, deoarece legile ??rii nu se r?sfrâng asupra minorit??ilor na?ionale? Acela?i lucru se poate spune ?i de speculan?i, care artificial m?reau pre?urile la produsele alimentare sau le ascundeau, ?optind prietene?te cump?r?torilor „cu ru?ii era mai bine, nu?" Care trebuia s? fie atitudinea autorit??ilor legale române?ti în Basarabia ?i Transnistria fa?? de haitele de ?igani, care sp?rgeau casele v?duvelor, ale familiilor în care b?rba?ii erau pleca?i pe front ?i furau tot: de la ou pân? la bou? S? fie l?sa?i s?-?i fac? meseria de „minoritari" sau s? fie aresta?i, judeca?i ?i trimi?i în lag?r la munc?? A fost r?zboi. A fost cel mai sângeros r?zboi pe care l-a cunoscut omenirea, iar r?zboiul î?i are legile lui. Este binecunoscut? na?ionalitatea comunismului, c? în iunie 1940, când Chi?in?ul ?i celelalte localit??i din Basarabia au fost ocupate de armata sovietic?, majoritatea popula?iei de origine evreiasc? a întâmpinat aceast? armat? cu nespus? bucurie ?i entusiasm. Dup? r?sturnarea situa?iei ?i revenirea României în grani?ele ei fire?ti, atitudinea popula?iei minoritare respective a devenit ostil?, iar în multe cazuri excesiv de du?m?noas?, unii fiind l?sa?i de sovietici cu misiuni speciale de spionaj ?i pentru tot felul de provoc?ri.

Într-un document depozitat la Arhiva Organiza?iilor Social-Politice a Republicii Moldova „Lista Centrului de partid, aruncat pe teritoriul Moldovei" descoperim, c? din nou? persoane trimise de autorit??ile sovietice, ?ase erau evrei, membri ai partidului comunist român, un rus, un ucrainean ?i un „moldovean" pe nume Maslov Iacov Mitrofanovici, care pân? la r?zboi avea func?ia de secretar al CR Slobozia al ULCTM.
Cei ?ase erau Scvor?ov Mihail Iacovlevici, n?scut în 1908, cu ultimul loc de munc? – ?ef al Direc?iei cadre a Narcomatului de finan?e a RSSM, cunosc?tor al limbilor rus?, român?, francez?, german?, evreiasc?, „aruncat" cu documente false cu pseudonimul Strop?a Semion Iacovlevici; Morghen?tein Izrail Marcovici, n?scut în anul 1903, ultimul loc de munc? – func?ia de pre?edinte al executivului or??enesc Soroca, cunosc?tor al limbilor rus?, ucrainean?, român? ?i evreiasc? (a?a-i în document, probabil ivrit – Al.M.), cu documente false, cu pseudonimul Mariu?an Dmitrii Antonovici; Boguslavschii Iacov Tovievici, n?scut în 1907, fost func?ionar la fabrica de piele din Chi?in?u, cu documente false cu pseudonimul Kvitko Mihail Iosifovici, cunosc?tor al limbilor rus?, evreiasc?, francez?, german?, român?; Bruhis Srul Pincusovici, n?scut în anul 1904, ultimul loc de munc? – director adjunct responsabil pentru sec?ia politic? al FZO din or. Chi?in?u, cu documente false cu pseudonimul Kurnosov Efim Stepanovici, cunosc?tor al limbilor rus?, evreiasc?, român?, german?; Grinberg Ester Srulievna, n?scut? în anul 1914, cu ultimul loc de munc? la redac?ia gazetei „Moldova Socialist?", care ?tia limbile rusa, evreiasc?, francez?, român?, cu documente false, cu pseudonimul Dobrovoliscaia Natalia Ivanovna ?i Grinman Isaac Iosifovici, ultimul loc de munc? – redac?ia gazetei „Moldova Socialist?" din Chi?in?u, cunosc?tor al limbilor rus?, evreiasc?, german?, francez?, cu documente false, pseudonimul Vlasov Zaharii Vasilievici.[7]

Alexandru MoraruCititorul intuie?te c? ace?ti para?uti?ti au fost adu?i din URSS, iar ultimile locuri de munc? ale acestora au fost în RSS Moldoveneasc?. Acest lucru înseamn? c? în 1941, când Ion Antonescu a ordonat trecerea Prutului, numi?ii func?ionari poliglo?i „s-au retras" în URSS, iar dup? o oarecare preg?tire au fost „arunca?i" în Basarabia pentru a îndeplini misiunile speciale sovietice împotriva Statului Român. Care ar putea fi atitudinea autorit??ilor române fa?? de spionii Moscovei? Cred c? în cazul dat, nu mai conteaz? de ce na?ionalitate sunt ei! Probabil, c? ?i în cazul dat Conduc?torul Statului a întreprins m?surile cuvenite, grupa de spionaj men?ionat? o parte a disp?rut f?r? urm? chiar la marginea p?durii în apropierea satului Bravicea, raionul Orhei (doi dintre ace?tea au fost prin?i de premilitarii din localitate ?i transmi?i organelor justi?iei-vezi în culegere), unde a fost para?utat? în noaptea de 24 spre 25 septembrie 1941 dintr-un avion sovietic venit din localitatea Pocrovsk, regiunea Dnepropetrovsk fapt confirmat prin scrisoarea secret? a secretarului CC al PC(b) din Moldova N.Salogor din 27.06.1946 adresat? ministrului KGB a RSSM,Mordove?.[8] Am prezentat doar un singur exemplu, din miile de cazuri atestate prin documentele aflate în fondurile arhivistice ale principalelor arhive din Republica Moldova, care confirm? complicitatea multor reprezentan?i ai minorit??ii evreie?ti din Basarabia la „lupta în ilegalitate" împotriva statului român. Din astfel de motive ?i nu numai, cei aresta?i erau trimi?i în lag?re de munc?. Unii istorici, care înc? se mai afl? în slujba caracati?ei ro?ii, încearc? s? pun? semnul egalit??ii între lag?rele de munc? sau ghetourile din Basarabia ?i Transnistria ?i lag?rele de concentrare naziste din Germania, Polonia etc. dar nu prea reu?esc, fiindc? ar fi o abera?ie s? faci asemenea compara?ii! În anii 1941-1944 în Basarabia ?i Transnistria nu au existat lag?re de exterminare, nu a existat holocaust, iar despre politica statului ?i în special a conduc?torului s?u, Mare?alul Antonescu, în acele circumstan?e ne vorbesc documentele incluse în prezenta culegere. Cititorul este invitat s? trag? concluziile.

Despre via?a ?i activitatea Mare?alului au fost scrise multe articole, monografii, amintiri, albume ?i culegeri. Un merit deosebit în cercetarea ?i restabilirea adev?rului despre România în cel de-al doilea R?zboi Mondial, despre rolul important a lui Ion Antonescu în via?a social-politic? ?i cultural? a ??rii, în alungarea bol?evismului din teritoriile ocupate de URSS ?i reîntregirea Patriei, îl are istoricul cu renume european prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu. C?r?ile Domniei Sale, constituie o contribu?ie semnificativ? pentru ?tiin?a istoric? ?i pentru apropierea zilei când Mare?alul va fi reabilitat deplin; când de pe numele lui va fi ?tears? pecetea de „fascist ?i antisemit", pus? de bol?evicii lui Stalin ?i cercurilor sioniste interna?ionale. Atunci vom exclama f?r? re?inere: Alinierea la Mare?al! Condu?i de aceste idei nobile de restabilire adev?rului istoric ?i orientându-ne la scopurile distinsului istoric, pe care le realizeaz? cu atâta profesionalism ?i perseveren?? am hot?rât împreun? cu domnul Anatol Petrencu, cunoscut istoric ?i om politic din Republica Moldova, s? preg?tim prezenta culegere, care ar servi la în?l?area postamentului de nemurire a eroului na?ional, marele patriot Ion Antonescu. Exist? un gol, lipsesc câteva piese din întreg tabloul activit??ii Mare?alului - Basarabia ?i Transnistria.Vin cu dorin?a de a umple acest gol aducând în fa?a cititorului documente de arhiv?, incontestabile argumente ale adev?rului. Este vorba de inspec?iile f?cute de Conduc?torul statului în Basarabia ?i Transnistria, dispozi?iile acestuia, m?surile luate de autorit??ile române?ti în diferite situa?ii, atitudinea lui fa?? de românii basarabeni ?i transnistreni, fa?? de minorit??ile na?ionale. Pe parcursul a doi ani de zile, autorii au studiat ?i colectat documentele incluse în prezenta culegere, care cuprinde 189 de documente în majoritate scrise în limba român?, ?i numai câteva în limba rus? (traducerea ne apar?ine). Pentru ca cititorul s? simt? mai bine epoca, a fost p?strat? ?i ortografia original? a documentelor. Cu regret, se pot întâlni ?i unele gre?eli ortografice, schimonosiri de nume sau localit??i, fapt care confirm?, c? nu s-a intervenit în textul original. Peste 90% din documentele propuse v?d lumina tiparului pentru prima dat?.

Materialele ce se refer? la diferite aspecte ale vie?ii publice ?i militare. Printre acestea: lupta autorit??ilor împotriva ideologiei comuniste ?i a pornografiei, r?spândit? cu atâta zel prin ora?ele ?i târgurile Basarabiei ?i Transnistriei; deciziile privind copiii, pentru ca ace?tia s? fie cura?i, hr?ni?i, s?n?to?i ?i to?i ca unul s? frecventeze ?coala, lupta împotriva ?per?arilor, a criminalit??ii ?i a tâlh?riilor, grija fa?? de p?mânt ?i planta?ii, deosebita aten?ie ?i rolul important al Bisericii ortodoxe în educa?ia spiritual? a societ??ii române?ti, combaterea sectelor religioase, necesitatea trecerii industriei ?i comer?ului în mâinile românilor etc. Înainte de a fi executat, Ion Antonescu s-a adresat so?iei sale cu o scrisoare în care, printre altele se spune: „Nimeni în aceast? ?ar? nu a servit poporul de jos cu atâta dragoste, pasiune, dezinteres cum am servit eu. I-am dat totul, de la munc? pân? la banul nostru; de la suflet pân? la via?a noastr?, f?r? a-i cere nimic. Nu-i cerem nici azi. Judecata lui p?tima?? de azi nu ne înjose?te ?i nu ne atinge. Judecata lui de mâine va fi dreapt? ?i ne va în?l?a. Sunt preg?tit s? mor, dup? cum am fost preg?tit s? suf?r. Dup? cum ?i via?a mea, toat? via?a mea, mai ales în cei patru ani de guvernare, a fost un calvar; a ta, de asemenea, a fost în?l??toare! Împrejur?rile ?i oamenii nu ne-au îng?duit s? facem binele pe care împreun? am dorit cu atâta pasiune s?-l facem ??rii noastre! Suprema voin?? a decis altfel. Am fost un învins, au fost ?i al?ii... mul?i al?ii. Dup? dreapta judecat?, istoria i-a pus la locul lor. Ne va pune ?i pe noi!"[9] Timpul a sosit! S?-l a?ez?m deci în rândul celor mai valoro?i B?rba?i ai Neamului Românesc. Acolo-i este locul !

[1] Ion Lupu Jertf? pe altarul patriei în revista revista Plaiuri Trotu?ene nr.2 din iunie 1996 pag.4
[2] Gh.Buzatu România cu ?i f?r? Antonescu Ia?i , Editura Moldova , 1991 . p.5
[3] Anatol Petrencu România ?i Basarabia în anii celui de-al doilea r?sboi mondial, Ed Epigraf 1999, Chi?in?u, p. 58
[4] O copie a acestui document se afl? în Arhiva Centrului de Istorie ?i Civiliza?ie European? al Academiei Române/Filiala Ia?i
[5] Popula?ia evreiasc?..., pag.12
[6] Arhiva Na?ional? a RM , F.706 , inv. 1, d. 51, fila 17
[7] Arhiva Organiza?iilor Social-Politice a RM , F.51 , inv.4, d.60
[8] Ibidem
[9] Testamentul politic al Mare?alului Ion Antonescu în revista „Plaiuri Trotu?ene" nr.2, 1996, pag.17 footer