Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
M. Raphael Johnson, Ph.D., U.S.A.   
Miercuri, 04 Octombrie 2017 17:47

The Biggest Secret of WW2 - 2Marele secret al celui de-Al Doilea R?zboi Mondial[4]

De ce Germania a început persecutarea evreiilor ?i deportarea lor spre est? De ce au început germanii internarea evreilor in lagarele de concentrare? Contrar mitului popular, evreii au r?mas „liberi" în interiorul Germaniei - de?i au fost supu?i unor legi care le limitau anumite privilegii - înainte de izbucnirea celui de-Al Doilea R?zboi Mondial. Cu toate acestea, cel?lalt lucru pu?in cunoscut este c? chiar înainte de începerea r?zboiului, conducerea comunit??ii evreie?ti din lume a declarat în mod oficial un r?zboi împotriva Germaniei - deasupra ?i dincolo de boicotul economic de ?ase ani, lansat de comunitatea evreiasc? la nivel mondial atunci când N.S.D.A.P. a venit la putere în 1933.

Ca o consecin?? a declara?iei oficiale de r?zboi, autorit??ile germane au considerat astfel evreii ca fiind poten?iali agen?i inamici. Iat? povestea din spatele pove?tii: Chaim Weizmann (vezi mai sus - n.n.), pre?edintele Agen?iei Interna?ionale Evreie?ti ?i al Organiza?iei Mondiale Sioniste (mai târziu, primul pre?edinte al Israelului - n.n.), a declarat prim-ministrului britanic Neville Chamberlain într-o scrisoare publicat? în The London Times pe 6 septembrie 1939: „Doresc s? confirm, în cea mai explicit? manier?, declara?iile pe care eu ?i colegii mei le-am f?cut în ultima lun? ?i mai ales în ultima s?pt?mân? c? evreii stau al?turi de Marea Britanie ?i se vor lupta pe marginea democra?iilor. Dorin?a noastr? urgent? este s? punem în aplicare aceste declara?ii (împotriva Germaniei - n.n.). Dorim s? facem acest lucru într-un mod cu totul compatibil cu schema general? a ac?iunii britanice ?i, prin urmare, ne-am pune, în chestiuni mari ?i mici, sub îndrumarea coordonatoare a Guvernului Maiest??ii Sale. Agen?ia evreiasc? este preg?tit? s? încheie acorduri imediate de utilizare a for?ei de munc? evreie?ti, a abilit??ilor tehnice, a resurselor etc".

C? afirma?iile sale împotriva Germaniei au fost f?cute cu mult înainte ca chiar ?i istoricii evrei s? pretind? ast?zi c? exist? camere de gaz sau chiar un plan de „exterminare" a evreilor, afi?eaz? natura campaniei de propagand? cu care se confrunt? Germania.Cu toate acestea, în aceea?i perioad? s-au înregistrat ?i unele evolu?ii neobi?nuite la locul de munc?: în prim?vara anului 1933, începutul unei perioade de cooperare privat? între guvernul german ?i mi?carea sionist? din Germania ?i Palestina (?i de fapt la nivel mondial) Imigran?i germani-evrei ?i capital în Palestina. Suporterii moderni ai Israelului sionist ?i mul?i istorici au reu?it s? men?in? acest pact nazist-sionist un secret pentru publicul larg de zeci de ani ?i în timp ce majoritatea americanilor nu au niciun concept de posibilitatea c? ar fi putut exista o colaborare direct? între conducerea nazist? ?i fondatorii a ceea ce a devenit statul Israel, adev?rul a început s? apar?.

Discursul scriitorului evreu Lenin Brennar „Sionismul în epoca dictatorilor", publicat de o pres? mic? ?i care nu a beneficiat de publicitatea pe care o merit? a?a-zisa "mass-media" (care altfel este obsedat? de epoca Holocaustului), a fost probabil primul efort major în acest domeniu. Ca r?spuns la afirma?iile lui Brennar ?i a altora, reac?ia sionist? a constat, de obicei, din declara?ii justificatoare despre colaborarea lor cu Germania nazist?, care a fost întreprins? numai pentru a salva vie?ile evreilor. Dar colaborarea a fost cu atât mai semnificativ? pentru c? a avut loc într-un moment în care mul?i evrei ?i organiza?ii evreie?ti au cerut boicotarea Germaniei.

Pentru conduc?torii sioni?ti, asumarea puterii de c?tre Hitler a sus?inut posibilitatea unui flux de imigran?i în Palestina. Anterior, majoritatea evreilor germani, care s-au identificat ca fiind germani, au avut pu?in? simpatie fa?? de cauza sionist? de promovare a adun?rii evreilor lumii în Palestina. Dar sioni?tii au v?zut c? numai Hitler antisemit ar fi putut împinge evreii germani antisioni?ti în bra?ele sionismului. Pentru toate z?d?rnicile moderne ale suporterilor din întreaga lume (nu mai vorbim de israelieni) despre „Holocaust", ei neglijeaz? s? men?ioneze faptul c? crearea deliberat? a unei situa?iei inconfortabile pentru evreii din Germania - în cooperare cu na?ionalismul na?ional german - a f?cut parte din plan. Aceasta a facilitat generarea a?a-numitului Acord de transfer, acordul dintre evreii sioni?ti ?i guvernul na?ional-socialist de a transfera evreimea german? în Palestina.

Potrivit afirma?iilor istoricului evreu Walter Laqueur ?i a multor altora, evreii germani erau departe de a fi convin?i c? imigra?ia în Palestina era r?spunsul potrivit. Mai mult, de?i majoritatea evreilor germani au refuzat s? considere sioni?tii ca lideri politici, este clar c? Hitler i-a protejat ?i a cooperat cu sioni?tii în scopul implement?rii „Solu?iei finale": transferul masiv al evreilor în Orientul Mijlociu.

Edwin Black, în volumul s?u masiv „Acordul de transfer" (Macmillan, 1984), a declarat c?, de?i majoritatea evreilor nu au vrut s? plece deloc în Palestina, datorit? influen?ei mi?c?rii sioniste în Germania nazist?, cea mai bun? ?ans? a evreului de a ie?i din Germania devenise emigrarea în Palestina. Cu alte cuvinte, Acordul de transfer însu?i a impus ca capitalul evreiesc s? poat? merge numai în Palestina. Astfel, potrivit sioni?tilor, un evreu ar putea p?r?si Germania numai dac? ar fi plecat la Levant. Principala dificultate cu acordul de transfer (sau chiar cu ideea unui astfel de acord) a fost c? englezii [!!!; Scriptorium] cereau, ca o condi?ie a imigra?iei, ca fiecare imigrant s? pl?teasc? 1.000 de lire sterline la sosirea în Haifa sau în alt? parte. Dificultatea a fost c? o asemenea moned? dificil? a fost aproape imposibil s? se întâmple într-o ?ar? german?, aflat? în criz? financiar? ?i infla?ie radical?. Aceasta a fost ideea principal? din spatele contractului final de transfer.

Laqueur scrie: „O mare banc? german? va înghe?a fondurile pl?tite de imigran?i în conturi blocate pentru exportatorii germani, în timp ce o banc? din Palestina va controla vânzarea de bunuri germane în Palestina, oferind astfel imigran?ilor moneda str?in? necesar? la fa?a locului. Sam Cohen, coproprietar al „Hanoia Ltd." ?i ini?iator al eforturilor de transfer, a fost totu?i supus obiec?iilor de lung? durat? din partea propriului s?u popor ?i a trebuit s? admit? în cele din urm? c? un astfel de acord de transfer nu putea fi încheiat decât la un nivel mult mai ridicat al unei b?nci proprii decât cea a unei companii private. Renumita „Banc? anglo-palestinian?" din Londra va fi inclus? în aceast? afacere de transfer ?i va crea o companie de încredere pentru [acest] scop. Desigur, aceasta este de o importan?? istoric? major? în rela?ia dintre sionism ?i na?ional-socialism în Germania în anulor 1930. Rela?ia nu era doar un interes reciproc ?i favoritism politic din partea lui Hitler, ci ?i o rela?ie financiar? strâns? cu familiile bancare germane ?i cu institu?iile financiare.

Edwin Black scrie: „A fost un lucru pentru sioni?ti s? subven?ioneze boicotul anti-nazist. Sionismul trebuia s? transfere capitalul evreilor germani, iar m?rfurile erau singurul mediu disponibil. Dar, în curând, liderii sioni?ti au în?eles c? succesul viitoarei economii palestiniene evreie?ti ar fi în mod indiscutabil legat de supravie?uirea economiei naziste. Deci, conducerea sionist? a fost obligat? s? mearg? mai departe. Economia Germaniei ar trebui s? fie protejat?, stabilizat? ?i, dac? este necesar, consolidat?. Prin urmare, partidul nazist ?i organizatorii sioni?ti au împ?rt??it o miz? comun? în recuperarea Germaniei. Astfel se vede o fisur? radical? între evreimea lumii din jurul anului 1933 ?i cealalt?. Au existat, în primul rând, evreii non-sioni?ti (în special Congresul Mondial Evreiesc înfiin?at în 1933), care, pe de o parte, a cerut boicotul ?i eventuala distrugere a Germaniei". Black observ? c? mul?i dintre ace?ti oameni nu erau doar în New York ?i Amsterdam. O surs? major? pentru aceasta a venit ?i din Palestina. Pe de alt? parte, se poate vedea folosirea judicioas? a unor astfel de sentimente de c?tre sioni?ti, de dragul unei eventuale reloc?ri în Palestina. Cu alte cuvinte, se poate spune (?i Black indic? acest lucru) c? sionismul a crezut c?, din moment ce evreii se vor deplasa la Levant, ar fi necesar s? fie debutul cre?terii de capital pentru ca orice nou? economie s? func?ioneze.

Rezultatul a fost în?elegerea c? sionismul ar trebui s? se al?ture cu na?ional-socialismul, astfel încât guvernul german s? nu împiedice fluxul de capital evreiesc din ?ar?.A servit intereselor sioniste atunci când evreii au fost tari în denun?urile lor la adresa practicilor germane împotriva evreilor pentru ai speria s? emigreze în Levant, dar, pe de alt? parte, Laqueur afirm?: „Sioni?tii au fost motiva?i s? nu pun? în pericol economia german?". Cu alte cuvinte, conducerea sionist? a diasporei evreie?ti a fost una de subterfugiu ?i subteranitate, doar cu apari?ia ostilit??ii germane fa?? de evreu pentru a convinge evreii lumii c? imigra?ia era singura evadare.

Înfiin?area statului Israel s-a bazat pe fraud?. Sioni?tii nu au reprezentat nimic mai mult decât o mic? minoritate de evrei germani în 1933. Pe de o parte, p?rin?ii sioni?ti ai Israelului doreau denun??ri puternice de „cruzime" a Germaniei fa?? de evreii lumii, concomtent cerând moderarea acuza?iilor, astfel încât guvernul na?ional-socialist s? r?mân? stabil, financiar ?i politic. În acest mod, sionismul a boicotat boicotul.

Pentru toate inten?iile ?i scopurile sioniste, guvernul na?ional-socialist a fost cel mai bun lucru pe care sionismul a avut parte în istoria sa, pentru c? „a dovedit" multor evrei c? europenii erau iremediabil anti-evrei ?i c? Palestina era singurul r?spuns: sionismul a ajuns s? reprezinte majoritatea covâr?itoare a evreilor numai prin tr?dare ?i cooperare cu Adolf Hitler.

Pentru sioni?ti, atât denun?area politicilor germane fa?? de evrei (pentru a-i men?ine însp?imânta?i pe evreii), cât ?i revigorarea economiei germane (pentru o refacerea final?) au fost imperative pentru mi?carea sionist?. În mod ironic, ast?zi liderii sioni?ti din Israel se plâng de „regimul oribil ?i inuman al na?ional-sociali?tilor"... ?i frauda continu?.

Anexa 1

Pu?ini oameni cunosc faptele despre evenimentul unic care a ajutat la scânteia ceea ce a devenit cunoscut sub numele de cel de-Al Doilea R?zboi Mondial - „Declara?ia evreiasc? a r?zboiului împotriva Germaniei naziste. Boicotul economic din 1933", la scurt timp dup? ce Adolf Hitler a venit la putere ?i cu mult înaintea lu?rii m?surilor guvernului oficial german de sanc?ionare sau reprimare împotriva evreilor. Edi?ia din 24 martie 1933 a „Daily Express" din Londra (descris? mai sus) descria modul în care liderii evrei, în combina?ie cu puternice interese financiare interna?ionale evreie?ti, au lansat un boicot al Germaniei, cu scopul explicit de a îngropa economia ei deja precar în speran?a aducând în jos noul regim Hitler. Doar atunci Germania a r?spuns în replic?. Astfel, dac? ar fi spus adev?rul, conducerea evreiasc? mondial? - nu Reichul al III-lea - a tras efectiv prima lovitur? în cel de-al doilea r?zboi mondial. Proeminentul avocat din New York, Samuel Untermyer (deasupra dreptului), a fost unul dintre agitatorii principali în r?zboiul împotriva Germaniei, descriind campania evreiasc? drept „r?zboi sfânt".

Anexa 2

„40.000 Roar protest here against Hitler" (R?zboi împotriva lui Hitler). Acest titlu al revistei „New York Daily News" a salutat manifestarea masiv? de protest anti-german?, care a avut loc la Madison Square Garden pe 27 martie 1933. În ciuda eforturilor guvernului german de a atenua tensiunile ?i de a preveni escaladarea tensiunii ?i amenin??rilor de c?tre conducerea interna?ional? a evreilor, mitingul a avut loc conform planific?rii. Mitinguri similare ?i mar?uri de protest au fost de asemenea ?inute în alte ora?e în acela?i interval de timp. Intensitatea campaniei evreie?ti impotriva Germaniei. Traducerea textului înscris pe placard?: „Germanii! Ap?ra?i-v?! Nu face?i cump?r?turi la magazinele evreie?ti!

Anexa 3

Cel mai mare secret al celui de-Al Doilea R?zboi Mondial? De ce Germania a început prigoana evreilor ?i deportarea lor spre est? De ce au început germanii prigoana evreilor ?i internarea lor în lagarele de concentrare? Contrar mitului popular, evreii au r?mas „liberi" în interiorul Germaniei - de?i erau supu?i unor legi care limitau anumite privilegii - înainte de izbucnirea celui de-Al Doilea R?zboi Mondial. Un fapt prea pu?in cunoscut este acela c? înainte de începerea r?zboiului, conducerea comunit??ii evreie?ti din lume a declarat în mod oficial un r?zboi împotriva Germaniei - deasupra ?i dincolo de boicotul economic de ?ase ani, lansat de comunitatea evreiasc? la nivel mondial atunci când „Nationalsozialistische Deutsche Arbeiterpartei" (N.S.D.A.P.) a venit la putere în 1933. Ca o consecin?? a declara?iei oficiale de r?zboi, autorit??ile germane au considerat astfel evreii ca fiind poten?iali agen?i inamici.

Povestea din spatele pove?tii

Chaim Weizmann (de sus), pre?edintele Agen?iei Interna?ionale Evreiesc ?i al Organiza?iei Mondiale Sioniste (?i mai târziu, primul pre?edinte al Israelului), a declarat prim-ministrului britanic Neville Chamberlain într-o scrisoare publicat? în The London Times pe 6 septembrie 1939: „Doresc s? confirm, în cea mai explicit? manier?, declara?iile pe care eu ?i colegii mei le-am f?cut în ultima lun? ?i mai ales în ultima s?pt?mân? c? evreii stau lâng? Marea Britanie ?i se vor lupta pe marginea democra?iilor. Dorin?a noastr? urgent? este s? punem în aplicare aceste declara?ii (împotriva Germaniei - n.n.). Dorim s? facem acest lucru într-un mod cu totul în acord cu schema general? a ac?iunii britanice ?i, prin urmare, ne-am plasa, în chestiuni mari ?i mici, sub coordonarea conducerii Guvernului Maiest??ii Sale. Agen?ia evreiasc? este preg?tit? s? încheie acorduri imediate de utilizare a for?ei de munc? evreie?ti, a abilit??ilor tehnice, a resurselor etc." (sublinierea cu ro?u ad?ugat de Scriptorium - n.n.).
Not?: cititorii acestui articol, pot citi, de asemenea, în limba german?: o bro?ur? care dezbate emigrarea evreilor din cel de-Al Treilea Reich ?i acordul de transfer.„Evreii declar? r?zboi împotriva Germaniei! - Evrei din toat? lumea, uni?i-v?! Boicota?i m?rfurile germane! Demonstra?ii de mas?!". Acestea au fost titlurile din „Daily Express", din 24 martie 1933.
- Va urma -

Not?: Articol publicat în „The Barnes Review", Jan./Feb. 2001, pp. 41-45.de Dr. Raphael Johnson, Ph.D., redactor adjunct al he Barnes Review, 645 Pennsylvania Ave SE, Suite 100, Washington D.C. 20003, S.U.A.[5].

----------------------------------------------------
[4] Sursa: The Barnes Review, 645 Pennsylvania Ave SE, Suite 100, Washington D.C. 20003, USA. By M. Raphael Johnson, Ph.D. Article from The Barnes Review, Jan./Feb. 2001, pp. 41-45. https://barnesreview.org/ - 22.09.2017
[5] Ibidem

footer