Revista Art-emis
Centenarul congresului militarilor moldoveni din octombrie 1917 PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. hab. Nicolae Enciu, Chi?in?u   
Miercuri, 11 Octombrie 2017 18:39

Prof. univ. dr. hab. Nicolae Enciu, Chi?in?uO retrospectiv? istoriografic? a particip?rii basarabenilor pe fronturile Primului R?zboi Mondial

Apreciat drept „piatr? de hotar în istoria omenirii" ?i „prologul secolului XX"[1], care a pus în fa?a umanit??ii ?i a Europei în primul rând, probleme majore spre rezolvare, în pofida caracterului complex ?i chiar dramatic al climatului postversaillesian[2], Primul R?zboi Mondial - atât originile, mersul acestuia, precum ?i consecin?ele sale asupra continentului european ?i a lumii contemporane în ansamblu - s-a bucurat ?i continu? s? se bucure de o aten?ie special? din partea istoricilor, sociologilor, economi?tilor, demografilor, filozofilor etc.

Primele bro?uri, memorii ?i studii privind Basarabia ?i basarabenii în anii Primului R?zboi Mondial au fost publicate în chiar perioada imediat urm?toare încheierii acelei conflagra?ii. Ini?iativa redact?rii unei ample lucr?ri privind istoria Basarabiei de la 1812 ?i pân? la încheierea primei conflagra?ii mondiale a venit din partea Comisiei de lichidare a Sfatului ??rii, care, la începutul anului 1919 a f?cut public? o informa?ie prin care, în conformitate cu hot?rârea Sfatului ??rii din 27 noiembrie 1918 ?i cu jurnalul Consiliului de Mini?tri Nr. 1146 din 29 decembrie 1918, începuse activitatea în vederea redact?rii ?i edit?rii unei „istorii a Sfatului ??rii ?i, în general, a Basarabiei în ultimii ani (1917-1919), cu un capitol introductiv «Basarabia sub domina?ie ruseasc? (1812-1917»"[3]. Avându-se în vedere „importan?a deosebit? a activit??ii Sfatului ??rii, precum ?i necesitatea elucid?rii cât mai obiective a luptei na?ionale a basarabenilor în anii de domina?ie ruseasc?, astfel încât faptele acestora s? r?mân? pentru totdeauna în memoria urma?ilor ?i ca un exemplu pentru cei lipsi?i de voin??"[4], Comisia de lichidare a Sfatului ??rii îndemna fo?tii deputa?i ai Sfatului ??rii, fo?tii directori generali, mini?tri ?i directori în exerci?iu, precum ?i to?i cei care contribuiser? într-un fel sau altul la mi?carea de eliberare na?ional? din Basarabia înainte de 1917, s? prezinte respectivei Comisii autobiografii, însemn?ri personale, amintiri ?i orice alte documente ?i materiale relevante pentru realizarea lucr?rii preconizate[5].

Chiar dac? în acea perioad? proiectul respectiv a r?mas doar la etapa unor inten?ii ?i acumul?ri cantitative, recenta editare a manuscrisului „O pagin? din istoria Basarabiei. Sfatul ??rii (1917-1918)", gra?ie efortului istoricilor Ion Negrei ?i Dinu Po?tarencu[6], poate fi considerat? drept începutul simbolic al studierii inclusiv a temei privind Basarabia ?i basarabenii în anii Primului R?zboi Mondial.

Din aceea?i perioad? istoric? s-a p?strat ?i o decizie a Prezidiului Sfatului ??rii din 16 ianuarie 1918 (Ion Incule?, B. Epuri, C. Missircov), prin care era aprobat demersul membrului Sfatului ??rii, c?pitanului de cavalerie Vasile Cijevschi (1880-1931), de alocare a sumei de 179 de ruble pentru editarea bro?urii „Despre Sfatul ?inutal al Basarabiei" (? ??????? ?????? ??????????)[7], decizie prin care a fost inaugurat? etapa edit?rii unor memorii ?i m?rturii ale participan?ilor la Primul R?zboi Mondial ?i la mi?carea de eliberare na?ional? din Basarabia anilor 1917-1918.

Apari?ia studiilor referitoare la perioada ?arist? din istoria Basarabiei, inclusiv la anii Primului R?zboi Mondial, a fost puternic influen?at? ?i stimulat? de începutul lucr?rilor Conferin?ei de Pace de la Paris din 1919-1920, eviden?iindu-se în aceast? privin?? autori precum Ion G. Pelivan[8], P. Cazacu, Pavel Gore[9], Ion Nistor[10], Sergiu-Victor Cujb?, George N?stase, Ion ?t. Codreanu[11], George Murgoci[12], G. Popa-Lisseanu[13] ?.a. Practic, concomitent cu editarea de articole, studii ?i memorii, sunt întreprinse ?i primele încerc?ri de sintez? a istoriei Basarabiei, inclusiv în context general românesc, apar?inând unor intelectuali de marc? precum Nicolae Iorga[14], Ion Nistor [15], Petre Cazacu[16], Alexandru Boldur[17], Constantin Kiri?escu[18], Ioan Lupa?[19] ?.a. În 1924 apare lucrarea „La r?spântie. Moldova de la Nistru în anii 1917-1918"[20], apar?inând participantului la Primul R?zboi Mondial în calitate de ofi?er al armatei ?ariste, Dimitrie Bogos (1889-1946) ?i constituind una din primele lucr?ri de acest gen ap?rute dup? 1918. Conform opiniei autorului, „epoca «rena?terei Basarabiei» din anii 1917-1918 este pu?in cunoscut? de marele public", din care motiv „s-a creat mai multe basme ?i legende, dar adev?rul istoric nu este cunoscut"[21].

O interesant? istorie a Regimentului 250 de Infanterie „Balta", prezentând interes „nu numai pentru basarabeni, ci ?i pentru opinia public? de peste Prut, ca un indicator, ce caracterizeaz? pe basarabeanul moldovean în calitate de osta?", a redactat Theodor C. Incule? în 1926[22]. Completat aproape exclusiv cu rezervi?ti moldoveni din jude?ele Orhei ?i Balta de peste Nistru, respectivul regiment a fost, a?a cum argumenteaz? autorul memoriilor, „unul din regimentele cele mai brave basarabene", manifestate pe câmpurile de lupt? din anii Primului R?zboi Mondial"[23]. Un la fel de interesant jurnal de campanie a publicat în 1928 Filaret Pl?m?deal?, în calitatea sa de fost ofi?er basarabean în armata român? în anii 1918-1920[24].

În 1929, revista „Genera?ia Unirii" a g?zduit pre?ioasele memorii ale fostului pre?edinte al Sfatului ??rii ?i membrului titular din 1918 al Academiei Române, Ion C. Incule? (1884-1940)[25], iar cu un an înainte, Porfirie Fal? î?i publicase „Cuget?rile" sale din timpul r?zboiului mondial ?i al revolu?iei ruse[26]. Conform opiniei sale, „r?zboiul, cu toat? risipa de vie?i omene?ti ?i pagube grozave aduse, are ?i el o parte bun?: popoarele în lupt? î?i v?d neajunsurile, din pricina c?rora au suferit ?i îndat? dup? fiecare r?zboi, încep o fr?mântare pentru înl?turarea acestor neajunsuri ?i înjghebarea unei vie?i ob?te?ti mai bune. Da! Dup? fiecare b?t?lie, toat? lumea r?zboit? se îndreapt? c?tre o prefacere a vie?ii sale ob?te?ti; ?i cu atât mai mult dup? acest grozav r?zboi, lucrul acesta e înc? mai trebuincios"[27].

Importante pagini privind trecutul istoric al Basarabiei între 1812 ?i 1918, inclusiv popula?ia acesteia în anii Primului R?zboi Mondial (L.T. Boga), starea general? a economiei (Const. I. Lungu, T. Al. ?tirbu) ?i, în particular, a agriculturii în aceea?i perioad? (H. Celebidachi), con?ine monografia „Basarabia", editat? în 1926 sub îngrijirea membrului titular al Academiei Române din 1918, ?tefan Ciobanu (1883-1950)[28]. Acela?i autor, pornind de la considerentul „lipsei unei perspective istorice, care ar da posibilitate s? se judece evenimentele ?i oamenii de atunci sine ira et studio ?i mul?umit? faptului c? pân? acuma au v?zut lumina zilei prea pu?ine materiale din acea epoc?", a editat în 1929 o important? culegere de documente privind mi?carea na?ional? din Basarabia, înso?it? de un amplu studiu introductiv[29].

Problematica Primului R?zboi Mondial ?i a condi?iilor în care s-a realizat Marea Unire din 1918 a continuat s? se afle inclusiv în anii '30 în aria preocup?rilor participan?ilor activi la acele evenimente istorice. Astfel, în anul 1932 apare edi?ia a II-a a memoriilor fostului deputat în Sfatul ??rii, pre?edintelui Comitetului Central Executiv Moldovenesc în anii r?zboiului mondial, Gherman Pântea[30], iar în 1938, generalul M.C. Schina public? o lucrare la fel de documentat? privind evenimentele derulate în Basarabia în perioada ianuarie 1918 - iunie 1919[31].

La o privire de ansamblu, perioada interbelic? a pus nu numai începutul studierii obiective ?i multiaspectuale a problemei privind Basarabia ?i basarabenii în anii Primului R?zboi Mondial, ci a fost ?i cea mai fast? din punctul de vedere al atmosferei intelectuale ?i condi?iilor de care au beneficiat cercet?torii preocupa?i de reconstituirea trecutului istoric în întreaga sa complexitate. Tr?s?tura caracteristic? ?i definitorie a acelei perioade a fost scrierea istoriei particip?rii basarabenilor la Primul R?zboi Mondial în context general românesc, respectiv, Marea Unire din 1918 ap?rând drept o încununare a eforturilor tuturor românilor afla?i sub st?pânirea ungureasc?, austriac? sau ruseasc?, „de a-?i croi soarta dup? buna lor pricepere" ?i de „a se în?l?a la treapta de putere hot?râtoare în noua întocmire a a?ez?mântului de pace european?" (Ioan Lupa?).

Totodat?, deja din acea perioad?, s-a conturat tot mai pregnant un curent advers ?i categoric ostil ideii de unitate româneasc?, între?inut ?i dirijat de structurile Interna?ionalei a III-a comuniste cu sediul la Moscova. Astfel, înc? pân? la deschiderea lucr?rilor Conferin?ei de Pace de la Paris din 1919-1920, pretin?ii „delega?i ai popula?iei Basarabiei", A.N. Krupensky ?i A.C. ?midt, au editat la Paris o bro?ur?, în care comb?teau cu virulen?? nu numai drepturile istorice ale României asupra Basarabiei, ci ?i dreptul popula?iei Basarabiei la autodeterminare, ca ?i aplicabilitatea principiului na?ionalit??ilor în cazul Basarabiei[32]. În acela?i an, la Londra a fost editat? ?i o „colec?ie de documente" precedat? de o prefa?? a prof. Paul Miliukov, în care era contestat dreptul Sfatului ??rii de a fi votat unirea Basarabiei cu România[33]. În fine, în 1920, acela?i „?ef al delega?iei basarabene" la Conferin?a de Pace de la Paris a editat o culegere de documente con?inând, între altele, ?i toate interven?iile delega?iei ruse în problema Basarabiei la Conferin?a de Pace - a prin?ului Lwov, S.D. Sazonov, N.-W. Tchaikovsky ?i B. Maklakov. Anexa nr. 38 a acelei culegeri con?inea interven?ia lui B. Maklakov din 24 iulie 1919, cu afirma?ia acestuia c?, „în cazul în care ar fi fost consultat? în aceast? privin??, Rusia ar fi fost suficient de generoas? pentru a recurge la un astfel de gest" (recunoa?terea unirii Basarabiei cu România.- n.n.)[34].

Din nefericire, ceea ce p?rea de neconceput în anii interbelici, - România fiind considerat? „hotarul r?s?ritean al Europei"[35], respectiv, Nistrul, b?trânul Tyras, „hotar pr?p?stios între dou? lumi cu structur? deosebit?"[36], - a devenit o realitate dezolant? începând cu iunie 1940, când, în consecin?a raptului teritorial s?vâr?it de Uniunea Sovietic?, viziunea lui I.V. Stalin inclusiv asupra Primului R?zboi Mondial con?inut? în cursul scurt al Istoriei partidului comunist unional (bol?evic)[37], a fost impus? drept unica viziune oficial acceptat? în prima sintez? de istorie a Moldovei, redactat? de pe pozi?ii marxist-leninist-staliniste[38].

În România, începând mai ales cu abdicarea regelui Mihai I (30 decembrie 1947) ?i proclamarea regimului „democra?iei populare", cu trupe sovietice sta?ionate pe teritoriul s?u, stalinismul cultural, ca ?i cel politic sau economic, a imitat cu fidelitate modelul sovietic. Însu?i Gheorghe Gheorghiu-Dej, ?ef al statului ?i secretar general al partidului timp de aproape dou? decenii postbelice, va declara în aceast? privin??, în 1951, c? „farul luminos care trebuie s? c?l?uzeasc? pe oamenii no?tri de ?tiin?? este ?ara culturii celei mai înaintate, Uniunea Sovietic?"[39]. Urmare a instaur?rii regimului comunist de tip sovietic, interpretarea leninist-stalinist? a Primului R?zboi Mondial ca „r?zboi imperialist, de jaf ?i cucerire", a fost aplicat? inclusiv particip?rii României la prima conflagra?ie mondial?, concep?ie expus? pe larg în lucr?rile lui M. Roller, „Istoria României", „Probleme de istorie" sau „Istoria R.P.R."[40] .

Cu toate acestea, în timp ce stalinismul cultural a fost în egal? m?sur? de d?un?tor pe ambele maluri ale Prutului, încerc?rile ulterioare de destalinizare au produs efecte contrarii în privin?a aprecierilor Primului R?zboi Mondial. Astfel, în timp ce în România în perioada comunismului na?ional „evacuarea" anivers?rii a?a-zisei „Mari Revolu?ii socialiste din Octombrie", s?rb?torit? anual la 7 noiembrie, s-a produs prin intermediul sporirii semnifica?iei zilei de 1 Decembrie[41], în RSS Moldoveneasc?, anume prin sporirea apoteotic? a importan?ei „Marii Revolu?ii socialiste din Octombrie" ?i a imaginatei instaur?ri a „Puterii Sovietice în Moldova", s-a încercat diminuarea ?i chiar anihilarea importan?ei Primului R?zboi Mondial în realizarea actului unirii Basarabiei cu România din 27 martie / 9 aprilie 1918[42].

În istoriografia sovietic? moldoveneasc?, în special, în conformitate cu directivele P.C.M., a fost cultivat? cu insisten?? o întreag? direc?ie de cercetare a „luptei pentru Puterea Sovietelor", imaginându-se ?i o „etap? proletar?" a mi?c?rii pentru victoria „revolu?iei socialiste în ?inut"[43]. Chiar dac?, pe parcurs, au fost operate anumite modific?ri ?i ajust?ri, schema general? ini?ial?: „începutul r?zboiului mondial imperialist - ruina economic? - starea oamenilor muncii - mi?carea revolu?ionar? - r?sturnarea autocra?iei - desf??urarea revolu?iei socialiste în Moldova"[44], - a r?mas neschimbat?, practic, pân? în prima jum?tate a anilor '90 ai secolului al XX-lea.

Începând cu 2014 mai ales, - anul în care s-au împlinit 100 de ani de la declan?area primei conflagra?ii mondiale, - în istoriografia româneasc? actual? au loc ample discu?ii privind redescoperirea adev?ratei istorii a particip?rii României ?i Basarabiei la Primul R?zboi Mondial, în vederea recuper?rii unui foarte important capitol ce ne leag? de istoria întregului continent european, de cultura ?i civiliza?ia acestuia, respectiv, a racord?rii la unul din marile domenii ale istoriografiei europene actuale.

Astfel, în rândul recentelor apari?ii editoriale de mare valoare consemn?m volumul colectiv „Primul R?zboi Mondial - perspectiv? istoric? ?i istoriografic?", con?inând 47 de studii prezentate în cadrul Conferin?ei Interna?ionale cu acela?i generic (3-5 iunie 2014) sub egida Universit??ii „Babe?-Bolyai", a Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române ?i Institutului de Istorie al Academiei de ?tiin?e a Moldovei[45]. De asemenea, o recent? contribu?ie de excep?ie la elucidarea problemelor de demografie, a celor referitoare la familie ?i comportamentul matrimonial, moralitatea satului, biseric? ?i societate în anii Primului R?zboi Mondial apar?ine distinsului profesor dr. Ioan Bolovan de la universitatea clujean?[46].

În Republica Moldova, Conferin?a ?tiin?ific? cu genericul „Primul R?zboi Mondial ?i Basarabia (1914-1918)", desf??urat? la 19 septembrie 2014 sub egida Institutului de Istorie al Academiei de ?tiin?e a Moldovei ?i Centrului de Cultur? ?i Istorie Militar?, precum ?i culegerea de studii „Primul R?zboi Mondial ?i Basarabia (1914-1918)" coordonat? de istoricul dr. A. Emilciuc, pot fi considerate un început promi??tor de redescoperire a adev?ratei istorii a particip?rii Basarabiei ?i României la Primul R?zboi Mondial ?i de racordare, în consecin??, la unul din marile domenii ale istoriografiei europene contemporane[47].

În fine, nu îns? ?i în ultimul rând, împlinirea, în anul curent, a 100 de ani de la deschiderea Congresului militarilor moldoveni din octombrie 1917 ?i organizarea, cu acest prilej, a Conferin?ei ?tiin?ifice interna?ionale (23-24 octombrie 2017) sub egida Institutului de Istorie al Academiei de ?tiin?e a Moldovei ?i Centrului de Cultur? ?i Istorie Militar?, va constitui inclusiv un foarte bun prilej de evaluare critic? a c?ii parcurse de istoriografia româneasc? de pe ambele maluri ale Prutului, în vederea redact?rii, într-o apropiat? perspectiv?, a unei istorii comune, integrale ?i integrate, a acelui extrem de important capitol de istorie contemporan? a românilor. Redescoperirea adev?ratei istorii a particip?rii României ?i Basarabiei la Primul R?zboi Mondial ne va ajuta, în consecin??, s? ne racord?m la unul din marile domenii ale istoriografiei europene contemporane, - istoria Primului R?zboi Mondial, - redescoperind, în acel r?zboi, un foarte important capitol ce ne leag? de istoria întregului continent european, de cultura ?i civiliza?ia acestuia.

---------------------------------------------------------------
[1] ?????? ??????? ?????: ?????? XX ????. ???. ???. ?.?. ???????. ??????: «?????», 1999.
[2] I. Saizu, Al. Tacu, Europa economic? interbelic?, Institutul European, Ia?i, 1997, p. 29.
[3] Arhiva Na?ional? a Republicii Moldova (A.N.R.M.), fond 727, inv. 1, dosar 1, fila 2-3.
[4] Ibidem.
[5] Ibidem.
[6] O pagin? din istoria Basarabiei. Sfatul ??rii (1917-1918). Edi?ie îngrijit?, studiu introductiv ?i selec?ia imaginilor de Ion Negrei ?i Dinu Po?tarencu, Editura Prut Interna?ional, Chi?in?u, 2004, 288p.
[7] A.N.R.M., fond 727, inv. 1, dosar 3, fila 25.
[8] Ion G. Pelivan, Le mouvement et l'accroissement de la population en Bessarabie. De 1812 ŕ 1918. Et quelques dates concernant la Géographie de la Bessarabie, Imprimérie Générale Lahure, Paris, 1919, 28p.; Idem, La Bessarabie sous le régime russe. 1812-1918, Imprimérie Générale Lahure, Paris, 1919, 64p.; Idem, Chronologie de la Bessarabie depuis son annexion ŕ la Russie (1812) jusqu'ŕ la ratification de l'Union de la Bessarabie ŕ la Roumanie par l'Assemblée Constituante de la Grande Roumanie (29 Decembre 1919), Imprimérie des arts & sports, Paris, 1920, 30p.; Idem, Les Droits des Roumains sur la Bessarabie au point de vue historique, ethnique et de l'autodétermination, Imprimérie des arts & sports, Paris, 1920, 24p. ?.a.
[9] Petre Cazacu ?i Pavel Gore, Popula?ia Basarabiei pe na?ionalit??i. Dup? isvoare oficiale ruse?ti, „ Convorbiri literare", Bucure?ti, 1919, 12p.
[10] Ion Nistor, Popula?ia Basarabiei. 1812-1918, în „Arhiva pentru ?tiin?? ?i reforma social?", An. I, nr. 1, p. 86-96; nr. 2-3, p. 299-311.
[11] Ion G. Pelivan, Ion ?t. Codreanu, Serge-Victor Coujba, George Nastase, Les Roumains devant le Congrčs de la Paix. La question de la Bessarabie, Imprimérie Dubois et Bauer, Paris, 1919, 27p.
[12] George Murgoci, La population de la Bessarabie. Étude démographique. Avec cartes et tableaux statistiques. Préface par Em. de Martonne, professeur ŕ la Sorbonne, S.é., Paris, 1920, 80p.
[13] G. Popa-Lisseanu, Basarabia. Privire istoric?, Editura Casei ?coalelor, Bucure?ti, 1924, 95p.
[14] Cuvîntarea pentru aniversarea intr?rii în r?zboiu ?inut? la Cern?u?i în ziua de 28 August 1919, de N. Iorga, Tipografia „Cultura Neamului Românesc", Bucure?ti, 1919, 34p.; Idem, Istoria românilor pentru poporul românesc. Edi?ia a VI-a, Editura A?ez?mântului tipografic „Datina româneasc?", V?lenii-de-Munte, 1926, 504p.; Idem, Istoria românilor ?i a civilisa?iei lor. Trad. din francez? de Al. Lascarov-Moldovanu, Editura Funda?iei „Ferdinand I-iu", Bucure?ti, 1930, 302p.; Idem, Acte privitoare la istoria marelui r?zboiu, F.e., Bucure?ti, 1932, 23p.
[15] Ion Nistor, Istoria Basarabiei. Scriere de popularizare, Institutul de Arte Grafice ?i Editura „Glasul Bucovinei", Bucure?ti, 1923, 455p.
[16] Petre Cazacu, Moldova dintre Prut ?i Nistru. 1812-1918, Editura „Via?a Româneasc?", Ia?i, 1924, 345p.
[17] Alexandru Boldur, Istoria Basarabiei. Edi?ia a II-a, Editura Victor Frunz?, Bucure?ti, 1992, 544p.
[18] C. Kiri?escu, Istoria r?zboiului pentru întregirea României. 1916-1919. În 3 vol., Editura ?tiin?ific? ?i Enciclopedic?, Bucure?ti, 1989.
[19] Ioan Lupa?, Istoria unirii românilor. Edi?ia a II-a. Cuvânt înainte: Ioan Scurtu, Editura Scripta, Bucure?ti, 1993, 303p.
[20] D. Bogos, La r?spântie. Moldova de la Nistru în anii 1917-1918, Tipografia „Glasul ??rii", Chi?in?u, 1924, 144p.
[21] Ibidem, p. 5.
[22] Theodor C. Incule?, Basarabenii în r?zboiul mondial, Tipografia „Dreptatea", Chi?in?u, 1926, 12p.
[23] Ibidem, p. 3.
[24] Filaret Pl?m?deal?, Dela Nistru pân? la Tisa, Budapesta ?i grani?ele Austriei. Jurnalul de campanie al unui ofi?er basarabean din armata român? (1918-1919-1920), Tipografia B.V. Liberol, Chi?in?u, 1928.
[25] Ion Incule?, O revolu?ie tr?it?, în „Genera?ia Unirii", nr. 1-10, 1929.
[26] Porfirie Fal?, Cuget?rile unui lupt?tor moldovan din timpul revolu?iei ruse?ti din 1917, Tipografia Sf. M?n?stiri Neam?u, 1927, 64p.
[27] Ibidem, p. 9.
[28] Basarabia. Monografie sub îngrijirea lui ?tefan Ciobanu, Imprimeria Statului, Chi?in?u, 1926, 472p.
[29] ?tefan Ciobanu, Unirea Basarabiei. Studiu ?i documente cu privire la mi?carea na?ional? din Basarabia în anii 1917-1918, Editura Universitas, Chi?in?u, 1993, 332p.
[30] Gherman Pântea, Rolul organiza?iilor militare moldovene?ti în actul Unirii Basarabiei. Edi?ia a II-a, Tipografia „Dreptatea" (Pasaj), Chi?in?u, 1932, 112p.
[31] M.C. Schina, Basarabia: ianuarie 1918 – iunie 1919, Institutul de arte grafice „Lupta" N. Stroil?, Bucure?ti, 1938, 68p.
[32] A.N. Kroupensky, A.Ch. Schmidt, Bessarabie et Roumanie, Imprimérie Générale Lahure, Paris, 1918, 14p.;
[33] The case for Bessarabia. A Collection of Documents on the Rumanian occupation. With a Preface by Prof. Paul Miliukov, London, 1918, 64p.
[34] L'occupation roumaine en Bessarabie: Documents. Avant-propos A.N. Kroupensky, Chef de la délegation bessarabienne ŕ la Conférence de la Paix, Imprimérie Lahure, Paris, 1920, p. 124-125.
[35] S. Mehedin?i, Frontiera României spre R?s?rit, în „Revista Funda?iilor Regale", an. VIII, nr. 8-9, 1941, p. 249-273.
[36] Stoian Stanciu, Suflet de hotar, în Almanahul înv???torilor din Cetatea Alb?. Întocmit de Mircea Ispir ?i Laz?r ?tef?nescu, F.e., F.l., 1934, p. 49.
[37] ??????? ?????????? ???????????????? ?????? (???????????). ??????? ????. ??? ????????? ???????? ?? ??? (?). ??????? ?? ??? (?). 1938 ???. ??????: ??????????????? ???????????? ???????????? ??????????, 1945. ??. VI, VII (?????? ??????????? ? ?????? ?????????????????? ?????. ?????? ????????? ? ??????. 1914 ?. – ???? 1917 ?.; ?????? ??????????? ? ?????? ?????????? ? ?????????? ??????????? ???????????????? ?????????. ?????? 1917 ?. – 1918 ?.).
[38] ??????? ????????. ?. I: ?? ?????????? ?????? ?? ??????? ??????????? ???????????????? ?????????. ??? ???. ?.?. ????????? ? ?.?. ?????????. ???????, 1951; ?. II: ?? ??????? ??????????? ???????????????? ????????? ?? ????? ????. ??? ???. ?.?. ???????????? ? ?.?. ??????. ???????, 1955.
[39] Cf. Vlad Georgescu, Istoria românilor. De la origini pân? în zilele noastre. Edi?ia a IV-a ?i not? asupra edi?iei de Stelian Neagoe, Editura Humanitas, Bucure?ti, 1995, p. 266.
[40] Istoria României. Manual unic pentru clasa a VIII-a secundar?. Redactor responsabil Mihail Roller, Editura de Stat, Bucure?ti, 1947, 862p.; M. Roller, Probleme de istorie, Editura P.M.R., Bucure.ti, 1949, 98p.; Istoria R.P.R. Sub redac?ia acad. Mihail Roller, Ministerul Înv???mântului Public, Bucure?ti, 1952, 762p.
[41] Florin ?urcanu, Primul r?zboi mondial a c?zut în uitare, în Revista 22. Edi?ie online, 11 noiembrie 2008 (www.revista22.ro/primul-razboi-mondial-a-cazut-in-uitare-4993.html)
[42] ?.?. ?????????, ?.?. ?????. ?????? ???????????????? ????????? ? ???????? ? ????????? ???????????? ?????????? // ???????????? ????? ????????? ????????. ? 60-????? ??????????? ?????????? ??? ? ???????? ????????? ??????????. ???????: «???????», 1984. ?. 39-51.
[43] ?.?. ??????, ?.?. ?????. ???????????? ????? ?????????? ???. ??????: «?????», 1970. ?. 78-87.
[44] ??????? ??? ???????????? ??? ???? ??? ???? ??????? ???? ?? ?????? ???????. ???. ?? ???.: ?.?. ??????? (???. ????.) ?.?. ???????: «???????», 1984. ?. 256-260.
[45] Primul R?zboi Mondial: perspectiv? istoric? ?i istoriografic? / The First World War: in historical and historiographical perspective. Coord.: Ioan Bolovan, Gheorghe Cojocaru, Oana Mihaela Tama?, Editura Academia Român?, Centrul de Studii Transilvane, Presa Universitar? Clujean?, Cluj-Napoca, 2015, 588p.
[46] Ioan Bolovan, Primul R?zboi Mondial ?i realit??ile demografice din Transilvania: familie, moralitate ?i raporturi de gen. Prefa??: prof. univ. Liviu Maior, Editura ?coala Ardelean?, Cluj-Napoca, 2015, 207p.
[47] Primul R?zboi Mondial ?i Basarabia (1914-1918): Culegere de studii ?i articole / Academia de ?tiin?e a Moldovei, Institutul de Istorie; coord.: Andrei Emilciuc, Tipografia „Bons Offices", Chi?in?u, 2015, 252p.

footer