Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Arhiva   
Miercuri, 27 Septembrie 2017 13:41

Basarabia-Bucovina 1940SECRET
BIROUL 2, 22 iulie 1940

Arhiva Marelui Stat Major
Īnreg. Nr.14033
Anul 1940, luna VII, ziua 3

Ac?iunea evreiasc? - Evreii din Basarabia ?i Bucovina īn timpul evacu?rii
Comitete revolu?ionare

- La Cern?u?i comisar al poporului este actualmente evreul Sale Briill de profesiune fotograf, primar este evreul Glaubach, ajutor de primar evreul Hitzig, iar prefect este alt evreu, Meer sau Beer.
- La Chi?in?u sovietul comunal este condus de avocatul evreu Steinberg, originar din Hu?i.
- La Chilia Nou? s-a format un comitet local condus de evreul Dr. Rabinovici, medic primar al ora?ului.
- Fo?tii gazetari evrei de la „Adev?rul" ?i „Diminea?a", anume Teziman ?i Cīndea au c?p?tat func?iuni importante īn Basarabia.
- La Soroca, conduc?torul ac?iunii teroriste a fost evreul Leizer Ghinsberg, gardian public la poli?ia local?.

Atentate ?i asasin?ri

- Bandele evreo-comuniste din Chi?in?u au jefuit pe refugia?ii care nu aveau posibilitatea s? se apere.
- In diferite g?ri, evreii comuni?ti, īn grupuri cu drapele ro?ii, īncercau s? fac? presiuni pentru a determina pe c?l?tori s? coboare, īn unele cazuri au cedat, numai dup? ce c?l?torii s-au ap?rat cu focuri de arm?.
- La Chi?in?u, o band? de comuni?ti evrei a īncercat s? lin?eze pe studen?ii teologi, care au sc?pat numai datorit? interven?iei unui deta?ament de jandarmi ce a f?cut uz de arme.
- Inspectorul financiar Preo?escu ?i fostul inspector financiar, pensionar, P?dureanu din Chi?in?u au fost īmpu?ca?i.
- La Chi?in?u, listele de execut?ri au fost īntocmite de intelectualii comuni?ti evrei, avocat Carol Steinberg, avocata Etea Dinor ?i Dr. Derevici.
- La Chi?in?u, avocatul evreu Stemberg īn fruntea unui grup a aruncat cu pietre īn trupele romāne care se retr?geau.
- Perceptorul ?i notarul din comuna Ceadar-Lung (Tighina) au fost omorīti.
- Preotul Dujacovschi din Tighina.
- ?eful postului de jandarmi din Abaclia (Tighina) a fost īmpu?cat de trei evrei.
- Perceptorul ?i agentul de percep?ie din comuna Calaglia (Cahul) au fost re?inu?i timp de 9 ore ?i condamna?i la moarte, dar au reu?it s? fug?.
- Comisarul ajutor Cheia Grigore de la poli?ia Vālcov, sunt indica?iuni c? a fost omorāt.
- Īn comunele din jude?ul Cetatea Alb? locuite ?i de bulgari, ace?tia au f?cut cauz? comun? cu comuni?tii evrei, prilejuind incidente sāngeroase. Īn Cazaclia ?i Ceadarlunga au fost omorā?i notari, preoti ?i poli?i?ti.
- La Reni au fost incidente grave īntre evreii care īmpu?caser? 2 marinari romāni ?i autorit??ile militare romāne?ti. Evreii purtau brasarde ro?ii. Au fost īmpu?ca?i 15-20 terori?ti evrei comuni?ti.
- Īn jude?ul Cetatea Alb? bandele comuniste evreie?ti au schingiuit preo?i, le-au ars b?rbile cu ?ig?ri, au devastat bisericile.
- La Cern?u?i, un grup de evrei a asaltat ?i lovit cu pietre dou? autocare īn care se aflau solda?i; evreii au cedat numai cīnd ace?tia au f?cut uz de arme. Fa?? de toate aceste orori comise exclusiv de c?tre evreii basarabeni, se observ? o adīnc? indignare a popula?iei romāne?ti, care īn unele cazuri nu-?i poate stāpīni sentimentul de revolt?.

Astfel, īn ziua de l iulie a.c. la ora 18.35 din trenul personal Teiu?-Arad, īn care se aflau un mare num?r de solda?i ?i ofi?eri ce veneau dinspre Cern?u?i, au fost arunca?i din tren īn timpul mersului, īntre g?rile Teiu?-Albalulia, trei evrei care c?l?toreau īn acest tren, dintre care unul din cauza r?nilor primite īn timpul busculadei ?i din cauza c?derii din tren, probabil c? a murit. Pīn? īn prezent nu s-a putut īnc? verifica. Militarii sus-men?iona?i erau foarte revolta?i contra evreilor, fiind hot?rī?i a lin?a orice evreu ar īntīlni īn cale, īntrucīt asistaser? la agresiunea evreilor īmpotriva ofi?erilor ?i solda?ilor romāni pe linia Cern?u?i-Dorne?ti, cu care ocazie se afirm? c? ar fi fost omorīt un ofi?er superior ?i r?ni?i mai mul?i ofi?eri ?i solda?i romāni. Tot īn ziua de l iulie a.c. la ora 18.30 la Bīrlad un grup de militari a īmpu?cat mortal pe evreul Poise Leib Goldstein, comerciant din acel ora?. Numitul a fost transportat la spitalul local īn stare de com?.

Propaganda antina?ional?

Īnc? īnainte de retragerea autorit??ilor romāne?ti s-au constituit de c?tre evreii comuni?ti locali comitete or??ene?ti, care, pe līng? faptul c? au organizat primirea trupelor sovietice cu flori ?i pavoaz?ri de drapele ro?ii, s-au dedat la manifesta?iuni ostile īmpotriva autorit??ilor īn retragere, patronīnd ?i īndemnīnd īn acela?i timp ac?iunea terorist?. Conform instruc?iunilor acestor comitete, imediat ce s-a aflat de hotarīrea Consiliului de Coroan?, evreii au īnlocuit īn grab? firmele romāne?ti cu altele ruse?ti. Cu ocazia trecerii trupelor romāne prin sate, ora?e ?i g?ri, evreii manifestau ostil īn unele cazuri, aruncīnd cu pietre. Īn exodul lor, refugia?ii au avut de īntīmpinat vexa?iuni, umilinti ?i lovituri, iar īn unele cazuri au trebuit s? lase īn urm? mor?i, numai datorit? comuni?tilor evrei, care, īn afar? de acestea, i-au devalizat de pu?inele lucruri cu care mai sc?paser?. Pe de alt? parte, pentru a īmpiedica retragerea popula?iei romāne?ti, evreii distrugeau vehiculele cu care se retr?geau romānii, iar īn unele cazuri au īncercat s? incendieze traversele de cale ferat? pentru a provoca deraieri.

Īn?i?i copiii evrei, dintre unii chiar str?jeri, a?teptau īn g?ri trenurile refugia?ilor pentru a-i injuria ?i a le arunca cu pietre ?i orice obiecte ce le c?deau la īndemīn?, creānd o impresie dintre cele mai oribile. De asemeni, refugia?ii basarabeni comenteaz? faptul c? īmpreun? cu romānii de peste Prut care se retrag īn interiorul ??rii sosesc grupuri de tineri evrei originari din Basarabia. Ace?ti tineri evrei au fost observa?i de refugia?ii romāni c? au o atitudine de veselie ?i satisfac?ie, ceea ce nu ar cadra cu situa?ia celui ce ī?i p?r?se?te avutul, cāt de modest. De asemeni, refugia?ii romāni afirm? a fi observat la ace?ti tineri evrei c? posed? valut? forte, dolari ?i lire sterline, care nu ar putea fi justificat? nici de ocupa?iile ?i nici de veniturile lor normale, dup? cum nu ar fi necesar? īntr-un caz de exod normal, cānd nevoile ?i le-ar putea satisface prin lei. Considerānd ?i faptul c?, actualmente, mi?carea popula?iei evreie?ti basarabene este īnspre Basarabia, nicidecum īn sensul p?r?sirii acestei provincii, cercurile men?ionate formuleaz? presupunerea c? ace?ti tineri basarabeni au de īndeplinit īn ?ara noastr? misiuni contra ordinei publice ?i siguran?ei Statului.

Evreii din restul ??rii

Comunicarea vestei accept?rii notei ultimative sovietice a avut ca efect brusca schimbare de atitudine īn totalitatea cercurilor evreie?ti. P?r?sind teama ?i atitudinea de rezerv? manifestat? pīn? atunci, datorit? m?surilor cu caracter na?ionalist luate īn cadrul noii organiza?ii politice de Stat, aceste cercuri au adoptat spontan o atitudine de accentuat? veselie, manifestat? īndeosebi prin comentarii zgomotoase īn grupuri numeroase pe str?zi ?i īn locuri publice, asupra evenimentelor īn curs de desf??urare, din care nu au fost excluse aprecieri jignitoare la adresa ??rii noastre, a conduc?torilor Statului, a armatei ?i a tot ce este romānesc ?i īn acela?i timp o vie simpatie pentru ac?iunea Sovietelor, precum ?i atitudini sfid?toare adoptate fa?? de cet??enii romāni.

Acestei veselii i-au corespuns o alt? serie de manifest?ri, exprimīnd neīndoios brusca dar pu?in justificata simpatie a evreilor fa?? de comunism, Soviete ?i Armata Ro?ie. Astfel, cu acest trist prilej, īn toate casele evreie?ti, avānd aparate de radio-recep?ie s-au ascultat posturile emi??toare sovietice, neomi?āndu-se s? se deschid? larg ferestrele, īndeosebi īn timpul cīnd acestea transmiteau „Interna?ionala", care apoi a fost cu insisten?? īngānat? de c?tre ascult?tori. S-a īncercat apoi r?spāndirea discret? a fotografiilor lui Stalin ?i a celorlal?i conduc?tori sovietici, precum ?i confec?ionarea de steaguri ro?ii. Cu prilejul ultimelor examene, studen?ii evrei de la Politehnic? au devenit provocatori fa?? de colegii lor cre?tini. Tuturor acestora li s-a ad?ugat o īntreag? serie de zvonuri colportate cu insisten?? īn toate straturile sociale, dup? care se īncerca s? se arate c? ac?iunea Sovietelor nu este limitat? ?i c?, īn scurt timp, Armata Ro?ie, dep??ind limitele indicate, va ocupa diverse regiuni din ?ar?. In acest sens, evreii cunoscu?i ca avīnd leg?turi cu mi?carea comunist?, discut? c? tendin?a real? a Uniunii Sovietice este de a extinde revolu?ia īn primul rīnd īn Balcani, unde cadrele sīnt preg?tite dinainte ?i unde se a?teptau numai prilejurile.

Ocuparea Basarabiei ?i nordului Bucovinei - discut? cercurile comuni?tilor evrei – constituie o prim? etap? pentru īnf?ptuirea planului sovietic, care actualmente urm?re?te cu perseveren?? s? exploateze orice eveniment ?i prin zvonuri abil lansate sau prin deformarea realit??ilor s? creeze o stare generalizat? de nemul?umiri, iar la un moment dat s? g?seasc? pretextul pentru o interven?ie a armatelor ro?ii īn ?ara noastr?, care s? sprijine ?i s? fie paralel? cu declan?area revolu?iei comuniste īn Romānia. Ca ?i la Bucure?ti, īn provincie ?i īndeosebi la Timi?oara, popula?ia evreiasc? local?, la aflarea vestei, ?i-a manifestat satisfac?ia prin acelea?i gesturi ?i manifest?ri. Dup? rāspīndirea īns? īn opinia public? a ?tirilor privind jaful ?i ac?iunea terorist? īntreprins? de evrei la intrarea trupelor sovietice īn provinciile ocupate, veselia ce cuprinsese cercurile semite din Capital? ?i provincie disp?rīnd, a f?cut loc unei acute īngrijor?ri fa?? de perspectivele unor ample represiuni ce se presupunea c? urmeaz? a se īntreprinde ca urmare a terorismului la care s-au dedat coreligionarii lor din Basarabia ?i Bucovina.

Sesizānd indignarea ce a cuprins īntreaga suflare romāneasc? la aflarea celor petrecute īn Basarabia ?i Bucovina, conduc?torii evreimii, īn frunte cu Dr. Filderman ?i ?ef Rabinul Alexandru Safran au recomandat expres coreligionarilor lor, prin intermediul comunit??ilor, s? se abtin? de la orice manifestare ce ar putea crea incidente cu popula?ia romāneasc?. S-a insistat īn acest sens asupra necesit??ii ca evreii s? se ab?in? īn timpul liber de a circula pe str?zi ?i, stānd īn case, s? evite orice contact cu popula?ia autohton?. Urmīnd sfaturile primite, evreii s-au men?inut (re?inut - n.m.) īn ultimele dou? zile de la orice manifestatii publice, luānd īn acela?i timp m?suri pentru a evita sau a reduce din efectele unor eventuale devast?ri. In acest sens, evreii, atāt cei din Capital?, cāt ?i cei din provincie, s-au retras din timp īn cadrul cercurilor lor, negustorii ?i-au īnchis magazinele, stingānd luminile ?i tr?gānd obloanele, iar diversele institu?ii ?i-au īnt?rit paza prin posturi de alarm? ?i grupe de tineri sioni?ti.

R?spīndindu-se ?tirea c? autorit??ile romāne ar studia modalitatea īntreprinderii unui recens?mīnt al evreilor originari din Basarabia ?i Bucovina, afla?i īn alte provincii, īn vederea expedierii lor īn localit??ile de origin?, cei viza?i ?i-au f?cut preg?tirile de plecare, lichidāndu-?i īn grab? īntreprinderile, ?i, īn numeroase cazuri, p?r?sind singuri localit??ile unde ī?i aveau sediul pentru a se duce īn provinciile ocupate. Teama de eventuale represiuni, precum ?i propaganda, īntreprins? de evreii basarabeni de a imita gestul lor, au creat, īndeosebi īn rāndurile evreilor apartinānd micii burghezii, un pronun?at curent de emigrare īn provinciile ocupate. Aceast? ac?iune ī?i g?se?te īn plus aprobarea unora dintre cercurile conduc?toare evreie?ti īn frunte cu Dr.Filderman, ?ef Rabinul Dr. ?afran ?i scriitorul Horia Carp, care īntrev?d astfel posibilitatea descongestion?rii teritoriului ??rii noastre de un important num?r de evrei, ceea ce sper? s? aduc?, īntr-o oarecare m?sur?, o ameliorare, cel putin temporar? a problemei evreie?ti din Romānia.

Īn schimb se constat? opozi?ia manifestat? de c?tre cercurile evreie?ti sioniste socialiste, care militeaz? pentru emigrarea evreilor īn Palestina. De?i cuprin?i de panic?, o bun? parte de evrei continu? s? p?streze, f?r? a-?i exterioriza īns? prea mult sentimentele, o atitudine ostil? ??rii noastre, manifestat? īndeosebi prin lansarea de zvonuri privind o eventual? agravare a actualei situa?ii a ??rii noastre, precum ?i īn viata economic?, printr-o categoric? ab?inere de la īndeplinirea oric?ror opera?iuni comerciale ?i de credit. In afar? de acestea, se constat? c? evreii au refuzat īn ultimele zile de a-?i achita obliga?iunile ce au fa?? de fisc, īncercīnd prin aceasta s? creeze dificult??i Statului dup? sistemul practicat īn timpul guvern?rii Goga-Cuza. Excep?ie f?cīnd de la atitudinea general? manifestat? de evrei īn actualele īmprejur?ri, membrii cercului „Mutualitatea", cu sediul īn str. Sp?tarului, nr. 15, critic? cu asprime ac?iunea terorist? īntreprins? de coreligionarii lor īn Basarabia ?i sīnt deci?i s? participe cu maximum de mijloace la ac?iunea de ajutorare a refugia?ilor. Explica?ia acestei atitudini const? īn aceea c? membru acestui cerc sīnt īn majoritate bine situa?i materialice?te ?i īn totalitatea lor se recruteaz? dintre evreii refugia?i īn U.R.S.S. care au avut de suferit de pe urma instaur?rii regimului bol?evic īn acest stat.

III . Trecerea īn teritoriul ocupat de soviete

Ac?iunea trupelor sovietice īn Basarabia ?i Bucovina a avut ca urmare o emigrare a numero?i evrei basarabeni din Capital? c?tre aceste provincii. Se constat? c? totalitatea celor ce preg?tesc plecarea din Capital? se recruteaz? din meseria?i, mici comercian?i, misiti ?i unii studen?i, lipsi?i īn general de o situa?ie material? mai bun?. De asemeni, īncearc? s? p?r?seasc? ?ara ?i o serie de liber profesioni?ti, intelectuali, majoritatea dintre aceia care au fost exclu?i de la exercitarea profesiunilor lor din diverse motive sau care au fost dec?zu?i din drepturile de cet??enie. Motivul care īi determin? pe ace?ti evrei s? p?r?seasc? ?ara noastr? īl constituie īn majoritatea cazurilor credin?a abil sus?inut? de propaganda comunist? c? sub regimul sovietic vor reu?i s?-?i creeze situa?ii mai īnfloritoare decīt cele avute īn Romānia, nemaifiind totodat? nici obiectul presupuselor represiuni antisemite.

Tendin?a de emigrare a acestor evrei, īn general īncurajat? de c?tre coreligionarii lor originari din Basarabia, este īns? īn parte comb?tut? de c?tre evreii originari din Vechiul Regat, ca ?i de cei bine situa?i materialice?te, care sper? īnc? īntr-o ameliorare a situa?iei lor īn ?ara noastr?. Īn general, caden?a trecerilor īn Basarabia este īn medie de aproximativ 10.000 persoane pe zi. Printre cei cari ?i-au manifestat inten?ia de a trece īn Basarabia sīnt ?i urm?torii: Zimcenko - Bucure?ti, Cal. Mo?ilor 130 (la general medic Marosin); S. Fomagi - Gala?i, str. Egalit??ii 11; Horovici - Galati, str. Pas. Mercur (la lunius Jean). De asemenea Kratzman Raia, dactilograf? la biroul de pres? Luvru din Capital?, reprezentantul sovietic din ?ara noastr? al publicatiunilor, domiciliat? īn Bucure?ti, str. Poenaru Bordea 18, ?i-a manifestat inten?ia de a pleca la Cetatea Alb?, unde ī?i are p?rin?ii. De la Biroul Luvru a mai plecat īn Basarabia, de unde este originar?, ?i func?ionara Steinberg D. Fania. (Dup? toate probabilit??ile, aceast? lista cuprinde persoane aflate sub contract informativ cu Biroul 2, de aceea sīnt nominalizate)

Printre cei cari au trecut īn Basarabia este fostul senator evreu din Tighina, Moise Zipstein, care īn ultimul timp domicilia īn Capital?, unde conducea o tipografie. De asemenea, se īnregistreaz? plecarea din Bucure?ti spre Basarabia ?i Bucovina a unui num?r de 70-80 studen?i evrei de la C?minul Studen?ilor Evrei Schuller din Capital?, cunoscut focar de propagand? comunist?. Este de relevat c? fa?? de eventualitatea de a r?mīne lipsit de cadre, care īn bun? parte ?i peste aproape tot cuprinsul ??rii se recruteaz? din evrei basarabeni, Partidul Comunist din Romānia a dat ordine severe īn sensul ca membrii care, f?r? autoriza?ia conducerii partidului, vor p?r?si localit??ile unde au īns?rcin?ri, vor fi socoti?i tr?d?tori"[1].

Acest document important este completat ?i confirmat de unele documente g?site īn Arhivele Speciale de la Moscova de o echip? de istorici romāni.

Alte m?rturii:

Raportul contrainformativ nr. l 764 al locotenent-colonelu-lui Ion Palade, expediat la 30 iunie 1940 Sec?iei aIl-a a Marelui Stat Major:

1. Ora?ul Ungheni ocupat de trupele sovietice din diminea?a zilei.
Batalionul 2/Regimentul 39 infanterie a fost dezarmat īn gara B?l?i de trupe sovietice, īn ziua de 29. VI.Solda?iievrei ?i basarabeni opri?i. Unii ofi?eri degrada?i. Maiorul Voicescu Constantin, comandantul Batalionului, prins de ru?i īn īmprejur?ri necunoscute. Popula?ia evreiasc? a ajutat la dezarmare. Īntreg personalul C.F.R. din sta?ia Drochia (exclusiv) ?i B?l?i a derutat trupele din trenuri colportīnd ?tiri false despre distrugerea podurilor de la Ungheni. ?eful g?rii B?l?i, Dumitrescu (refugiat ulterior īn Moldova), nu a dat nici un concurs ofi?erilor, fiind inexistent.
4. Evreii din Soroca īnarma?i au atacat camioanele destinate evacu?rii strīnse de C.F.R., īmpiedicīnd evacuarea func?ionarilor ?i a familiilor militarilor.
La Soroca a fost īmpu?cat comisarul Murafa de c?tre avocatul evreu Flecsor. De asemenea, administratorul financiar Gheorghiu, avocatul St?nescu, c?pitanul Georgescu de la C.R. C?pitanul Buruian? s-a spīnzurat.
Comitetul terorist din Soroca este format din avoca?ii Flecsor ?i Pisarevschi, Brazuli etc.
Nu s-a reluat circula?ia īntre Pārlita ?i Ungheni īntrerupt? din cauza ciocnirii produs? asear?.
Īnainte de retragerea trupelor din B?l?i numeroase avioane f?ceau evolu?ii lansānd manifeste ?i foi din ziarul «Libertatea» cu con?inut comunist
Ciocniri īntre popula?ia evreiasc? ?i refugia?i ?i trupe au avut loc la Ungheni īn cursul nop?ii; sunt ?i victime. Au fost re?inu?i de ru?i ?eful sta?iei C.F.R., ?eful g?rii Ungheni etc., precum ?i ofi?eri.
Īn gara Ia?i se g?sesc mul?i evrei care vor s? se refugieze īn Basarabia.
īn ora?ul Ia?i popula?ia evreiasc?, īn majoritate simpatizant? comunist?, arat? pe fa?? bucuria vecin?t??ii ru?ilor pe Prut ?i are o atitudine sfid?toare. Aceast? atitudine nemul?ume?te ?i īngrijoreaz? popula?ia romāneasc?, care vede o agravare a situa?iei īn viitor. Pentru men?inerea ordinii este necesar a se da īn Ia?i o trup? activ?, īntrucīt elemente aflate la P.S. (partea sedentar?) nu sunt īn m?sur? a face fa?? nevoilor. Pīn? īn prezent nu s-au luat m?surile dictate de starea de mobilizare īn ceea ce prive?te paza ora?ului. Eventualitatea unor manifest?ri comuniste impune m?suri de siguran?? urgente.

?eful Biroului Statistic Militar Ia?i
(ss) Lt. col. I. Palade"[2]

Telegrama nr. l 767 din 30 iunie 1940, orele 21.30, a aceluia?i Ion Palade c?tre Marele Stat Major ?i care, suplimentar la cele raportate īn aceea?i zi prin nr. l 759 ?i l 764, ad?uga:„ [...]
3) Popula?ia evreiasc? de pretutindeni a avut o atitudine ostil? ?i de sfidare, batjocorind pe func?ionari, asasinānd pe unii din ei, furānd tezaurul institu?iilor statului etc. ?i dedāndu-se la cele mai nea?teptate nereguli, unii func?ionari basarabeni avānd o atitudine asem?n?toare. Astfel, īn afar? de cele raportate: s-a atacat camionul cu tezaurul administra?iei Soroca, furāndu-se circa 157 milioane lei ?i asasināndu-se administratorul financiar. Ofi?erul ce-l īntov?r??ea ?i un subofi?er, cei neasasina?i, au fost degrada?i ?i batjocori?i. Avocatul Michael Flecsor din Soroca, conducānd bandele de evrei, a ocupat poli?ia ?i prim?ria, unde au f?cut perchezi?ii. Tot el a asasinat īn fa?a statuii Generalului Poeta? pe avocatul Murata ?i Eustatie Gabriel. La Prefectura de jude? īn asisten?a trupelor sovietice au luat cuvāntul instituitorul Gh. Lupa?cu, fost prefect, deputat ?i membru īn Sfatul or??enesc F.R.N. Asemenea, Petre Sfecla, pre?edintele F.R.N. din Soroca, īmpreun? cu instituitorii Anop Alexandru ?i Cutubar Ion, au ie?it cu drapelul ro?u īn īntīmpinarea trupelor ro?ii, arborānd un steag sovietic la casa corpului didactic. Petre Hritzcu, fost pre?edinte F.R.N., Alex. Anop, inspector ?colar, ?i Toader Rusnac, secretar F.R.N., nu au voit s? se refugieze. Impiega?ii de mi?care din sta?ia Lipnic au primit trupele sovietice cu drapele ro?ii. Evreii din Chi?in?u au arborat drapele ro?ii, manifestānd pe strad? ?i barānd str?zile spre gar? pentru a nu permitere refugierea func?ionarilor romāni; au ocupat de asemenea localurile institu?iunilor, comisarii Pascal Nicolae, Mateescu Constantin, Severin ?i Stol au fost executa?i de evrei īn strada.
4) Popula?ia refugiat? din Basarabia manifest? o adānc? dezn?dejde pentru pierderea unor membri de familie ?i a avutului lor; mai exist? refugia?i n?c?ji?i [...][3].

Acest document pune īn eviden?? ?i adeziunea unor romāni la invazia sovietic?, dar prezen?a lor īn aceste situa?ii este episodic?. Trebuie totu?i remarcat c? au existat destui romāni -numi?i īn documentele epocii „renega?i" -care aderaser? la comunism din diferite motive ?i au fost parte a agresiunii. Fie c? erau din rindul celor „pedepsi?i" īn Basarabia, fie c? au īmbr??i?at din convingere ideile comuniste, ace?ti romāni au fost la fel de violen?i ca ?i bandele organizate de evrei. In unele localit??i din Basarabia ?i nordul Bucovinei, bande īnarmate de evrei au comis crime īmpotriva militarilor ?i func?ionarilor romāni, unele cazuri luīnd aspecte bestiale.

„Īn Cern?u?i, astfel de elemente au īmpu?cat preotul bisericii catolice ?i cī?iva gardieni de la penitenciar. Tot aici «un grup de evrei īntre 15 ?i 16 ani - dup? cum m?rturisea mai tīrziu un martor ocular al tragicelor evenimente, Minai Podle?iu din comuna Carapciu, jude?ul Storojine? – au comis acte de barbarie, dezarmīnd pe solda?ii romāni, pe ofi?eri ?i pe poli?ist, īnfingīnd baionetele asupra lor», īn Soroca bande comunisto-evreie?ti conduse de avocatul Michael Flexer, dup? ce au ocupat cl?direa prim?riei ?i a poli?iei, au asasinat īn fa?a statuii generalului Poeta? pe comisarul Murata ?i ajutorul s?u Eustatiu Gabriel"[4].

Īntr-un raport informativ al Sec?iei a II-a din 7 iulie 1940, īntocmit pe baza concentr?rii informa?iilor de la trupe ?i refugia?i la Marele Stat Major, se dau am?nunte asupra unui incident incalificabil petrecut īn capitala Basarabiei: „La Chi?in?u, 400-500 evrei comuni?ti constitui?i īn band?, īnarma?i unii cu pu?ti ?i revolvere, iar al?ii cu pietre ?i bastoane, au cerut directorului lone?, medicul spitalului de copii, ca imediat cl?direa acestuia s? le fie predat?. La īncercarea medicului de a calma spiritele l-au īmpu?cat, dup? care au n?v?lit īn spital devastāndu-l complet, iar pe copiii afla?i interna?i, omorāndu-i ?i aruncāndu-i afar? pe geamuri"[5].

Īn raportul comandantului cavaleriei Corpului 3 armat? se preciza: „Am avut ciocniri cu trupe motorizate sovietice ?i cu bande jid?ne?ti. In regiunea C?l?ra?i, jud. Lāpu?na. Am pierderi īn ofi?eri, subofi?eri, trup? ?i mult material"[6].

Ciocniri īntre trupele romāne ?i popula?ia evreiasc? ce voia s? sechestreze trenurile de evacuare au avut loc ?ila Ungheni, soldate cu mor?i ?i r?ni?i[7].

„La īndemnul trupelor sovietice, unii militari minoritari din cadrul Armatei a 4-a ?i a 3-a romāne au dezertat cu armamentul ?i muni?ia din dotare. Ulterior, ace?tia au fost organiza?i īn bande īnarmate ?i au ac?ionat īmpotriva fostelor unit??i"[8].
Informa?ia este important? pentru „cazul Dorohoi" - n. AM Stoenescu.

„Un alt soldat romān bolnav, transportat īntr-o c?ru??, a fost īmpu?cat, dup? relatarea unui martor ocular: «L?sa?i-ne m?car o c?ru?? s? duc? pe acest bolnav c? nu poate merge. O lua?i dup? ce-i trece criza, īl prind frigurile», au cerut ofi?erii regimentului (25 inf.) civililor care-i agresau, care au r?spuns: «A bolnav! Nu trebuie bolnav» ?i īntr-o clip? cāteva gloan?e sfarm? ?easta nefericitului soldat"[9].

„Legiunea de jandarmi Cern?u?i, care a fost evacuat? la R?d?u?i, are urm?toarele pierderi: plutonierul lacob, ?eful postului jandarmi B?rāu?i - Cern?u?i, omorīt de evrei; 10 jandarmi militari īn termen disp?ru?i; Legiunea jandarmi R?d?u?i, din care au fost evacuate 9 posturi din sec?iile Seletin ?i Vicov la Dorne?ti, are urm?toarele pierderi: ?eful postului labloni?a, mort īn luptele cu evreii comuni?ti"[10].

Pentru a nu insista asupra unui lung ?ir de atrocit??i comise īmpotriva armatei romāne, m? rezum s? furnizez cifrele statisticii īntocmite de Marele Stat Major la 6 iulie 1940 asupra pierderilor suferite de pe urma evacu?rii: „uci?i, r?ni?i ?i da?i disp?ru?i 356 de cadre ?i 42.876 solda?i ?i grada?i"[11].

---------------------------------------------------
[1] Arh. M.Ap.N., fond Marele Stat Major, Sec?ia 2, dosar nr.155, f 162-172, paginile 119-129 din volum.
[2] Gheorghe Buzatu, A?a a īnceput holocaustul īmpotriva poporului romān, Bucure?ti, Majadahonda, 1995, p. 31, pagina 129 -131 īn volum.
[3] Ibidem, pagina 33 - īn volum, paginile 131-132.
[4] Sursa: Ioan Scurtu, Constantin Hlihor, op.cit. p.56 - asupra acestei informa?ii exist? dubii īntemeiate - īn volum pagina 133.
[5] Arh. M.Ap.N., fond Marele Stat Major, Sec?ia 2, dosar nr. 941, f. 559- īn volum la pagina 133.
[6] Ioan Scurtu, Constantin Hlihor, op. cit, p.60 - īn volum la pagina 133.
[7] Ibidem, p.61 - īn volum la pagina 134.
[8] Ibidem - īn volum la pagina 134.
[9] Ibidem, p.66, īn volum la pagina 134.
[10] Ibidem, p.72, īn volum la pagina 135.
[11] Arh. M.Ap.N., fond Cabinetul ministrului, dosar nr. 1447, f.195, īn volum, pagina 135.

footer