Revista Art-emis
Mihail Moruzov ?i Mi?carea Legionar? PDF Imprimare Email
Col. (r) Lector univ. dr. Tiberiu T?nase   
Miercuri, 20 Septembrie 2017 15:48

Asasinatele de la jilava 1940 „Un singur om nu ?i a pierdut capul în aceast? tulburare general?: Moruzov. El spera ca prin capacitatea lui de manevr? pe mai multe planuri s? poat? face tranzi?ia de la un regim compromis la un regim viabil. Cum? Realizând tocmai sudura extremelor, integrând într un nou sistem ce a r?mas din mi?care ?i ce a r?mas din regim, dar p?strând în fruntea lui pe Rege, ca garant al «permanen?elor statului»". (Cristian Troncot?, Mihail Moruzov ?i frontul secret' , Editura Elion
Bucure?ti, 2004).

Prea îndr?gostit de opera?iile pur tehnice ale Serviciului Secret (recrutarea, dirijarea ?i ifiltrarea agen?ilor, combina?iile ?i legendele informative, contrapropaganda ?i dezinformarea, intercept?rile de înscrisuri ?i convorbiri, in care era un maestru, Moruzov a neglijat tocmai menirea fundametal? a unui ?ef al Intelligence-ului: preocuparea pentru analiza profund? ?i obiectiv? a situa?iei geostrategice ?i geopolitice a ??rii ?i elaborarea prognozelor pe termen scurt, mediu ?i îndep?rtat pe care s? le supun? aten?iei factorilor politici constitu-?ionali, responsabili de soarta ??rii, iar activitatea întregului aparat de informa?ii s? fie direc?ionat? spre un amenea obiectiv. Prevalându se permanent de necesitatea p?str?¬rii secretului în activitatea de informa?ii, ceea ce a fost un lucru bun ?i de absolut? utilitate pentru institu?ia pe care a fondat o ?i condus o, dar coroborat cu comportamentul etalat ori de câte ori i se ivea ocazia de a ?i da importan?? cu aceea ce ?tie ?i ar putea s? realizeze, Mihail Moruzov a creat celor din jur mai mult? derut? decât claritate. Toate acestea au alimentat din plin imagina?ia adversarilor s?i ?i ai Serviciului Secret, care au c?utat s?-i proiecteze personalitatea într o lumin? dintre cele mai sumbre ?i misterioase.

Studiind cu aten?ie memorialistica legionar?, atât cea elaborat? înainte de 1989 cât ?i dup?, constat?m c? numele lui Mihail Moruzov apare frecvent legat de Miscarea Legionar?. ?i este normal s? fie a?a, având în vedere c? însu?i Comandantul Mi?c?rii Legionare, Horia Sima, recunoscuse de la început c? eroismul legionarilor „se încle?tase într o lupt? inegal? cu tehnica poli?ieneasc? a lui Moruzov".

Mi?carea Legionar? a f?cut obiectul preocup?rilor lui Mihail Moruzov ?i ale Serviciului Secret începând abia cu anul 1938, odat? cu instaurarea regimului autoritar al regelui Carol al II lea. Documentele de arhiv? atest?, f?r? dubii, c? s-a produs atunci o reorganizare a Serviciului Secret. S-a înt?rit în special Sec?ia a II a Contrainforma?ii, ce a preluat o serie de probleme politice care pân? atunci erau de competen?a Corpului Detectivilor din Siguran?a Statului, în cadrul Grupei a III a din Sec?ia a II-a Contrainforma?ii func?iona subechipa care se ocupa de „extrema dreapt?", în sensul c? prcura informa?ii despre activitatea partidelor ?i organiza?iilor politice interzise prin Decretul lege din 31 martie 1938, printre care: Mi?ca¬rea Legionar?, Corpul Studen?esc Legionar, Uniunea Na?ional? a Studen?ilor Cre?tini Români, Corpul legionar Mo?a Marin (Alexandru Cantacuzino), Corpul fo?tilor militari etc.

Corpul Detectivilor era o structur? în cadrul Siguran?ei, înfiin?at? în anul 1931, prin reorganizarea Brig?zilor centrale de siguran??. A desf??urat activitate de culegere a informa?iilor prin toate procedeele: agentur? secret?, filaj, supraveghere, intercept?ri telefonice ?i de coresponden?? etc. Avea, de asemenea, atribu?ii în domeniul prevenirii ?i descoperirii infrac?iunilor contra ordinii publice ?i a siguran?ei statului. Era subordonat nemijlocit Direc?iei Poli?iei de Siguran??, fiind organul ei informativ de teren, de c?utare ?i culegere a informa?iilor, î?i desf??ura activitatea cu prec?dere în Capital?, dar ac?iona uneori ?i în provincie prin echipe volante. Corpul Detectivilor era organizat pe grupe, sec?iuni, echipe ?i birouri. Grupa I urm?rea organiza?iile ?i partidele de dreapta ?i extrema dreapt?, asocia?iile f?r? scop lucrativ, sectele religioase nerecunoscute legal, corpurile profesionale ?i lojile francmasonice. Grupa a II a (mai numit? ?i Brigada Mobil?) se ocupa cu cercetarea infrac?iunilor de drept comun (în special furturi, tâlh?rii, falsuri etc.). Grupa a III a supra¬ve¬ghea organiza?iile ?i partidele politice ale minorit??ilor na?ionale (maghiar?, german?, bulgar?, ucrainean?, rus?, evreiasc? etc.) suspecte c? desf??oar? ac?iuni contra intereselor statului.

Grupa a IV a urm?rea mi?c?rile ?i partidele politice de stânga ?i extrema stâng?. Grupa a V a avea atribu?ii exclusive de filaj. Grupa a VI a avea în preocup?ri paza familiei regale ?i a înal?ilor demnitari. Corpul Detectivilor a mai avut în schema de organizare ?i dou? echipe speciale: una care se ocupa de problemele economice ?i a doua autorizat? cu intercept?rile tele¬fonice. Aceast? din urm? echip? a func?ionat în localul Societ??ii Ano¬nime a Telefoanelor, iar intercept?rile erau solicitate de Direc?ia General? a Poli?iei, Direc?ia Poli?iei de Siguran??, Serviciul Secret, Marele Stat Major, Parchetul Militar ?i Civil.

Mihail Moruzov a fost perceput de memoriali?tii legionari ca o personalitate important?, dar ?i de temut, a regimului carlist, ceea ce corespunde adev?rului. În perioada regimului „monarhiei autoritare", pe scena politic? româneasc? s-au petrecut într adev?r câteva evenimente de o cruzime greu de califcat. La 28 noiembrie o echip? de legionari a încercat s?-l asasineze pe Florian ?tef?nescu Goang?, rectorul Universit??ii din Cluj. În aceste împrejur?ri, regele Carol al II-lea, impresionat ?i de faptul c? Hitler îi sugerase - în timpul vizitei de la sfâr?itul lunii noiembrie 1938, la Berchtesgaden - aducerea legionarilor la putere, ceea ce echivala cu pr?bu?irea regimului instaurat în februarie 1938, a decis m?suri represive contra G?rzii de Fier. În noaptea de 29/30 noiembrie 1938 au fost omorâ?i de jandarmi - sub motivul „fugii de sub escort?": Corneliu Z. Codreanu, asasinii lui I. G. Duca, a?a numi?ii „nicadori" ?i asasinii lui M. Stelescu, „decemvirii", în timp ce erau transporta?i cu un camion de la închisoarea Râmnicu-S?rat la Penitenciarul Jlava de lâng? Bucure?ti. Pentru a-?i r?zbuna C?pitanul, un grup de legionari condu?i de avocatul Miti Dumitrescu l-a asasinat în ziua de 21 septembrie 1939 pe primul ministru Armand C?linescu. În replic?, regele, dup? ce a numit imediat un nou pre?edinte de Consiliu, în persoana generalului Gheorghe Arge?eanu, a luat m?suri drastice împotriva Mi?c?rii Legionare, în urma c?rora au fost ucise f?r? judecat? în jur de 500 de persoane. Acestea fiind faptele, se ridica problema în leg?tur? cu implicarea Serviciului Secret ?i al lui Mihail Moruzov.

Despre implicarea ?efului Serviciului Secret în asasinarea lui Corneliu Z. Codreanu, avem, în afara memorialisticii legionare, informa?ii contradictorii ce rezult? din îns??i comportamentul ?i afirma?iile lui Moruzov. Semnificativ în acest sens este urm?torul pasaj din declara?ia colonelului Gheorghe Petrescu dat? la 15 februarie 1941 în fa?a judec?torilor de instruc?ie: „Moruzov a plecat la Londra, înso?ind pe fostul Rege Carol al II lea în vizita oficial? f?cut? la 29 noiembrie 1938. S-a înapoiat la Bucure?ti (o zi dup? întoarcerea Regelui - n.n.), adic? în ziua când dup? amiaza s-a anun?at la radio asasinrea C?pitanului (C.Z. Codreanu - n.n.) ?i a celorlal?i legionari. În dup? amiaza zilei, la Serviciu, îl g?sesc pe Moruzov extrem de agitat, foarte nervos ?i mi spune c? oamenii no?tri politici de la conducere ?i au pierdut capul ?i c? «asasinatul acesta constituie cea mai mare gre?eal? politic? de când exist? România». Ins? dup? ceva timp, de la un fost ?ef al meu, care se întâlnise cu Moruzov întâmpl?tor, aflu c? Moruzov a afirmat c? : « asemenea acte sunt de multe ori necesare ?i corpului omenesc, sacrificând un membru, pentru a salva restul ?i via?a individului »".

Faptul ca Moruzov, a fost plecat din ?ar?, îl absolv? de implicarea sa direct?, dar nu ?i de implicarea sa in organizarea actului. Seful S.S.I., un seviciu respectabil pe plan extern, nu a ?tiut ce se va întâmpla pe plan intern sau de planul de assasinare a conducatorului Mi?c?rii Legionare ?

„În perioada de represiune a Mi?c?rii Legionare, 1938 1939, - spune Eugen Cristescu - (Niky ?tef?nescu ?i Gheorghe Com?a transfera?i de la Serviciul Secret la Corpul Detectivilor din Siguran??) - cu autorizarea ?i îndemnul lui Moruzov, care urm?rea s? capteze gra?iile lui C?linescu, întrebuin?eaz? violen?a sub toate formele, ajungând pân? la suprimarea mai multor conduc?tori legionari, sub acoperi¬rea «evad?rii de sub escort?» sau a «sinuciderii prin strangulare»". Dar dup? moartea lui C?linescu ?i sub influen?a raporturilor cu germanii, Moruzov î?i schimb? atitudinea ?i trece în cealalt? extrem?, favorabil? legionarilor. Trateaz? cu Canaris aducerea unui guvern legionar, a?a cum doreau germanii.

Un aspect determinant, prezentat si de doctorul ?erban Milcoveanu, unul dintre cei mai importan?i memoriali?ti legionari, sugereaz? în multe din confesiunile ?i analizele domniei sale, c? o parte din r?ut??ile care s au petrecut în societatea româneasc? din acea perioad? au avut la baz? colaborarea dintre Mihail Moruzov ?i Horia Sima. Doctorul ?erban Milcoveanu apreciaz? c? Horia Sima nu a fost agent sau subaltern al lui Moruzov, ci un ambi?ios, lacom de putere, care, f?r? scrupule morale a intrat în „colaborare reciproc avantajoas?". Rela?iile cu ?eful Serviciului Secret, Horia Sima sus?ine c? ele dateaz? din prim?vara anului 1940, când, aflat în arestul Poli?iei Capitalei, Moruzov l a contactat din îns?rcinarea Palatului pentru a-i propune un post ministe¬rial în scopul de a se pune cap?t conflictelor sângeroase între Mi?carea Legionar? ?i regi¬mul lui Carol al II lea.

Când Horia Sima vine cu Nicolae Petra?cu clandestin în ?ar? ?i sunt aresta?i de jandarmi în Banat ?i apoi transfera?i la Siguran?a General?, Moruzov, cu concursul lui Niki ?tef?nescu ?i f?r? ?tiin?a ministrului de interne, Ghelmegeanu, îl ia noaptea pe Horia Sima ?i, dup? lungi tratative, îl duce la Palat ca s? trateze cu Urd?reanu. Pentru ca Moruzov s? ?i repare situa?ia fata de legionari ?i s? i aib? oricând la îndemân? pentru combina?iile politice aranjate cu Urd?reanu, mobilizeaz? pe loc la Serviciul Secret un grup de comandan?i legionari, în frunte cu Horia Sima. Scopul principal era s? i pun? la ad?post de chemare la unit??i în caz de mobilizare. Lista primului lot fusese întocmit? chiar de Horia Sima, c?ci de pe dânsa lipsea numele lui Radu Mironovici, pretendent legitim la conducerea Mi?c?rii.

Iat? cum, acela?i Moruzov, mânc?tor de legionari, îi îmbr??i?eaz? ?i le face diverse servicii importante, din oportunism ?i joc politic. Afirma?iile fostului comandant al Mi?c?rii Legionare sunt sus?inute de Referatul din 31 august 1940 întocmit de Mihail Moruzov, privind clarificarea situa?iei militare a 12 membri de frunte ai Mi?c?rii Legionare, printre care ?i Horia Sima. Documentul atest? c? „pentru aranjarea situa?iei militare Ministerul Ap?r?rii Na?ionale a ordonat deta?area acestor elemente la Cabinet ?i, apoi - în mod secret - repartiza?i la Serviciul S.". Încadrat în timp, acest eveniment s-a petrecut „dup? înapoierea domnului Horia Sima în ?ar?, deci în mai 1940, în urma unor aranjamente luate fa?? de Carol al II- lea, ocazie cu care s-a ordonat „s? fie pus în libertate" ?i „s? se întreprind? prin elemente fost legionare indicate de d-sa ?i pe r?spunderea d-sale o propagand? în ?ar?, r?spândindu-se formula: «Credin?? pentru Rege ?i în slujba intereselor ??rii»". Paralel cu aceast? misiune, celor 12 legionari încadra?i în Serviciul S „li s-a dat ?i îns?rcinarea s? culeag? informa?ii prin leg?turile ce au în toate straturile sociale, în ce prive?te propaganda comunist?, terorist?, iredentist?".

Acela?i Moruzov, care prin rapoartele lui asupra leg?turilor lui Ion Antonescu cu legionarii, determinase Palatul s? l interneze pe acesta în lag?r, între?ine el însu?i raporturi cu legionarii. Dar linia în zigzag pe care mergea Moruzov, dintr o extrem? în alta trebuia s? se frâng? ?i firele ce le mânuia trebuiau s? se încurce, ?i astfel Moruzov, ca ?i exponentul lui la Siguran?a General?, Niki ?tef?nescu, cad în dizgra?ia Palatului. Astfel se explica ?i urm?to¬rul pasaj din însemn?rile zilnice ale regelui Carol al II-lea, pentru ziua de 2 septembrie 1940, când suveranul î?i aducea aminte pentru prima oar? de Moruzov: „S-au f?cut schimb?ri la Poli?ie, unde s-a constatat c? Moruzov ?i Niky ?tef?nescu sus?ineau pe legionari ?i, în special, pe Horia Sima; au fost ambii retra?i la M.St.M.".

Acceptarea colabor?¬rii cu Mihail Moruzov a fost expl¬cat? de Horia Sima în felul urm?tor: „El (Moruzov - n.n.) vedea în mine elementul indispensabil pentru garantarea Regelui de loialitatea Mi?c?rii, fiind legat de el prin recuno?tin?a ce i-o datoram c? m-a sc?pat de la moarte". În acest context, care eviden?iaz? colaborarea Moruzov-Horia Sima, se ridica întrebarea, dac? Regele ?tia de aceasta în?elegere ?i care era scopul pentru care Horia Sima a fost „lucrat" de Moruzov ? Adev?rul e c? în activitatea de informa?ii, pe lâng? ac?iu¬nile pozitive, eficiente ?i revelatorii se strecoar? ?i o gr?mad? de erori. Una dintre ele, în cazul analizat, se pare c? a fost diagnosticul pe care Mihail Moruzov l a pus în leg?tur? cu colaborarea sa cu Horia Sima. Dup? opinia doctorului ?erban Milcoveanu, gre?eala ar fi constat „în primul rând pentru c? i-a ignorat ambi?ia de a deveni el dictatorul Statului Român, în plus de ?eful Mi?c?¬rii Legionare, ?i în al doilea rând pentru c? i-a subevaluat viclenia de a p?rea unealt? subordonat? pân? reu?e?te s? i înfig? mortal cu?itul în spate".

Colaborarea între Horia Sima ?i Mihail Moruzov s-a f?cut în primul rând pe considerente politice, urm?rite de Palat ?i într-un plan secundar s-a urm?rit ?i activitatea de informa?ii specific? Serviciului Secret. Ca om politic, reprezentant de frunte al unei organiza?ii cu o ideologie ultrana?ionalist? ?i practiciAsasinatele de la Jilava-Raport medico-legal 1940 teroriste, Horia Sima s-a dovedit incpabil de a ?i resecta „contractul" politic cu Palatul. Ca agent de informa?ii îns? nu avem date din care s? rezulte c? ?i a înc?lcat contractul cu Serviciul Secret. Revenind la cazul assasinarii lui Codreanu si realizand legatura cu relatia Moruzov-Sima, ne re?ine aten?ia men?iunea c?: „în noiembrie 1938, prin dezl?n?uirea anarhiei în Transilvania, Horia Sima a oferit lui Mihail Moruzov, justificarea execut?rii lui Corneliu Z. Codreanu, ca presupus? singura solu?ie de a stopa a?a zisa «ordine public?»", deci o tez? foarte apropiat? de cea for¬mulat? de Eugen Cristescu.

Autorii lucr?rii publicate sub titlul „Legionarii despre Legiune", se pare c? ?i au „însu?it" ?i ei aceia?i viziune: „Prin serviciul lui Moruzov, Carol al II-lea avea asigurarea c? Horia Sima ?i a dus la îndeplinire misiunea ce i fusese încredin?at?, de a provoca condi?ii favorabile justific?rii uciderii lui Codreanu ?i, c?, deocamdat?, nu vor întreprinde nimic altceva". Ca argument, este adusa nota din 11 mai 1949, re¬dactat? de un informator al Securit??ii, care st?tuse în celul? cu Ion Gigurtu ?i în care se relata c? fostul ministru „condamn? pe Sima, pe care l consider? un criminal, ce împreun? cu Moruzov, ar fi omorât pe Codreanu, care poate era cinstit". Prin urmare, afirma?iile lui Ion Gigurtu aflat în deten?ie par credibile pe considerentul c? nu ?tia cu cine st? de vorb?, iar în calitatea sa de fost pre?edinte al Consiliului de Mini?tri era îndrept??it - fapt pentru care i se acord? credibilitate - s? cunoasc? multe din culisele puterii. Pentru a p?stra echilibrul, s? not?m c? Horia Sima a negat orice amestec al s?u în provocarea evenimentelor anarhice din Transilvania care au fost luate ca pretext de c?tre putere pentru asasin¬rea lui Codreanu, îns? este ?i normal, pentru ca în caz contrar ar fi fost necesar sa dea explica?ii cu privire la activitî?ile sale probabile ?i colaborarea cu Moruzov ?i S.S.I.

Doctorul ?erban Milcoveanu reia ?i analizeaz? mai pe larg conjunctura în care s-a produs asasinarea lui Codreanu ?i represiunea asupra Mi?c?rii Legionare. Mai întâi, domnia sa precizeaz? c?: „În tab?ra Puterii de Stat, Armand C?linescu, Victor Iamandi, Gavril? Marinescu, Mihail Moruzov ?i Niky ?tef?nescu concepeau progresia în trei etape:
a) etapa lag?re închisori;
b) etapa asasin?rii lui Corneliu Z. Codreanu - Stat Major Legionar;
c) etapa masacr?rii în mas? a tuturor legionarilor din lag?re ?i din libertate".
Apoi, autorul fixeaz? în timp ?i data când ?eful Serviciului Secret ar fi conceput planul: „Complotul de uzurpare a conducerii, deci de eliminare a conducerii legionare Corneliu Z. Codreanu - ing. Gh. Clime era preg?tit de Mihail Moruzov mult înainte, dar practic ?i concret a înce¬put în iunie 1938 ?i a fost identificat ?i demascat în iulie 1938".

Tinând cont de faptul c? primele arest?ri masive în rândurile Mi?c?rii Legionare ?i internarea în penitenciarele de la Tismana, Dragomirna ?i Miercurea Ciuc s-au f?cut la 17 aprilie 1938 - dup? cum ne spune acela?i autor -, precum ?i de condamnarea lui Codreanu prin procesul din 25-27 mai 1938, înseamn? c? Mihail Moruzov nu a fost implicat, cel pu?in în prima secven?? a planului de represiune contra legionarilor, respectiv „etapa lag?re închisori". Exist? îns? ?i un alt pasaj din aceea?i lucrare în care doctorul ?erban Milcoveanu - reproducând o informa?ie aflat? se pare de la un martor ocular - ne sugereaz? c? Moruzov n-ar fi fost implicat nici în a doua etap? a represiunii, respectiv asasinarea lui Codreanu ?i a Statului Major Legionar: „Aproape patruzeci de ani mai târziu am aflat de la Amedeu B?descu de fa?? la discu?ie c? «executarea» lui Corneliu Z. Codreanu a fost decis? în diminea?a de 1 octombrie 1938 în imobilul Ministerului de Justi?ie de Armand C?linescu ?i Victor Iamandi, cu justificarea: «Englezii i-au dat lui Hitler mân? liber? în Ro¬mânia. Aceasta înseamn? c? va trebui s?-i d?m drumul lui Codreanu ?i cu popularitatea lui ajunge la guvern în câteva luni. Codreanu trebuie s? dispar? înainte ca Acordul de la München s?-?i fac? efectele în România»".

Dac? e s? d?m credibilitate acestei afirma?ii, înseamn? c? decizia de asasinare a lui Codreanu poate fi pus? în responsabilitatea lui Armand C?linescu - la acea dat? Pre?edinte al Consiliului de Mini?tri - ?i lui Victor Iamandi, ministrul de Justi?ie, sub presiunea evenimentelor interna?ionale. Cu toate acestea, autorul revine imediat ?i, în contextul dezvolt?rii tezei potrivit c?reia „regele Carol al II-lea era nu numai un mare imoral, co¬rupt ?i vicios, dar ?i un mare instabil", ajunge la concluzia c? „Armand C?linescu, Mihail Moruzov - nu f?r? consensul lui Victor Iamandi, Gavril? Marinescu, Niky ?tef?nescu ?i poate Jean Pangal - au conceput încperea r?zboiului civil dintre Stat ?i Na?iune pentru a-l obliga pe regele Carol al II-lea s? nu-?i schimbe hot?rrea ?i s? r?mân? la executarea lui Corneliu Z. Codreanu".

În leg?tur? cu atentatul din 21 septembrie 1939, a c?rui victim? a c?zut Armand C?linescu, Radu Lobei, fost ?ef de cabinet al primului ministru român, î?i exprima opinia într un articol publicat în ziarul parizian „Le Monde" din 21 septembrie 1969, c? Mihail Moruzov ar fi fost implicat. Doctorul Serban Milcoveanu preia ideea ?i încearc? s? o explice în sensul c? evenimentul trebuie pus în leg?tur? cu colaborarea S.S.I.- Abwehr ?i interesele Germaniei în România. Cauza atentatului ar fi constat în inten?iile primului ministru român de a pune în aplicare ordinul Angliei ?i Fran?ei ca România s? ?i autodistrug? întreaga industrie petrolifer?, a?a cum procedase ?i în Primul R?zboi Mondial. Aceia?i tez? este reluat? de domnul Milcoveanu într un alt pasaj în care vine ?i cu am?nunte: „Trebuie f?cut? distinc?ie net? între «creierul care a conceput atentatul» ?i «mâna care a executat atentatul»". În opinia domniei sale „creierul" atentatului nu putea fi decât trioul Carol al II-lea, Urd?reanu ?i Moruzov. Ace?tia au preg?tit ?i urm?rit în teren execu?ia, dup? urm?torul scenariu: „scoaterea din folosin?? a Cadillac ului blindat ?i înlocuirea ?oferului Ion Dru?? cu ?oferul Vasile Joi?a". Ernest Urd?reanu s-ar fi aflat în ma?ina nr. 3, în spatele ma?inii cu legionari care au executat asasinatul, iar Mihail Moruzov „supraveghind terenul cu o lunet? de la fereastra unei case".

Cu alt? ocazie, acela?i memorialist formuleaz? tran¬?ant: „La 21 septembrie 1939 Horia Sima a oferit lui Mihail Moruzov echipa Miti Dumitrescu pentru atentatul împotriva primului ministru Armand C?linescu, care organiza distrugerea întregii industrii petrolifere ro¬mâne ?i care nu putea fi altfel eliminat, întrucât era «omul politic» al Angliei ?i Fran?ei, patroanele României. Iar Mihail Moruzov l-a pl?tit pe Horia Sima: primo cu eficace imunitate în raport cu aparatul represiv al Siguran?ei, Poli?iei ?i Jandarmeriei ?i secundo cu vidul în ierarhia Mi?c?rii Legionare ?i cu recomandarea la Palatul Regal pentru a?a zisa destindere ?i colaborare".

„Teza Lobei-Milcoveanu", potrivit c?reia regele Carol al II-lea, Ernest Urd?reanu ?i Mihail Moruzov ar fi fost în spatele atentatului din 21 septembrie 1939 e greu de acceptat în condi?iile confrunt?rii ei cu alte surse documentare. Sunt ?i memoriali?ti care sus?in c?, atât Carol al II-lea cât ?i Moruzov au fost surprin?i de atentatul contra lui Armand C?linescu. Horia Sima vine cu o completare sus?inand ca asasinarea lui Armand C?linescu a fost „opera" legionarilor. Aceast? explica?ie pare a sugera c? nu a fost vorba de nici un fel de implicare a lui Mihail Moruzov ?i a Serviciului Secret, concluzie formulat? s? nu uit?m de cel mai autorizat ?i responsabil om de faptele Mi?c?rii Legionare, care insa era colaboratorul lui Moruzov si al S.S.I.

Memoriali?tii legionari care s-au „reeducat" la Aiud, sus?in c? în cadrul Consiliului s-ar fi prezentat ?i o list? cu personalit??ile din conducerea Mi?c?rii Legionare care urmau s? fie exe¬cutate f?r? judecat? ?i c? aceast? list? ar fi fost întocmit? de însu?i Horia Sima ?i Mihail Moruzov. Totu?i se aduce urm?torul argument: „Faptul c? Moruzov, împreun? cu Horia Sima, a întocmit lista l-a relatat unul din colaboratorii lui Moruzov, iar existen?a ei la Palat au certificat o declara?iile lui Ionel Dumitrescu, fostul secretar al macabrei ?edin?e ?inut? de acest Consiliu".

Colaborarea între Horia Sima ?i Mihail Moruzov s-a f?cut în primul rând pe considerente politice, urm?rite de Palat ?i într un plan secundar s-a urm?rit ?i activitatea de informa?ii specific? Serviciului Secret. Faptul c? Horia Sima nu i-a salvat via?a lui Moruzov constituie o problem? deosebita, în primul rând nu era de datoria lui ca agent al Serviciului Secret s? încerce o astfel de tentativ?. Datoria lui era s? ofere informa?ii de calitate ?i în domeniile stabilite. În al doilea rând, ajuns vicepre?edin?e al Consiliului de Mini?tri în guvernul na?ional-legionar instaurat prin înalt Decret Regal, la 14 septembrie 1940, Horia Sima dispunea totu?i de posibilit??i limitate de manevr? pentru a lua pe cont propriu o astfel de ac?iune delicat?, dar ?i periculoas? având în vedere adversit??ile greu de reconciliat, între Moruzov ?i Ion Antonescu. De altfel unii legionari c?utau s? se r?zbune sângeros pe to?i oamenii devota?i fostului regim carlist, prin¬tre care ?i Mihail Moruzov.

Pentru a l salva pe Moruzov, Horia Sima nu putea invoca decât colaborarea sa cu Serviciul Secret, ceea ce era periculos în sensul c?-l situa într o postur? dificil? atât fa?? de Ion Antonescu cât ?i fa?? de masa de rând a legionrilor. Oricum, un astfel de demers nu putea fi realizat, chiar dac? ar fi dep??it riscurile de circumstan??, f?r? deconspirarea contractului cu Serviciul Secret. Toate acestea au constituit motivele care l au determinat pe Horia Sima la o atitudine pasiv?, sau în ori ?i ce caz destul de rezervat? fa?? de arestarea ?i ulterior asasinarea lui Moruzov. Astfel în noaptea de 26 spre 27 noiembrie, apoi în ziua de 27 noiembrie au fost asasinate 70 persoane, lideri politice ?i militari, membri ai structurilor informative, de ordine ?i sigurant? , justi?ie din care 64 de persoane se aflau arestate în închisoarea miltar? Jilava, celelalte fiind asasinate la prefectura Poli?iei Capitalei, iar în p?durea Snagov ?i Streajnic au fost asasina?i cunoscutul economist Virgil Madgearu ?i marele istoric Nicolae Iorga.

Între victimele men?ionate ?i în procesul intentat asasinilor au figurat: Mihail Moruzov, Niki ?tefanescu, generalul Ion Blegliu, generalul Arge?eanu, generalul Gabriel Marinescu, colonelul Anibal Panaitescu, colonelul ?tefan Gherovici, ofi?eri de poli?ie ?i jandarmi, subofi?eri ?i func?ionari care luaser? parte la reprimarea Mi?c?rii Legionare[1]. Victimele asasinatelor de la Jilava se aflau incarcerate în cele 16 celulule ale închisoarea Jilava[2]. Revenind, putem spune c? Mihail Moruzov acesta a avut p?catele lui de care nu-l poate absolvi nimeni. Probabil, la locul potrivit ?i la momentul oportun, a întocmit dosare despre via?a intim? a unor personalit??i politice care se situau pe o pozi?ie contrar?, sau incomod? Palatului, pentru a le folosi ca element de ?antaj în momen-tele de oportunitate, ceea ce a f?cut s? ?i dep??easc? în acest fel atribu?iile sale de ?ef al Serviciului Secret, fixate prin regulamente. S-a l?sat prea mult preocupat de jocurile de culise, de câ?tigarea favorurilor Casei Regale, de compromiterea adversarilor politici ai regelui Carol al II­-lea. Prea îndr?gostit de opera?iile pur tehnice ale Serviciului Se¬cret (recrutarea, dirijarea ?i infiltrarea agen?ilor, combina?iile ?i legendele informative, contrapropaganda ?i dezinformarea, intercept?-rile de înscrisuri ?i convorbiri etc. Moruzov a neglijat tocmai menirea fundamental? a unui ?ef al Intelligence-ului: preocuparea pentru analiza profund? ?i obiectiv? a situa?iei geostrategice ?i geopolitice a ??rii ?i elaborarea prognozelor pe termen scurt, mediu ?i îndep?rtat pe care s? le supun? aten?iei factorilor politici constitu?ionali, responsabili de soarta ??rii, iar activitatea Intelligence-lui s? fie direc?ionat? spre un as¬menea obiectiv.

Bibliografie

- Pre?edin?ia Consiliului de Mini?tri, Pe marginea pr?pastiei, 21-23 ianuarie 1941, Bucure?ti, 1942., Edi?ia a II-a îngrijit? de prof.univ.dr. Ioan Scurtu, 2 volume, Bucure?ti, Editura Scripta, 1992 , vol. II,
- Asasinatele de la Jilava, Snagov ?i Strejnicul , 26- noiembrie 1940 , Monitorul Oficila ?i Imprimeriile statului , Bucure?ti., 1941.
- Asasinatele de la Jilava, Snagov ?i Strejnicul. 26 - 27 noiembrie 1940, Bucure?ti, Editura Scripta, 1992
- Alin Spânu , Istoria Serviciilor de Informa?ii contrainforma?ii române?ti în perioda 1919- 1945, Editura Demiurg, Ia?i 2010.
- Cristian Troncot?, Mihail Moruzov ?i frontul secret, Bucure?ti, Editura Elion 2004.
- Ioan Scurtu, Istoria României în anii 1918 1940. Evolu?ia regimului politic de la democra?ie la dictatur?", Ed. didactic? ?i pedagogic?, Bucure?ti, 1996.
- Tiberiu Tanase Fetele monedei. Miscarea legionara intre 1941-1948, editura Tritonic, 2010.
- Tiberiu Tanase Mihail Moruzov, alias „inginerul Mihail ?tef?nescu" Revista Art- Emis,
http://www.art-emis.ro/personalitati/4014-mihail-moruzov-alias-inginerul-mihail-stefanescu.html - Miercuri, 08 Februarie 2017 22:16
- Horia Sima, Statul National-Legionar, Madrid, Ed. Miscarea Legionar?, 1986.

--------------------------------------
[1] Vezi, pe larg despre subiect Istoria Serviciilor de Informa?ii contrainforma?ii române?ti în perioda 1919- 1945,autor Alin Spânu, Editura Demiurg, Ia?i 2010.
[2] vezi în Asasinatele de la Jilava... Snagov ?i Strejnecul 26- 27 noemvrie 1940, Monitorul Oficial ?i Imprimeriile Statului Imprimeria Central?, Bucure?ti, 1941, pp. 10 -11).

footer