Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Ioan Scurtu, Membru A.O.?.R.   
Duminică, 29 Octombrie 2017 16:48

Tatar Bunar 1924În perioada interbelic?, Tatar-Bunar era un mic târg din jude?ul Cetatea Alb?, locuit în propor?ie de 70% de ru?i ?i ucraineni. Localitatea a intrat în aten?ia opiniei publice interne ?i interna?ionale în septembrie 1924, când a devenit centrul unei r?zmeri?e puse la cale de bol?evici. Tatar-Bunar a reprezentat „pragul critic" al provoc?rilor regimului sovietic la adresa României ?i preludiul înfiin??rii Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovene?ti (Transnistria). Presiunile ?i manevrele au început înc? din decembrie 1917, prin arestarea ministrului României la Petersburg, au continuat cu ruperea rela?iilor diplomatice în ianuarie 1918 ?i confiscarea tezaurului românesc depus la Kremlin, cu contestarea actului Unirii Basarabiei cu România din 27 martie 1918 ?i a Tratatului de la Paris din octombrie 1920, care confirma, pe plan interna?ional, acest act de voin?? a poporului român. Conducerea sovietic? a contestat toate tratatele de pace încheiate la sfâr?itul Primului R?zboi Mondial, V.I. Lenin declarând în 1920: „Când Rusia Sovietic? se va înt?ri, praf ?i pulbere se va alege de tratatele de la Versailles".

Statele aflate la grani?a european? a Uniunii Sovietice, inclusiv România, au fost supuse unor permanente agresiuni, care au îmbr?cat forme variate: propagand? ostil? - acestea fiind învinov??ite c? au anexat teritorii str?ine; trimiterea de agen?i - care s? le destabilizeze din interior; impunerea lozincii „drepturilor popoarelor la autodeterminare pân? la desp?r?irea de statul existent" - propagat? de partidele comuniste din aceste state (inclusiv de P.C.R.); provocarea unor incidente de grani?? - pentru a crea o stare de tensiune ?i a preg?ti momentul interven?iei armate etc.

La 4 februarie 1924, un grup de comuni?ti emigra?i în U.R.S.S. din România (mai ales din Basarabia), în frunte cu Ion Dic-Dicescu ?i Gr. Cotovschi, a întocmit un memoriu cu privire la necesitatea cre?rii Republicii Sovietice Socialiste Moldovene?ti în stânga Nistrului, care s? constituie baza pentru „ruperea Basarabiei de la România". Se aprecia c? unirea teritoriilor „de pe ambele p?r?i ale Nistrului ar servi drept bre?? strategic? a U.R.S.S. fa?? de Balcani (prin Dobrogea) ?i fa?? de Europa Central? (prin Bucovina ?i Gali?ia) pe care U.R.S.S. le-ar putea folosi drept cap de pod în scopuri militare ?i politice".

Memoriul a fost transmis C.C. al Partidului Comunist (bol?evic) spre examinare. La 29 iulie 1924, Biroul Politic al P.C. (b) a adoptat hot?rârea cu privire la crearea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovene?ti, în cadrul R.S.S. Ucrainene. Pentru atingerea acestui obiectiv, în aceea?i lun?, Cominternul a adoptat un plan vizând declan?area unei ac?iuni armate de amploare împotriva României, mizând pe antrenarea popula?iei din Basarabia la aceast? rebeliune.

Conducerea de la Kremlin ?i anexa ei - Comitetul Executiv al Interna?ionalei a III-a Comuniste (Comintern) - urm?reau s? creeze o diversiune prin care s? arate opiniei publice interna?ionale c? basarabenii nu acceptau s? fac? parte din România ?i luptau pentru crearea unui stat propriu, care s? fac? parte din Uniunea Sovietic?.
Ca urmare, la mijlocul lunii septembrie 1924, mai multe grup?ri înarmate au trecut Nistrul, ocupând localitatea Tatar-Bunar. Dup? ce au omorât primarul ?i mai mul?i oficiali, au desf??urat steagul ro?u (bol?evic) ?i au proclamat, în ziua de 15 septembrie, Republica Sovietic? Moldoveneasc?. La 17 septembrie, armata român? a intervenit în for??, lichidând aceast? r?zmeri??, iar f?ptuitorii prin?i au fost trimi?i în fa?a instan?elor de judecat?. Dintre cei 85 condamna?i, nici unul nu era român.

Imediat dup? aceste evenimente, sovieticii au desf??urat o extraordinar? campanie mediatic? împotriva României pe plan interna?ional, reu?ind s? atrag? de partea lor personalit??i marcante ale culturii europene. Între ace?tia, Romain Rolland, George Bernard Shaw, Louis Aragon, Thomas Mann. Asemenea personalit??i condamnau România pentru interven?ia armat?, dar ?i pentru faptul c? nu ar respecta drepturile ?i libert??ile democratice ale cet??enilor s?i. Cel mai activ s-a dovedit a fi scriitorul francez Henri Barbusse, care a asistat la procesul desf??urat la Chi?in?u ?i a publicat în 1926 cartea C?l?ii, un virulent atac împotriva României.

La numai o lun? dup? Tatar-Bunar, în ziua de 12 octombrie 1924, Comitetul Executiv Central din Ucraina a adoptat hot?rârea cu privire la crearea Republicii Autonome Sovietice Moldovene?ti. Se preciza c? grani?a de vest ?i sud-vest a acestei republici era grani?a de stat U.R.S.S. Nu se formula explicit, dar era limpede c?, de vreme ce Kremlinul nu recuno?tea unirea Basarabiei cu România, aceasta era pe râul Prut. De altfel, propaganda sovietic? a desf??urat, în toat? perioada care a urmat, o ampl? campanie mediatic? pentru „eliberarea" Moldovei dintre Nistru ?i Prut (unele documente includeau Moldova pân? la Carpa?i) ?i „întregirea" R.A.S.S. Moldovene?ti, reu?ind s? ob?in? sprijinul unei p?r?i a opiniei publice interna?ionale. În acest timp, reac?ia oficialilor români a fost palid?, sau a lipsit cu des?vâr?ire. Ace?tia apreciau c?, de vreme ce Sfatul ??rii a decis unirea Basarabiei cu România, iar prin tratatul de la Paris s-a confirmat pe plan interna?ional acest act, nu era necesar? o propagand? sus?inut? pentru afirmarea drept??ii sale istorice.

În septembrie 2017 s-au împlinit 93 de ani de la acele evenimente. Istoria a demonstrat c? Tatar-Bunar a constituit o repeti?ie pentru ceea ce avea s? urmeze peste 16 ani - notele ultimative sovietice din iunie 1940, urmate de ocuparea Basarabiei ?i nordului Bucovinei de c?tre U.R.S.S. Diversiunile ?i-au avut ?i î?i au rolul lor, indiferent în ce parte a ??rii ar avea loc. Din p?cate, politicienii români, de ieri ?i de ast?zi, nu le trateaz? cu aten?ia cuvenit?. Tatar-Bunar este o „carte de înv???tur?" pentru cei care doresc s? descifreze evolu?ia rela?iilor interna?ionale, precum ?i rolul propagandei externe în promovarea (sau neglijarea) intereselor na?ionale.

footer