Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Col. (r) Dr. Constantin Mo?incat   
Miercuri, 25 Octombrie 2017 19:49

1919-3Red?m fragmente sau integral din con?inutul celor 27 de documente din colec?ia Muzeului Militar Na?ional[81]. În fiecare din ele se reg?se?te din plin str?lucita comportare a armatei române de ocupa?ie. S?pt?mânalul budapestan de limb? englez? „The World" recuno?tea în februarie 1920: „Armata româna a evacuat Budapesta; purtarea ei în Ungaria a fost generoas? ?i corect?". La 11 noiembrie 1919, generalul M?ld?rescu în ultima proclama?ie c?tre popula?ie amintea: „P?r?sind capitala Ungariei, România ?ine s? afirme c? dup? ce a fost atacat? pe Tisa, atac care a motivat ac?iunea sa, ea nu a fost condus? decât de legitima ap?rare, ca ?i de necesit??ile militare - orice idee de persecu?ie sau de revan?? i-au fost complet str?ine!". A doua zi la ora 13.00 generalul a p?r?sit Budapesta.

Dar n-au plecat bine c?ci ecourile ponegririlor se extindeau. Noroc cu entuziasmul ?i buna credin?? a oamenilor cinsti?i ?i corec?i, unguri, notari ?i primari, care la talpa ??rii au sim?it transpira?ia de bun?voin??, prietenie ?i omenie ce se revars? asupra nevoia?ilor tocmai din opinca româneasc?. ?i nu se uscaser? bine cernelurile ?i tu?urile isc?liturilor cinstite ?i crezul politic al amiralului (f?r? mare) Horthy Miklos, devenit regent al Ungariei, în prim?vara anului 1920, dar exprimat în octombrie 1919, prindea contur. Într-un memorandum acesta declarase: „România inamicul num?rul unu" iar ca principal ?el al politicii externe ungare: „rezolvarea problemelor cu România prin recurgerea la arme". Planul s?u diabolic a început imediat ce a fost posibil s? se mi?te prin m?suri antiromâne?ti.

La 4 noiembrie 1919, generalul Traian Mo?oiu informa despre ac?iunea „g?rzilor albe" ale lui Horthy ce se constituiau în unit??i de toate armele ?i f?ceau o intens? propagand? împotriva românilor. Înainte îns? de aceasta dup? cum scria ziarul „Maghyar Orsag" din 16 noiembrie 1919: „Ieri (15.11.1919) s-a dep?rtat din capital? ultima unitate din armata român?. Solda?ii români r?ma?i în urm? au fost prin?i de poli?ia de siguran??, (cea aprobat? de generalul M?rd?rescu a se preg?ti, sâc!) ?i preda?i misiunii franceze care va decide asupra transport?rii ?i pred?rii lor". În aceea?i zi s-au dezgropat, de c?tre unguri, din teren armele ascunse în spatele citadelei, de unde s-au scos 16.000 arme, model 1895 „Manlicher", din care doar 22% utilizabile, 30 de mortiere ?i 50 mitraliere. „200 solda?i români ?i 40 ofi?eri r?ma?i în Budapesta cu diferite servicii sau f?r? a ?ti de plecarea armatei române, au fost prin?i de unguri, aresta?i ?i maltrata?i"[82].

A?adar „netrec?toarea" recuno?tin?? a fost curând uitat?. Trufia imperial? a grofilor ?i neme?ilor lui Horthy a ac?ionat printr-o propagand? revizionist? intens? a c?rei ecou se resimte pân? în ziua de ast?zi. La finele lunii martie 1920, Vasile Goldi?, ministru pentru problemele Transilvaniei a fost informat de prefectul din Bihor c? "nu numai oameni f?r? r?spundere, ci ?i comandan?i superiori din armata ungar? ajut? popula?ia maghiar? pentru idea unei revan?e apropiate". Teroarea împotriva popula?iei române?ti din Ungaria a fost f?r? egal: „400 de români am fost: închi?i ?i înfometa?i, b?tu?i ?i schingiui?i, condamna?i la moarte dup? o sumar? judecat?". Studentului român Teofil Morariu, în urma unui denun? fals, tor?ionarii unguri „i-au t?iat nasul, urechile ?i p?r?ile genitale ?i apoi l-a aruncat în Dun?re"[83].

Nu ne-am propus în studiul de fa?? o punere fa?? în fa??. Nu pentru c? purt?rile nu au termeni de compara?ie. Ce criterii s? folose?ti pentru a vedea cine-i bun ?i cine-i r?u când ungurii exala?i au jurat, în noiembrie 1919, la Szekesfehervor, c? "nu se vor lini?ti ?i nu vor b?ga sabia în teac? pân? când nu se va înfiin?a patria maghiar? de 1.000 de ani". Acest spirit belicos avea s?-l cunoasc? din nou poporul român dup? 30 august 1940. Armata român? de ocupa?ie a Ungariei a avut un efectiv de 276.611 militari. Între?inerea acestora a costat 382.776.370 lei ?i 132.843.291 franci, ceea ce a însemnat un efort financiar important. Pentru a avea un tablou complet al costurilor la aceste sume mai trebuie ad?ugat ?i ajutorul acordat popula?iei Ungariei. Personalitatea nobil? a ofi?erului român ?i mentalitatea în?eleg?toare a soldatului român fa?? de ungurii ce au avut norocul s? vin? în contact cu ei au exemplificat-o prin cele 27 de documente publicate în serial, în ziarul Noua Gazeta de Vest. Nutrim speran?a c? reamintindu-le am f?cut un gest firesc de a ne ar?ta ?i peste timp recuno?tin??, fa?? de soldatul care a f?cut Marea Unire, la Centenarul evenimentelor. În oglinda istoriei purtarea lor pilduitoare este o mândrie a na?iei române.

Documente[84]

1. Despre umanismul ?i omenia manifestat? de armata român? în 1919 l?s?m s? vorbeasc? documentele redactate de autorit??ile ungare. Într-un document nr.1841/21 noiembrie 1919, parafat cu ?tampila rotund? a prim?riei din Zagyvarek, semnat? olograf de primar ?i notarul ?ef rezult? c? acest consiliu local a ?inut o ?edin?? extraordinar?, ce nu figura pe ordinea de zi. Pre?edintele Boldiszak Pal, avocat, primar al comunei încuno?tin?eaz? consilierii despre situa?ia aparte, ce nu sufer? amânare, c?ci odat? cu evacuarea trupelor române, trebuie s?-?i aduc? aminte de "domnul c?pitan ?tef?nescu comandantul lag?relor ?i a trupelor. Domnul c?pitan a condus, cu un spirit ascu?it, opera?iile în timpul sta?ion?rii trupelor care s-au purtat cu omenie. Au ar?tat umanitate fapt pentru care merit? întreaga c?ldur? ?i mul?umire a întregii comunit??i. Cer de aceea consiliului, ca fa?? de comportarea domnului c?pitan ?tef?nescu, s? exprime în numele comunei Hot?rârea: Consiliul comunal, în nume propriu ?i cunoscând bunele inten?ii, omenia ?i comportarea umanitar? a domnului c?pitan ?tef?nescu, pentru c? ?i-a periclitat via?a pentru comun?, hot?r??te marcarea momentului prin exprimarea de alese mul?umirii. Împuternice?te secretariatul s? înscrie în cartea de onoare mul?umirile transmise c?pitanului ?tef?nescu" (Muzeul Militar Na?ional, Biblioteca, Diverse III, F.14703/II).

2. Poli?ia ora?ului Kecsemet adreseaz? o scrisoare, purtând nr. A 35/1919, Comandantului armatei române în urm?torii termeni: „Prea onorate comandant! Ofensiva glorioas? a armatei regale române distrugând teroarea tâlharilor comuni?ti, a redat existen?a poporului maghiar mult suferit dându-I totodat? posibilitatea spre a-?i crea o nou? soart?, în care va domina iar dreptatea, legea ?i bunul oamenilor. O parte mare a ??rii noastre este în prezent ocupat? de trupe române ?i pe aceste teritorii se afl? cea mai mare ordine. Cu trecerea timpului îns? suntem sili?i a ne gândi ?i a ne preg?ti pentru situa?ia când Comandamentul Trupelor Române, va retrage trupele sale din partea interioar? a ??rii a?a ?i din partea dintre Dun?re ?i Tisa în acest caz autorit??ile poli?iene?ti vor fi datoare a asigura buna ordine ?i siguran?a public?. Natural, aceast? datorie nu se poate îndeplini spre mul?umirea tuturor, de azi pe mâine, ?i tocmai din aceast? cauz?, rog prea onoratul comandant : Bine voi?i a aproba, ca, personalul poli?iei s? fie activat ?i înarmat în modul cerut prin raportul meu No. 278/1919, ?i afar? de aceasta binevoi?i a permite s? pot forma din cet??eni de încredere o gard? de paz? cu efectiv de 600 oameni. Aceast? gard? deocamdat?, nu va fi înarmat?, va fi numai împ?r?it? în plutoane ?i companii precum ?i instruit? în serviciul de paz? care îl vor face în cazul retragerii trupelor române, adic?: ocuparea cl?dirilor publice, ocuparea drumurilor publice, precum ?i a g?rii ?i uzinei electrice, a face patrul? prin ora?, în general a lua toate m?surile preventive, absolut necesare pentru asigurarea ordinei ?i lini?tei publice. Prin aprobarea organiz?rii g?rzii cet??enilor, ar fi posibil, ca poli?ia s?-?i poat? îndeplinii misiunile". (Documentul înregistrat la nr.f.14733/II a Bibliotecii Muzeului Militar Na?ional elogiaz? purtarea armatei române).

3. Acelea?i bune aprecieri vin ?i din partea „o?el?riei Weissmanfred" care se adreseaz? domnului c?pitan Seara Ion, din armata regal? român?: Documentul este dactilografiat pe imprimat având în stânga sus emblema fabricii „o?el?riei Weissmanfred", arsenal militar, societate anonim?, iar la partea de jos ?tampila dreptunghiular? cu antetul fabricii ?i semn?tura olograf „cu deosebit respect Weissmanfred". Red?m con?inutul acestui document: „Adeverind c? în fabrica noastr? a fost cartiruit? armata român?, dat? la care î?i încheie activitatea ?i nu putem a omite ?i a men?iona adâncul respect ce-l dator?m domnului c?pitan ?i a-l Batalionului II din Regimentul I Vân?tori. Îi exprim?m cele mai adânci mul?umiri c?ci sub comanda domnului c?pitan atât în interiorul cât ?i în exteriorul fabricii s-a men?inut lini?tea deplin?, dând dovad? de o rodocat? vigilen?? ?i o comportare individual? excelent?, decând domnul c?pitan a preluat comanda. Pentru aceste fapte în numele fabricii, exprim?m recuno?tin?a în mod liber, neconstrân?i, sper?m ?i dorim ca trupa dumneavoastr? s?-I îndeplineasc? misiunea în Cszepel. Personal domnului c?pitan mare succes." (Muzeul Militar Na?ional, Biblioteca F.14716/II).

4. Ce purtare, prin ce forme ?i cum a ajutat armata român? popula?ia Ungariei, popula?ia înfometat?, disperat? rezult? din urm?toarele documente: Din documentul cu nr.840, a-l comisiei militare interaliate, purtând antetul „urgent" din 22 noiembrie 1919 afl?m despre apari?ia avizului afi?at în acea zi pe care Comandamentul Trupelor din Transilvania l-au f?cut cunoscut prin care s-a „decis distribuirea a o serie de m?rfuri ?i articole pentru a veni în sprijinul popula?iei s?race din Budapesta". (Muzeul Militar Na?ional, Biblioteca, F.14722/II). Cum era ?i firesc Comisia nu putea decât aplauda aceast? ac?iune umanitar?, pentru c? „aceste m?rfuri sosite la vreme sunt de mare necesitate". Comisia „a convenit s? lase a fi distribuite în exclusivitate de autorit??ile ungare, men?ionate în aviz, prin care se investe?te ministerul ungar a-l aprovizion?rii ?i municipalitatea din Budapesta" pentru distribu?ie. Prin aviz societ??ile men?ionate au fost în?tiin?ate s? ia leg?tura cu Înaltul Comandament Român.

La 13 octombrie 1919, directorul ?colii de fete, confirma oficios, c? în cl?direa ?colii civile de fete din cartierul VI, strada Uteg, condus? de el s-a instalat „Regimentul 10 român începând cu 11 septembrie ?i pân? ast?zi a hr?nit la prânz ?i seara câte 100 de copii s?raci. Men?ionez c? comandantul susnumitului regiment i-a luat în subzisten?? pentru întreaga perioad? cât a sta?ionat". Documentul nr.F.14732/II, poart? semn?turile olograf ale directorului ?colii ?i primarului ?i ?tampila rotund? cu inscrip?ia „Budapesta Szekesfovaros x Primar", cu însemnul heraldic.

5. La 14 august 1919, „cu ales respect" , primarul ?i notarul din Godolo, se adreseaz? comandantului Diviziei II Cavalerie: "Pentru alimentele date gratuit popula?iei s?race din Godolo, constând din mai multe c?ru?e cu dovleci, 12 saci f?in? ?i 14 saci mei, exprim?m mul?umirile prim?riei ?i a s?racilor pentru m?rinimoasa ofert?". Documentul dactilografiat are nr. 5439/1919 este parafat cu ?tampila rotund? ?i poart? antetul „Prim?riei Godolo", primit de Divizia II Cavalerie cu nr.10505/19 august 1919, F.14718/II.

6. La 23 septembrie 1919, locuitorii din Szolnok erau în?tiin?a?i c? spitalul Diviziei 20 Infanterie ?i personalul medical din conducere al Szolnokului, prin intermediul bisericii catolice ?i israelite salut?, din casa Grossman, „ajutorul medical gratuit acordat s?racilor, loc în care medicii români vor acorda gratuit asisten?? medical? dup? urm?torul program: pentru b?rba?i de la 10-12; femei ?i copii 17-18" . Documentul de în?tiin?are este semnat Dr. Spett Erno, primar ?i are nr.F.14693/II.

7. Un alt document dactilografiat ?i înregistrat sub nr.14167/1919, parafat cu ?tampila rotund? ?i semnat olograf de 9 persoane în frunte cu primarul ?i notarul din Rakospalota se adreseaz? în urm?torii termeni: „Stimatului comandant!. Subscrisa autoritate comunal? exprim? întreaga recuno?tin?? admirabilului comandant înainte de toate pentru c?, în timpul ocupa?iei acestui comandament, s-au purtat cu respect ?i elegan?? fa?? de locuitori, cu cea mai mare grij? ?i bune inten?ii, a ap?rat ordinea ?i lini?tea, cu cea mai mare aten?ie a asigurat ?i împiedicat în toate împrejur?rile tulbur?rile lini?tei. Exprim?m mul?umiri ?i pentru c? în timpul ocupa?iei marii s?raci din Rakospalota au primit zilnic 250 ra?ii de mâncare gratis" .

8. Doamnele române ce ?i-au înso?it so?ii pe front, au contribuit ?i ele la alinarea suferin?elor r?ni?ilor, v?duvelor ?i orfanilor de r?zboi. Într-o în?tiin?are c?tre locuitori din Szolnok, la 16 septembrie 1919 primarul ora?ului Dr. Spett Erno, document cu (nr. F. 14695/II) face cunoscut c? „doamna general Atanasiu asistent? ?ef? a crucii ro?ii, pentru ajutorarea invalizilor, r?ni?ilor ?i urma?ilor celor deceda?i, v?duve ?i orfani din ora?ul Szolnok, în biserica romano-catolic?, la 20 septembrie 1919, înainte de mas? la ora 10, organizeaz? un concert coral cu urm?torul program:
1). (Solo org? inventio. cânt?: Medgyessy Geza;
2). Solo vioar?, Hendel: Harghetto, Medgyessy, Postean Jean.
3). Solist vocal, J. Hagith: o salutis hostia, cânt? Medgyessy Geza.
4). Concert de fanfar? cânt?: Orchestra Armatei Regale Române.
5). Solo voce "Ave Maria", cânt? Jesenszky Muca.
6). Solo vioar? Bach, acompaniaz? Orchestra Armatei Regale Române.
7). Solo la org? inventio, cânt? Medgyessy Geza.
Bilete - cu locuri: 20 coroane; în picioare: 10 coroane cu încrederea c? pentru binefacere sumele peste acest nivel vor fi primite".

9. ?i din alte documente ?i scrisori, adeverin?e ?i adrese rezult? acela?i spirit umanitar. Mul?umirile autorit??ilor ungare sunt exprimate tran?ant ?i f?r? rezerve. Prim?ria Districtului 10 Budapesta, în documentul cu nr. 13230/1919, dactilografiat pe imprimat tipizat al imprimeriei proprii, iar peste ?tampila rotund? o semn?tur? indescifrabil? sub: „Tanacszegyzo, confirm? autenticitatea documentului adresat comandantului trupelor Regale române de ocupa?ie din Kobanya, Budapesta: „Prim?ria districtului subscris recunoa?te prin aceasta ?i exprim? deplina mul?umire pentru activitatea ager? ce a dezvoltat-o în interesul men?inerii siguran?ei publice din Districtul 10 din Budapesta o înalt? comenduire român?". Sub num?rul de înregistrare de mai sus documentul, datat 15 octombrie 1919, face men?iunea „eventualul r?spuns s? fi?i amabil a-l expedia pe aceast? adres?". (Muzeul Militar Na?ional, Biblioteca, F.1472/II). Textul este redactat în limba maghiar?, iar sub aceasta o traducere scris? cu peni?a ?i semn?tura pentru conformitate, sublocotenent Cr?ciun.

10. Redactat? de mân?, cu un scris caligrafic foarte îngrijit, adeverin?? eliberat? la 22 noiembrie 1919 de prim?ria Szarvas confirm? c? „Regimentul 8 Vân?tori român, care a fost aici cartiruit nu a produs nici un fel de pagub?, ba mai mult, din partea cet??enilor împotriva numitului Regiment nu au fost înregistrate reclama?ii". Originalul semnat olograf, indescifrabil de primar ?i notar este parafat cu ?tampila rotund? ce are înscrisul „Bekesvarmegye Szarvas Kaszeg 1901" în centrul c?reia, ca semn heraldic, este un cerb. (Document nr. F.14729/II).

11. La 12 octombrie 1919, comandantul Regimentului 5 Vân?tori prime?te urm?toarea scrisoare: "Am onoarea a v? aduce la cuno?tin?? c? atât corpul ofi?eresc cât ?i trupa Regimentului 5 Vân?tori s-au purtat frumos fa?? de locuitori ora?ului ?i pe cât a fost posibil au dat ajutor autorit??ilor în toate. Împotriva acestui regiment nu s-au semnalat plângeri de atrocit??i personale". Documentul (F.14715/II) semnat ?i parafat de primarul din Kiskunfelgyhaza ne confirm? aleasa purtare civilizat? a ??ranului român, soldat de ocupa?ie, f?r? voia lui în Ungaria ?i Budapesta. Adeverin?a (F.14753/II) dactilografiat? bilingv, cu num?r de expedi?ie 4599/1919, ?tampilat? ?i semnat? olograf de primar ?i certificat? de notar: „Noi autorit??ile comunale am fost mul?umi?i cu ocupa?ia Armatei Regale române ?i în special pe timpul ocupa?iei Regimentului 6 Ro?iori nu avem ce ne plânge de nimic ?i nu avem nici o reclama?ie".

12. Grofii din capital? nu s-au ostenit s?-?i adreseze mul?umirile române?te, ungure?te sau/?i bilingv ca cei de mai sus, dar ?i a?a f?cute românii le-au primit ?i-i onoreaz?. (Ce ar zice cercet?torii unguri de ast?zi despre scrisorile primarilor din Ip, Tr?znea, Moisei, S?rma?u, Mure?enii de Câmpia, Horea, Huedin etc. despre purtarea ocupantului ungur din 1940?). Notarul ?ef ?i notarul din Kispest, la 15 octombrie 1919, parafeaz? ?i semneaz? documentul dactilografiat, cu nr.12151 (F.14698/II) cu urm?torul con?inut: „Prim?ria Kispest prin subsemna?ii, adevere?te prin prezen?a c? Compania 7/Regimentul 3 Vân?tori, care de la jum?tatea lunii septembrie pân? la 15 octombrie a fost cartiruit? în cartierul Kovalsky Kalman ?i în cl?direa comenduirii din Kispest. În timpul sta?ion?rii de aici, pentru gospod?ria prim?riei, s-au purtat cu deosebit? c?ldur?, fapt pentru care merit? m?car mul?umirile noastre, c? au p?zit ?i ap?rat via?a ?i averea locuitorilor cu mult? d?ruire" .

11. Dar nu numai unit??ile în ansamblu ci ?i comandan?ii unor subunit??i sunt gratula?i. Documentul redactat pe un formular tipizat ce poart? antetul prim?riei Pestszentlorincz (cu nr. 7257/1919), caligrafiat foarte îngrijit, datat 14 octombrie 1919, este înt?rit de semn?tura notarului ?i ?tampila rotund?. La subsolul paginii apare traducerea în limba român?: „Aducem la cuno?tin?? cum c? prim?ria din comuna Pestszentlorincz a fost totdeauna mul?umit? cu dispozi?iunile domnului cpt. Sârbu, din Regimentul 3 Vân?tori ?i mul?ume?te pentru aceea c? a dat dovad? de bun? purtare fa?? de popula?ie." (Muzeul Militar Na?ional, Biblioteca, F.14749/II). Traducerea apar?ine sublocotenentului Cr?ciun, interpret al comandamentului român.

12. Al?turi de autorit??ile comunale din Ullo, la 25 octombrie 1919, preotul catolic, al?turi de alte 4 persoane, din care numai a notarului func?ie este descifrabil?, semneaz? documentul (F.14723/II, text tradus ?i interpretat de C.M.) de în?tiin?are: „Subscri?ii acestei în?tiin??ri adeveresc c? Regimentul 2 Vân?tori Munte din Armata Regal? Român? care a fost în comuna Ullo a men?inut o foarte mare ordine ?i a dat mare ajutor. Suntem recunosc?tori c? ne-a eliberat comuna de bol?evici. Cerem ca regimentul atâta vreme s? r?mân? în comun?, pân? când ordinea ?i lini?tea vor putea fi asigurate de autorit??ile maghiare. În modul cel mai sincer în?tiin??m, în sfâr?it c? to?i ofi?erii regimentului ?i la fel ?i solda?ii din localit??ile comunei s-au comportat, a?a cum rezult? din înscrisurile localnicilor, cu cea mai bun? inten?ie a?a ca subunit??ile regimentului ?i în special comandantul Colesica Ioan. Din partea locuitorilor comunei Ullo, fiecare ?i-a dobândit aprecierii ?i salut?ri fr??e?ti."

13. Foarte tran?ant ?i bucuro?i c? I-am sc?pat de teroarea ro?ie a bol?evismului. Popula?ia mul?umit? c? ?i-a v?zut avutul ?i bunurile salvate ?i ap?rate. Ocupa?ia român? i-a mul?umit pe unguri atunci. Comandamentul român a-l trupelor din Transilvania, primeau o adres? la 12 noiembrie 1919, redactat? pe o foaie cu antentul tipizat ?i emblema „Fabricii de bere din capital?" (Muzeul Militar Na?ional, Bliblioteca, F.14725/II) având adresa Fosor Budapesta, Sef Josef 56-80:56-81; 56-82, cont girant banca Austro-Ungar?, cont curent banca „Azai" R.T. Budapesta, poart? semn?tura indescifrabil? a directorului coordonator ?i ?tampila dreptunghiular? a fabricii. Acest document adevere?te: „Prin prezen?a c? sub comanda domnului c?pitan ?erbu Victor, din Armata Regal? Român? a sta?ionat compania a III-a din Regimentul 3 Vân?tori, din 26 octombrie de când a fost cartiruit? pe teritoriul fabricii, în toate împrejur?rile a dat exemplu personal. De asemenea ?i osta?ilor le exprim?m sincer? recuno?tin?? ?i admira?ie."

14. Un comerciant, pe imprimat tipizat cu antetul „Gottschlip Agoston R.T.", transportor imperial ?i al casei regale, angrosist de rom, lichior ?i fabricant de coniac din Budapesta, la 13 noiembrie 1919, elibereaz? un document (F.14724/II), semnat indescifrabil ?i parafat cu ?tampila dreptunghiular?, adresat "cu ales respect" Comandantului Trupelor Regale Române din Kobanya: „Subsemnatul, în biroul c?ruia la Kobanya s-a stabilit comandamentul român, în leg?tur? cu acesta declar, cu cea mai mare r?spundere, c? comandamentul ce a func?ionat a avut în totdeauna purtarea aleas?, lucrurile folosite le-a cump?rat, ?i pentru întreaga marf?, de fiecare dat? cu bani pe?in a pl?tit, fapt pentru care la noi absolut nimic nu are de plat?. În rela?iile cu noi s-au comportat deosebit de prieteno?i ?i cu bune inten?ii atât pentru propria între?inere cât ?i vizavi (fa?? de) noi, fapt pentru care în nume propriu, ?i-al direc?iunii adresez cele mai sincere mul?umiri" .

15. Mai emancipa?i, direc?iunea „Fovaros Gellert Gyagi Furdo es Szala" (B?ile ?i Hotelul Gellert din capital?) se adreseaz? în francez? Comandantului Trupelor din Transilvania, general M?rd?rescu, printr-un document tipizat, dactilografiat, pe forma A4, document ce poart? ?tampila dreptunghiular? ?i semn?turile a doi directori. Din documentul datat la 10 noiembrie 1919, ce are confirmarea oficiului po?tal Gellert, de la podul Ferenc-Josef, afl?m o serie de informa?ii ?i despre b?ile termale: B?i fierbin?i, cu n?mol ce asigur? tratamente fizice, cur? de ape iar hotelul balnear cazeaz? în 175 camere ?i ofer? mas? la restaurant de categoria a I-a ?i pensiune dietetic?. Medicul ?ef, director al b?ilor, dr. Bosany Bela putea fi contactat pentru urgen?? la telefoanele de la Gellert Furdo(b?ile) din Budapesta. Din con?inutul adresei (F.14702/II) re?inem: „Domnule general direc?iunea hotelului Saint Gellert, în numele slujba?ilor, ?ine s? v? aduc? mul?umiri pentru infinita bun?tate pe care a-?i ar?tat-o fa?? de ei, folosind marea dumneavoastr? influen?? în Comandamentul Român, care gra?ie dumneavoastr? ne-a l?sat (adus) 54.107 coroane pe care noi le-am distribuit între slujba?i recunosc?tori. V? încredin?ez, domnule general c? noi nici odat? nu vom uita bun?tatea dumneavoastr? ?i marea dumneavoastr? inim? ?i vom fi întotdeauna cu recuno?tin?? fa?? de comandantul sever dar drept ?i bun, care n-a admis nici odat? oprimarea nici suferin?a altuia dintre noi. În numele tuturor lucr?torilor hotelului « Saint Gellert » primi?ii domnule general expresia sentimentelor noastre cele mai respectoase".

16. Cercetarea documentului F.14624/II (text redactat în limba francez? - tradus de C.M.) ne permite s? constat?m c? a fost primit de destinatar, distinsul general M?rd?rescu, c?ci la data de 4 noiembrie 1919, de?i este redactat ?i expediat la 31 octombrie 1919, pune rezolu?ia cu cerneal?, cu litere mici ?i îl trimite la „documente care apreciaz? activitatea armatei" sub luare în eviden?? la nr.33, din 1 noiembrie 1919. Pe document mai sunt înscrise men?iuni referitoare la „C. Prese" ?i „Presa", probabil s? fi fost destinate publicit??ii.

Ministrul ungar al aprovizion?ri c?tre Excelen?a Sa domnule general M?rd?rescu, Budapesta. „Ve?tile agreabile se multiplic? de la o zi la alta ?i se adun? în biroul meu. Ele îmi indic? Excelenta Voastr? conducere cu mare inim? ?i umanitate în opera?iile de aprovizionare ale Budapestei. Dispozi?ia Dumneavoastr? de alalt?ieri ca transportul produselor alimentare de la sta?ia de cale ferat? (gar?) s? fie liber, a produs o mare bucurie popula?iei din Budapesta, mai ales pentru muncitori dup? ce au suferit atât de mult. Aprovizionarea nu este o chestiune (problem?) de politic?, ci umanitar?. Eu m? gr?besc s? v? (transmit) aduc la cuno?tin?? starea de spirit de ast?zi, sincerele mul?umiri ale popula?iei capitalei, m? gr?besc de asemenea s? v? comunic cazul din zilele de mare mizerie, când popula?ia a suferit din cauza insuficien?ei alimentelor ca urmare a politicii. Eu nu gre?esc, mai mult, a?i f?cut pentru misiunea Antantei, iar rezultatele au fost pronun?at vizibile ?i arat? bun?voin?a dumneavoastr? ca ?i a comandantului armatei".

17. Societatea Uleiurilor Minerale, cu sediul în Pia?a V. Josef I. Budapesta, se adreseaz? în regim de urgen??, la 30 octombrie 1919, Execelen?ei Sale generalul M?rd?rescu, (documentul - F.14696/II - redactat în limba francez? - traducerea ?i interpretarea C. M.) cu urm?torul con?inut: „Subsemnata Federa?ie, în calitatea sa de organiza?ie guvernamental? maghiar? pentru cump?rarea ?i distribuirea produselor de uleiuri minerale, în conformitate cu cele 27 de criterii, cu permisiunea Excelen?ei Voastre, am încheiat un contract cu delegatul la Budapesta, a Ministerului Român al Comer?ului ?i Industriei, concretizat în cump?rarea de benzin?, cerut?, jum?tate la dispozi?ia agriculturii, ?i jum?tate pentru industria ungar?. Ca institu?ie moral? ?i altruist? noi îndeplinim o dorin?? foarte agreabil? ?i exprim?m Excelen?ei Voastre întreaga noastr? gratitudine pentru buna favoare ?i pl?cerea cu care a?i binevoit a consim?i ?i concluziona contractul în cauz?. Excelen?a Voastr?, a sosit posibilitatea ca aceast? benzin? s? fie furnizat?, ceea ce d? dreptul ca asupra pre?ului de baz? s? fie echitabil stabilit între Ministerul Român de Comer? ?i Industrie, pre? ce nu este argumentat ?i care ar trebui legal redus la minimum. Noi sper?m cu putere ca anarhia economic? care ne amenin??, c? ?omajul uzinelor agricole ?i industriale, nu poate fi, mai pu?in evitat, în timpul s?pt?mânilor urm?toare". Analiza acestor documente ne permite s? concluzion?m clar c?: Armata român? a fost mai mult pe postul de administrator al Ungariei decât o armat? de ocupa?ie. Cât despre puterea demn?, civilizat? documentele citate sunt mai mult decât relevante.

18. Dup? retragerea armatei române, 14 noiembrie 1919, ziarul „Uj Nemzedek" scria: „Când pe cre?tetul cet??ii Buda fâlfâia steagul valah totu?i ungurimea considera faptul acesta ca o mântuire ?i pe drept, deoarece ?tia c? dup? ocupa?ia valah? poate urma numai învierea. Dou? fapte avem de înregistrat în cartea lui Clio. Recunoa?tem c?, desigur regretabil, numai cu ajutorul valah am reu?it ?i nu din ini?iativa noastr?, al doilea fapt este c? nici dracul nu ne poate uni". Cam avea dreptate semnatarul articolului! Mul?umirea pentru binele fr??esc l-au recunoscut prin documentele oficiale remise armatei române. Prim?ria din Erszebetfalva adevere?te „c? în timpul ocupa?iei române bunurile comunei ?i al cet??enilor au fost în siguran?? ?i locuitori au fost ?i sunt foarte mul?umi?i. Pentru aceasta armatei române îi exprim?m mul?umirea noastr?. Mul?umim ?i pentru faptul c? prim?ria a fost îndrumat? ?i sprijinit? s? ac?ioneze întotdeauna în interesul cet??enilor. În numele prim?riei adres?m mul?umiri". (Muzeul Militar Na?ional, Biblioteca, F.14712/II). Adresa dactilografiat? este ?tampilat? ?i semnat? la 15 octombrie 1919, de notarul ?ef ?i de notar.

19. Trupele regale române sta?ionate în Rakospalota primesc cu nr.14167/1919 un document emis la 17 octombrie prin care: „Subscrisa autoritate exprim? întreaga recuno?tin?? admirabilului Comandant înainte de toate pentru c?, în timpul ocupa?iei acestui Comandament s-au purtat cu respect ?i elegan?? fa?? de locuitori, cu cea mai mare grij? ?i bune inten?ii, a ap?rat ordinea ?i lini?tea, cu cea mai mare aten?ie a asigurat ?i împiedicat în toate împrejur?rile tulbur?rile lini?tei. Exprim?m mul?umiri ?i pentru c? în timpul ocupa?iei marii s?raci din Rakospalota au primit zilnic 250 de ra?ii de mâncare gratis".

20. Alte dou? persoane semneaz? documentul F.14755 din care rezult? o purtare demn? de un popor demn ?i omenos. Atelierele foto „Machathy Ferencz" cu tot respectul, la 12 noiembrie 1919 „aduce sincere mul?umiri domnului locotenent Hamzulescu care din ini?iativ? proprie ?i cu fierbinte inten?ie a ajutat popula?ia. Atât dumnealui cât ?i fl?c?ilor le adres?m din inim? mul?umiri pentru exemplara conduit?". (F.14720) Redactat olograf pe imprimat tipizat cu antetul Pia?a Matyas, VIII, nr.11, Budapesta, c?su?a po?tal? VIII, str. Josef nr.43, documentul este parafat cu ?tampil? dreptunghiular? ?i semnat. ?i „domnul maior Str?jescu a f?cut tot posibilul pentru popula?ia comunei. În tot timpul a avut în vedere hainele oamenilor s?raci ?i s-a str?duit s? fac? tot posibilul pentru între?inerea lini?tei ?i ordinii". Adeverin?? eliberat?, la 13 octombrie 1919, de prim?ria din Kiskunholasz. (F.14730).

21. Termeni asem?n?tori cuprinde ?i adeverin?a cu nr.4645/1919, octombrie 24, ce este parafat? cu ?tampila prim?riei Munori ?i o alta „Pest Pils - Solt - Kiskun Varregye-1900" contrasemnate de autorit??i ?i notari. „Subscrisa prim?rie comunal? adevere?te în mod expres, c? în satele comunei din 23 septembrie pân? azi s-a cartiruit Regimentul 2 Vân?tori român cu ofi?eri ?i trup? ce s-au purtat cu respect atât fa?? de autorit??i cât ?i fa?? de popula?ie. A avut o comportare irepro?abil? ?i a îndrumat prim?ria, fapt pentru care în numele prim?riei ?i a popula?iei exprim?m recuno?tin??".

-----------------------------------------------------
[81] Documentele le-am publicat ?i în Pietre de Hotar, vol.1/1977, Ed. Papyrus, Oradea, 1998, p.55-81, Edi?ie argumentat? ?i îngrijit? de Lt. col. Constantin Mo?incat
[82] Arhivele Marelui Stat Major. Registrul Jurnal de opera?ii al Comandamentului Trupelor din Transilvania, vol.II, nr.5/19844, pozi?ia 204, p. 2).
[83] Dumitru Preda, În ap?rarea României Mari, Ed. Enciclopedic?, Bucure?ti, p.326.
[84] Câteva fragmente din cele 27 de documente din Fondul Bibliotecii Muzeului Militar Na?ional, traduse ?i interpretate de noi.

footer