Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. hab. Nicolae Enciu, Chi?in?u   
Duminică, 12 Noiembrie 2017 13:50

Prof. univ. dr. hab. Nicolae Enciu, Chi?in?uLa finele Primului R?zboi Mondial, cuno?tin?ele privind num?rul ?i structura etnic? a popula?iei Basarabiei erau doar aproximative, dat fiind c? cifra privind popula?ia Basarabiei la data de 1 ianuarie 1915 era rezultatul unor estim?ri efectuate în baza recens?mântului rusesc din 28 ianuarie 1897, pe de o parte, ?i a ratei excedentului natural, pe de alta. Între timp, serioase modific?ri în num?rul, componen?a etnic? ?i structura pe sexe a popula?iei Basarabiei s-au produs în urma Primului R?zboi Mondial, care a antrenat pe fronturile ruse?ti mai mult de 300.000 de basarabeni[1], ceea ce constituia 24,7-25,5 % din num?rul total al popula?iei masculine, sau 10,1-10,4 % din totalul popula?iei rurale[2]. Aceste evenimente au influen?at puternic principalele fenomene demografice ale popula?iei, manifestându-se printr-o mortalitate sporit?, natalitate sc?zut? ?i, respectiv, printr-un excedent natural redus ori chiar inexistent.
Din aceste considerente, reprezentan?ii mi?c?rii de eliberare na?ional? din Basarabia au apreciat c? „va fi o lucrare foarte de folos" „num?r?toarea de nou ?i foarte cu grij? a locuitorilor ??rii, ar?tând care e adev?rul asupra num?rului moldovenilor (românilor) ?i cel al celorlalte na?ii"[3].

Inten?ia realiz?rii unui recens?mânt general al popula?iei României Întregite în perioada imediat urm?toare încheierii Primului R?zboi Mondial este confirmat? inclusiv de directorul Institutului Central de Statistic? al României, dr. Sabin Manuil?, care relata, la 1930, c? „un recens?mânt general al popula?iei din ?ara întreag? urma s? se fac? în primii ani dup? r?zboi,spre a se putea stabili cât mai exact situa?ia locuitorilor în urma încorpor?rii provinciilor române?ti liberate de sub domina?iunile str?ine"[4]. Cu toate c? în România interbelic? a fost profund con?tientizat adev?rul c? „numai o am?nun?it? ?i exact? cunoa?tere a diferitelor forme ale vie?ii na?iunei poate sta la baza unei opere politice durabile"[5], evenimentele revolu?ionare din acea perioad? ?i, mai cu seam?, situa?ia financiar? precar? a ??rii au f?cut imposibil? realizarea atât de necesar? a unui recens?mânt general[6]. S-a procedat ini?ial la implementarea legilor pentru unificarea legislativ? ?i administrativ?, pentru ca doar la 1930 „s? se poat? îndeplini cu u?urin?? ?i cu con?tiin?a r?spunderii opera?iile grele ale unui recens?mânt"[7]. Pân? la 1930, pentru stabilirea num?rului ?i a structurii etnice a popula?iei s-a f?cut apel la date par?iale, la anchete speciale, la aprecieri directe ori indirecte ?i la datele din num?r?toarea popula?iei efectuat? în 1927 prin organele Ministerului de Interne al României[8].

În acest mod, România în ansamblu, deci ?i Basarabia în spe??, a fost guvernat? f?r? ca pân? la 1930 s? se cunoasc? structura popula?iei ?i a economiei sale. Nerealizat din cauza lipsei mijloacelor financiare, tergiversarea recens?mântului a pricinuit României numeroase pagube materiale ?i morale, nefiind cunoscut cu exactitate nici m?car num?rul total al popula?iei[9]. Pân? la recens?mântul din 29 decembrie 1930, nimeni nu putea afirma cu certitudine care este num?rul total sau structura etnic?, lingvistic? ?i religioas? a popula?iei României Întregite[10]. Din motivele expuse, practic to?i cercet?torii care ?i-au propus s? studieze fenomenele demografice din România în primii ani dup? Marea Unire, men?ionau în mod invariabil: „nu am avut putin?a s? analiz?m fenomenele demografice ale ??rii noastre înainte de anul 1920, din pricina lipsei datelor statistice din timpul r?zboiului [...]"[11].Sub aspectul cunoa?terii st?rii demografice, Basarabia se afla printre noile provincii în condi?iile cele mai dezavantajoase, aici dominând un adev?rat „haos al documentelor statistice"[12]. „Ceea ce este foarte greu pentru Basarabia, spre deosebire de celelalte provincii române?ti, - men?iona E.N. Giurgea, directorul statisticii din Basarabia, - este c? nu avem aici f?cut un recens?mânt al popula?iei, care s? ne determine exact num?rul locuitorilor care se g?sesc în aceast? provincie"[13]. Situa?ia dat? a avut efecte serioase asupra ritmului ?i chiar corectitudinii realiz?rii reformei agrare din Basarabia în 1918-1924, membrii Comisiei Agrare a Sfatului ??rii m?rturisind, în repetate rânduri, lipsa datelor statistice „neap?rat trebuitoare pentru reforma agrar?"[14]. „E mare nevoie de date statistice în lucr?rile Dvs. (ale Comisiei Agrare a Sfatului ??rii.- n.n.) ?i de?i s-au cheltuit pân? acum 387.000 ruble, nu s-a f?cut mai nimic [...]", - men?iona Gh. Murgoci în cadrul ?edin?ei Comisiei Agrare din 11 august 1918[15].

Aceea?i lips? a datelor statistice exacte referitoare la num?rul ?i structura etnic? a popula?iei Basarabiei la încheierea Primului R?zboi Mondial, a generat numeroase specula?ii, vehiculate ini?ial în cadrul dezbaterilor din Sfatul ??rii de c?tre reprezentan?ii opozi?iei[16], preluate mai apoi de istoriografia bol?evic? din Rusia Sovietic?, privitoare la structura etnic? ?i raportul de for?e din Sfatul ??rii, t?g?duindu-i-se în atare mod autoritatea ?i legalitatea actelor politico-juridice adoptate[17]. În lipsa unor statistici sigure, cercet?torii din acea perioad? au recurs, în mod firesc, la estim?ri proprii, de diferit? calitate, provocând prin aceasta o enorm? diversitate de opinii, atât asupra num?rului popula?iei Basarabiei, cât ?i a structurii sale etnice, lingvistice ?i confesionale. Astfel, organul Partidului Na?ional Moldovenesc, „Cuvânt Moldovenesc", în num?rul din 3 mai 1918 informa cititorii c? popula?ia total? a Basarabiei ar fi fost de „vreo 2.800.000 de locuitori"[18], pentru a o rectifica la 2.600.000 de locuitori în num?rul din 8 (21) noiembrie al aceluia?i an[19], f?r? a specifica nici în primul, ?i nici în cel de-al doilea caz metoda estim?rii acelor cifre ori sursele utilizate. Referitor la structura etnic? a popula?iei Basarabiei, acela?i cotidian estima c? aici locuiesc „cam de 3 ori mai mul?i moldoveni decât alte neamuri"[20], ?tiindu-se, conform altor estim?ri, c? num?rul moldovenilor în Basarabia era de peste un milion[21].

Analiza datelor statistice con?inute în paginile ziarelor men?ionate conduce la constatarea c?, la baza aprecierilor colegiilor de redac?ie respective a stat „Harta etnografic? a Basarabiei", întocmit? de Alexis Nor în 1916, în care num?rul popula?iei totale a Basarabiei era estimat la circa 3.000.000 de locuitori, iar structura etnic? a popula?iei era apreciat? în felul în care urmeaz?: români - 70,25 %, ucraineni - 10,78 %, evrei - 9,30 %, alte etnii - 9,70 %[22].

O prim? încercare de stabilire a num?rului popula?iei Basarabiei de la recens?mântul din 28 ianuarie 1897, s-a produs în vara anului 1916, când s-a realizat un recens?mânt agricol. Recens?mântul în cauz? a avut ca obiect tustrele componente ale agriculturii - popula?ia, vitele ?i sem?n?turile, extinzându-se pe durata a trei luni de var?: iunie, iulie ?i august. Dincolo de faptul c? recens?mântul a fost efectuat în perioade diferite în diferite jude?e, calitatea acestuia a fost influen?at? inclusiv de încadrarea în calitate de recenzori a unor persoane f?r? preg?tirea necesar?. În plus, fiind realizat în cel de-al treilea an deTabel 1- Popula?ia Basarabiei la încheierea Primului R?zboi Mondial derulare a r?zboiului mondial, recens?mântul a fost afectat ?i de faptul c? industria alimentar? î?i pierduse corelarea normal? dintre for?a de produc?ie, num?rul de vite ?i suprafa?a sem?n?turilor. Este suficient de remarcat c? jude?ul Hotin devenise teatru de opera?iuni militare din chiar primul an de r?zboi, iar lichidarea propriet??ilor germane asupra p?mântului în jude?ul Akerman a produs importante modific?ri în domeniul agricol[23]. Iat? datele recens?mântului agricol din vara anului 1916, publicate de ?eful sec?iei statistice a zemstvei basarabene, N.K. Moghileanski.Cu referire la popula?ia Basarabiei, recens?mântul agricol a vizat exclusiv popula?ia din mediul rural, num?rul ?i structura c?reia au fost puternic afectate de r?zboiul mondial, de mobiliz?rile produse în decursul celor 3 luni de zile (iunie-august 1916), precum ?i de mobiliz?rile la muncile agricole în folosul departamentului militar. Din aceste considerente, datele furnizate de acel recens?mânt nu au putut fi decât aproximative, cu atât mai mult, cu cât programul recens?mântului urm?rise ob?inerea datelor cu privire la bra?ele de munc? din agricultur?, ?i nu determinarea num?rului exact al popula?iei în ansamblu. Oricum, f?r? s? fi fost recunoscute ca obiective ?i veridice, datele prealabile ?i par?iale ale recens?mântului din 1916 au fost date publicit??ii la Petrograd, ele fiind singurele cu care se putea opera în acea perioad?[25], constatându-se o popula?ie rural? de 1.857.382 de locuitori. Pornind de la considerentul veridicit??ii num?rului de b?rba?i înregistra?i în cadrul recens?mântului din 1916, N.K. Moghileanski a încercat s? determine num?rul exact al b?rba?ilor, reie?ind din raporturile procentuale dintre popula?ia masculin? ?i cea feminin?. În baza acelor calcule, autorul a stabilit c? num?rul real al b?rba?ilor în anul 1916 a fost de 1.053.539 de persoane, în loc de 844.828 conform recens?mântului din 1916, - cifr? apropiat? de datele oficiale ale Comitetului Central de Statistic? din 1912 (1.104.1 popula?ie masculin?)[26].

În baza acestor calcule, N.K. Moghileanski a stabilit c? num?rul b?rba?ilor din Basarabia mobiliza?i pe front a fost de 24,7-25,5 % din totalul subpopula?iei respective, sau de 10,1-10,4 % din num?rul total al locuitorilor[28]. Totodat?, luând în calcul datele recens?mântului din 1897, acela?i autor a stabilit c? în 1916, propor?ia b?rba?ilor în vârst? de 20-39 de ani era de 26,0 % din num?rul lor total ?i de 13,3 % din num?rul total al popula?iei Basarabiei. Acest lucru constituia o m?rturie a faptului c?, în decursul verii ?i toamnei anului 1916, propor?ia celor mobiliza?i pe front a fost mai mare de 25 % din num?rul b?rba?ilor ?i Tabel 2-Popula?ia Basarabiei la încheierea Primului R?zboi Mondial de 10 % din num?rul total al popula?iei, dat fiind c? mobiliz?rii au fost supu?i inclusiv b?rba?i sub vârsta de 20 de ani[29]. O nou? încercare de solu?ionare a problemei num?rului ?i structurii popula?iei Basarabiei s-a produs în anul 1917, când guvernul provizoriu din Petrograd a decis efectuarea unui alt recens?mânt agricol „în scopul rezolv?rii problemei agrare" ?i, concomitent cu aceasta, a studierii popula?iei înse?i, dat fiind c? „sub vechiul regim, nu s-au preocupat de bun?starea poporului, lui i-a fost camuflat adev?rul [...]". Ziarul „Basarabia Liber?" relata, pe bun? dreptate, c? „înc? în preajma declan??rii r?zboiului, [...] mul?i r?mâneau stupefia?i de primitivismul clasic al Rusiei în domeniul cercet?rii statistice a ??rii"[30].

Îns?, în momentul în care s-a început centralizarea materialelor acelui recens?mânt, la Petrograd a izbucnit o nou? revolu?ie, în urma c?reia puterea de stat a trecut în mâinile partidului bol?evicilor. În consecin??, materialele recens?mântului din 1917 au suferit „o adev?rat? debandad?", deoarece „multe din fi?e s-au pierdut, iar multe dintre ele nici nu fuseser? completate de locuitori, a?a încât în unele jude?e lipseau p?r?i din comune sau din plase"[31]. Cu toate acestea, conducerea zemstvei guberniale condus? de N.K. Moghileanski a insistat asupra centraliz?rii ?i public?rii materialelor recens?mântului din 1917, fiind bine cunoscut faptul c? „tocmai din regiunile cele mai române?ti lipsea material mai mult"[32]. Cu justificat? dreptate, E.N. Giurgea men?iona c? „ceea ce s-a cheltuit (pentru publicarea datelor provizorii ale recens?mântului.- n.n.) au fost bani zadarnici, deoarece lucrul executat nu prezint? nici o importan??"[33]. Or, recens?mântul agricol din 1917 nu putea oferi imaginea veridic? a st?rii popula?iei Basarabiei, ci numai cea a popula?iei rurale, fiind ?i ea departe de a fi complet?.
O interesant? încercare de determinare a num?rului popula?iei Basarabiei la încheierea Primului R?zboi Mondial, a fost întreprins? de Pantelimon Halippa, care a pornit de la constatarea c?, de la 1897 ?i pân? în 1909, popula?ia Basarabiei a sporit cu 457.700 de locuitori sau cu 23,6 %, - altfel spus, în medie cu 38.141 de locuitori anual. Aceea?i metod? a fost aplicat? inclusiv perioadei anilor 1909-1919, considerându-se c? între 1913 ?i 1919, popula?ia Basarabiei ar fi sporit cu 38.141 Ś 6 = 228.846 de locuitori pe calea sporului natural[34]. În atare mod, potrivit lui Pan Halippa, pentru 1 ianuarie 1919, popula?ia Basarabiei ar fi fost de 2.750.123 de locuitori (2.521.277 + 228.846 = 2.750.123).

Respectiva cifr?, în opinia autorului, era chiar mai mic? decât cea real?, deoarece: a) Comitetul statistic gubernial al Basarabiei considera c? cifra popula?iei Basarabiei din 1913 - adic? de 2.521.277 - era mai mic? decât cea real?, din cauza c? „de la 1897, acest comitet nu lua în considera?ie prisosul artificial al popula?iei or??ene?ti, care pretutindeni alc?tuie?te un procent considerabil, ?i b) cu ocazia r?zboiului din 1914-1918, în Basarabia, care era spatele frontului românesc, au sosit o mul?ime de imigran?i (func?ionari ?i comercian?i), al c?ror num?r în 1918 s-a înmul?it considerabil prin refugia?ii din Rusia bol?evizat?. Acea imigra?ie împreun? cu prisosul artificial al popula?iei or??ene?ti, - care de la 1897 nu era luat în considera?ie, - putea s? ating? cifra de cel pu?in 50.000 suflete. Deci, pentru ianuarie 1919, cifra întregii popula?ii basarabene ar fi putut ajunge la 2.750.123 + 50.000 = 2.800.123[35].

Admi?ând c? r?zboiul cu diferite epidemii a secerat 100.000 de locuitori basarabeni, r?mânea cel pu?in o popula?ie de 2.700.000 de locuitori pentru întreaga Basarabie. Cât prive?te procentul elementului autohton, Pantelimon Halippa considera c? statistica rus? din 1897 nu corespundea adev?rului: de la 1861 ?i pân? în 1897, popula?ia în Rusia se num?ra nu dup? na?ionalit??i, ci dup? religii. Cuvântul „ortodox" devenise în Rusia sinonim cu cuvântul „rus". „E?ti pravoslavnic, deci e?ti rus". A?a cum men?iona acela?i autor, la recens?mântul din 1897, to?i românii basarabeni care ?tiau a citi sau a scrie ruse?te, sau care ?tiau a bolmoji ceva în limba ruseasc?, au fost trecu?i în rubrica na?ionalit??ii ruse. Având în vedere c? N. La?cov a indicat pentru anul 1912 propor?ia moldovenilor de 70 % din total, Pan Halippa a transferat aceea?i propor?ie asupra anului 1919 (ianuarie), ob?inând: 2.700.000 : 70 % = 1.890.000 moldoveni[36].

F?r? a subestima eforturile lui N.K. Moghileanski sau ale lui Pan Halippa în aceast? direc?ie, contribu?ia cea mai important? ?i, totodat?, mai aproape de adev?r prin metoda utilizat?, apar?ine autorilor E.N. Giurgea, C. Filipescu ?i prof. G. Murgoci. Înc? din luna august 1917, din îns?rcinarea guvernului român, un grup de savan?i condus de prof. Gh. Murgoci, din care f?cea parte ?i E.N. Giurgea, a ini?iat elaborarea unui studiu etnografic al Basarabiei, lucrând în unul din laboratoarele prof. A.I. Nabokih de la Universitatea din Odesa. Dup? cum comunica prof. Gh. Murgoci în una din scrisorile sale c?tre E.N. Giurgea, „lucr?rile acestea de etnografie le vom publica, deoarece odat? ?i odat? ele vor servi foarte mult cauzei noastre na?ionale". Concomitent, în acela?i laborator au fost cercetate ?i „toate chestiunile privitoare la popula?ia Basarabiei"[37].

Rezultatele acelor investiga?ii în laboratorul prof. A.I. Nabokih au fost publicate de autorii respectivi în anii 1919-1920 - prima lucrare, a lui E.N. Giurgea ?i C. Filipescu, ap?rut? în 1919, în care compartimentul privind popula?ia Basarabiei a fost realizat de E.N. Giurgea împreun? cu prof. Gh. Murgoci[38], ?i a doua lucrare, a prof. Gh. Murgoci, editat? în 1920 la Paris, în limba francez?[39]. Analiza datelor statistice publicate de cei doi autori în perioada 1919-1920 ?i coroborarea lor cu alte surse privitoare la acela?i subiect, conduc la concluzia c? profesorului Gh. Murgoci ?i lui E.N. Giurgea le apar?ine elaborarea uneia dintre cele mai temeinice ?i sigure statistici referitoare la num?rul ?i structura etnic? a popula?iei Basarabiei în anul 1918. În opinia celor doi autori, num?rul total al popula?iei Basarabiei în 1918 a fost de 2.642.000 de locuitori, dintre care 2.274.000 sau circa 85,0 % constituia popula?ia rural? a provinciei ?i 368.000 sau 15,0 %, cea urban?[40]. Aceste date pot fi considerate drept cele mai veridice din statisticile existente cu privire la popula?ia Basarabiei în anul 1918. Ele au fost acceptate inclusiv de Direc?iunea general? a statisticii din România, înfiin?at? la începutul anului 1919 ?i care a reluat, în acela?i an, publicarea „Buletinului statistic al României", primul num?r al s?u fiind consacrat în întregime st?rii ?inuturilor române?ti alipite. Prefa?ând acel Buletin, directorul general al statisticii, dr. L. Colescu, preciza c? el constituie „o lucrare de compilare a datelor cel mai recente, culeseTabel 3-Popula?ia Basarabiei la încheierea Primului R?zboi Mondial din izvoare oficiale sigure, care [...] constituie punctul de plecare ?i termenii de compara?iune necesar? pentru cercet?rile statistice din viitor"[41].

Se constat? c? de la recens?mântul precedent (din 28 ianuarie 1897) ?i pân? la 1918, popula?ia Basarabiei a sporit de la 1.935.412 locuitori la circa 2.642.000, înregistrând un spor total de 706.588 de locuitori, sau o rat? de cre?tere de aproximativ 118,8 %. În aceea?i perioad? de timp, popula?ia rural? a Basarabiei a sporit de la 1.642.080 de locuitori sau 84,8 % din total la 2.274.000 sau 85,0 %, iar popula?ia urban?, de la 293.332 sau 15,2 % din total la 368.000 de locuitori sau 15,0 %. Se observ?, în a?a mod, o tendin?? de cre?tere a ponderii popula?iei rurale în totalul popula?iei Basarabiei ?i, respectiv, o reducere a ponderii popula?iei urbane, tendin?? ce se va men?ine pe parcursul întregii perioade interbelice[42].Totodat?, acceptând, în principiu, veracitatea statisticii oficiale a Rusiei ?ariste, care a estimat popula?ia total? a Basarabiei la 1ianuarie 1915 la circa 2.686.600 de locuitori, putem confirma juste?ea opiniei acelor cercet?tori care consider? c? anii de r?zboi au epuizat întregul excedent al popula?iei din deceniul 1900-1910, astfel încât deceniul doi al secolului al XX-lea s-a încheiat cu aproximativ acela?i num?r de locuitori ca în anul din preajma r?zboiului[43]. Rezumând cele expuse, ob?inem urm?toarea situa?ie a popula?iei Basarabiei în anul 1918.
- Va urma -

Not?: Textul este un fragment din lucrarea în curs de apari?ie „1918. Pe ruinele imperiului spulberat de Istorie. Basarabia în pragul modernit??ii".

--------------------------------------------
[1] Vezi: M. Hristescu, Câteva chestiuni de statistic? militar?, în „Buletinul statistic al României", nr. 1, 1927, p. 127-128.
[2] ?.?. ???????????. ?? ?????? ???????????????????? ???????? 1916 ????. ???????, 1918. ?. 10.
[3] „Cuvânt Moldovenesc", 2 (15) septembrie 1918.
[4] Arhivele Na?ionale ale României, Bucure?ti, fond Dr. Sabin Manuil?, X/45/1930, fila 12.
[5] Ibidem, X/40/1930, fila 3.
[6] Ibidem, X/143/1939, fila 2.
[7] Ibidem, X/40/1930, fila 3 verso; X/45/1930, fila 4.
[8] Ibidem, X/98/1933-1937, fila 2.
[9] Ibidem, X/143/1939, fila 1, 2.
[10] Ibidem, X/94/1932, fila 1.
[11] Dr. S. Manuil? ?i M. Georgescu, Popula?ia României, în Enciclopedia României. Vol. I: Statul, Imprimeria Na?ional?, Bucure?ti, 1938, p. 156.
[12] Em. de Martonne, Préface, în: G. Murgoci, La population de la Bessarabie. Étude démographique, S.é., Paris, 1920, p. VI-VII.
[13] Dic?ionarul statistic al Basarabiei. Întocmit pe baza recens?mântului popula?iei din anul 1902, corectat prin datele actuale statistice ale prim?riilor ?i prin tabelele birourilor de popula?ie centralizate în 1922/1923. Edi?ie oficial?, Editura Glasul ??rii, Chi?in?u, 1923, p. II.
[14] Arhiva Na?ional? a Republicii Moldova (A.N.R.M.), fond 727, inv. 1, dosar 17, partea I, fila 142.
[15] Ibidem, fila 146 verso.
[16] A.N.R.M., fond 727, inv. 2, dosar 21, partea I, fila 114 verso; partea II, fila 259-262.
[17] A.N.R.M., fond 727, inv. 2, dosar 21, partea II, fila 260 verso; ?. ?????. ????? ???????? // «??????? ??????????». 1936. ? 4 (106). ?. 2.
[18] „Cuvânt Moldovenesc", 3 mai 1918.
[19] „Cuvânt Moldovenesc", 8 (21) noiembrie 1918.
[20] „Cuvânt Moldovenesc", 18 februarie 1918.
[21] «????????? ??????????». 23 ?????? 1917 ?.
[22] Vezi: I.G. Pelivan, L'état économique de la Bessarabie, Paris, 1920, p. 34-35; Ion Nistor, Basarabia sub domina?iunea româneasc?. La 20 de ani de la Unire, Editura Glasul Bucovinei, Cern?u?i, 1938, p. 7; A.N.R.M., fond 691, inv. 1, dosar 1, vol. I, fila 9.
[23] ?.?. ???????????. ?? ?????? ???????????????????? ???????? 1916 ?. ???????: ?????????? ?/? «?. ?????? ? ?-??», 1918. ?. 5.
[24] Ibidem, p. 7.
[25] ??????????????? ????? ????????????? ???????????????????? ???????? 1916 ?. (?? ?????????, ????????????? ???????? ??????????? ????????????). ???. I. ??????????? ??????. ?????????, ???????????? ? ?????????? ?????. ?????????, 1916.
[26] ?.?. ???????????. ?? ?????? ???????????????????? ???????? 1916 ?. ???????: ?????????? ?/? «?. ?????? ? ?-??», 1918. ?. 9.
[27] Ibidem, p. 9-10.
[28] Ibidem, p. 10.
[29] Ibidem.
[30] ??? ??????. ????????????? ???????? 1917 ???? // «????????? ??????????». 25 ???? 1917 ?.; ??? ??????. ? ???????? // «????????? ??????????». 20 ???? 1917 ?.
[31] E.N. Giurgea, Din trecutul ?i prezentul Basarabiei, Institutul de arte grafice Bucovina, I.E. Torou?iu, Bucure?ti, 1928, p. 109.
[32] Ibidem, p. 109-110.
[33] Ibidem, p. 110.
[34] Arhivele Na?ionale ale României, Bucure?ti, fond Pantelimon Halippa, dosar 124/F.D., 191 file (manuscrisul „Organizarea Basarabiei").
[35] Ibidem.
[36] Ibidem.
[37] E.N. Giurgea, Din trecutul ?i prezentul Basarabiei, Institutul de arte grafice Bucovina, I.E. Torou?iu, Bucure?ti, 1928, p. 17, 34.
[38] C. Filipescu ?i E.N. Giurgea, Basarabia. Considera?iuni generale, agricole, economice ?i statistice, Institutul de Arte Grafice „România Nou?", Chi?in?u, 1919, p. 31-59.
[39] G. Murgoci, La population de la Bessarabie. Étude démographique. Avec cartes et tableaux statistiques, S.é., Paris, 1920.
[40] A.N.R.M., fond 1416, inv. 2, dosar 2, fila 19, 34, 35.
[41] „Buletinul statistic al României", seria IV, vol. XIV, nr. 1, 1919, p. 4.
[42] Recens?mântul general al popula?iei României, 29 decembrie 1930. Vol. IX, Imprimeria Na?ional?, Bucure?ti, 1938, p. 2, 4, 8; A.N.R.M., fond 706, inv. 1, dosar 555, partea I, fila 37, 39.
[43] D. ?andru, Popula?ia rural? a României între cele dou? r?zboaie mondiale, Editura Academiei Române, Ia?i, 1980, p. 37.
[44] Dic?ionarul statistic al Basarabiei. Întocmit pe baza recens?mântului popula?iei din anul 1902, corectat prin datele actuale statistice ale prim?riilor ?i prin tabelele birourilor de popula?ie centralizate în 1922/1923. Edi?ie oficial?, Editura Glasul ??rii, Chi?in?u, 1923, p. II; E.N. Giurgea, Observa?iuni economice asupra Basarabiei, Imprimeria Statului, Chi?in?u, 1921, p. 6.

footer