Revista Art-emis
Dictatul de la Viena. Confesiuni (3) PDF Imprimare Email
Col. (r) Dr. Constantin Mo?incat   
MarĹŁi, 05 Septembrie 2017 16:26
Multithumb found errors on this page:

There was a problem loading image /home/ultraart/public_html/images/stories/istorie/Dictat-Horthy_Miklós.jpg

Dictat 1940-Horthy MiklósCazurile de la Tr?znea, Moisei, S?rma? ?.a. au fost reclamate ?i inventariate de comisia mixt? romîno-maghiar?-german?-italian?. Mastan Ioan, refugiat din cauza mizeriei din comuna Tr?zne, tat? a 2 copii declara c? n-a avut ce le da de mâncare. „Primim numai 3 kg de f?in? pe lun?, din care nu putem tr?i, ?i nici asta n-o primeam regulat. Dac? mergeam s? ne plângem c? nu putem tr?i cu atâta f?in?, spuneau s? mergem s? ne c?ut?m. Dac? mergeam s? cump?r?m din alte p?r?i, ?i ne prindeau, atunci ne b?teau, ne amendau ?i ne luau bucatele. Preot avem în comun?, dar nu ?tiu cum îl cheam?, primarul e ungur, Talkos Alexandru. Notarul, înc?-i tot ungur. Înv???tori români nu avem în comun?. În ?coal? numai ungure?te se înva?? [?i] numai religia se înva?? române?te, de c?tre domnul p?rinte. Înv???torul românesc a fost împu?cat de unguri, ?i preotul, împreun? cu 75 de români, care au fost chinui?i. Pe unii i-au împu?cat, la femei le-au t?iat ?â?ele, pe copiii cei mici i-au t?iat în baionete. Casele le-au udat cu benzin?, apoi le-au dat foc. A fost o jale la noi în comun?. De la românii s-a luat tot dreptul. Acuma ne-au dus 7 vite din comun?, ?i le-au pl?tit cu 120 fileri kilogramul, cu un pre? cu mult mai ieftin ca în pia??. Ceea ce declar pot dovedi cu: Laz?r Petru, Mastan Teofil, Giura Teodor".

Cât? cruzime. Pân? ?i cadavrele au fost batjocorite, iar rudele umilite. Declara?ia cet??eanului Sotoc Dumitru, fost impiegat C.F.R. la Odoreu, jude?ul Satu Mare, dat afar? din serviciu, arestat, b?tut ?i apoi expulzat de c?tre autorit??ile maghiare. Acesta relateaz? despre uciderea cu bestialitate a primarului comunei Medie?u Aurit, de c?tre solda?ii unguri. „În timpul cât am tr?it sub regimul unguresc, am auzit de la un român din Medie?u Aurit c? la venirea trupelor ungare, primarul din localitate fiind român, la interven?ia boierului ungur Boro? din Medie?u Aurit, a fost ridicat noaptea de acas? ?i a fost schingiuit în mod barbar, t?indu-i-se nasul, urechile ?i sco?ându-i-se ochii. Apoi [i-]a fost t?iat organul sexual ?i [i-a fost] pus în gur?, ?i numai în zorii zilei a fost împu?cat"[31]. Cazul numitului Pu?ca? Ioan, din comuna Cosniciu de Sus, jude?ul S?laj, care în fa?a comisiei de refugia?i a declarat urm?toarele: „La intrarea trupelor maghiare, to?i românii au fost du?i pe câmp, unde ne-au aranjat în rând câte unul. Un frate al meu, în etate de 30 de ani, c?s?torit, cu 3 copii, a fost împu?cat în fa?a noastr? ?i pe urm? au început s?-i bat? pe to?i ?românii?. Ne-au scos afar?, pe urm? au trimis cadavrul fratelui meu la noi acas? ca s?-l înmormânt?m, f?r? s? ne dea voie ca s? tragem clopotele la biseric?. În comun? au împu?cat 16 persoane, pe care le-am îngropat f?r? preot, deoarece preotul ortodox a fost plecat"[32]. Cazul este confirmat ?i de Soponea Teodor care declara c? „am fost silit s? plec de acas?, deoarece am fost împu?cat prin gât, în ziua de 16 septembrie 1940 ?i totodat? am fost ?i împuns cu baioneta în burt?. Dup? ce m-au împuns, am fugit printr-o ap?. A?a am putut sc?pa cu via??, iar în comuna vecin? Cosniciu de Sus, au împu?cat solda?ii maghiari 16 oameni, iar în comuna Cerâ?a, la fel, 8 oameni"[33].

În ziua de 10 septembrie 1940 declara Mate? Ioan, din S?tm?rel, c? a fost ridicat de la locuin?? de jandarmii unguri, f?r? s? i se spun? motivul. A fost dus la postul de jandarmi, de unde a doua zi l-au dus la închisoarea Regimentului maghiar, fost? Cazarma nr. 87 Infanterie, unde a fost ?inut 4 zile, dup? care a fost scos ?i purtat pe str?zile ora?ului Satu Mare, în ziua de duminec?, iar apoi dus la închisoarea Penitenciarului din Satu Mare, unde a stat 13 zile. În fiecare zi consecutiv a fost supus la interogatoriu de organele maghiare, punându-se urm?toarele întreb?ri: "Cine sunt legionarii în comuna respectiv?? Ce legionari au? Cine are arme ascunse? Cine a f?cut propagand? contra statului maghiar prin conferin?e sau alte întruniri etc." La toate acestea le r?spuns c? nu are cuno?tin??, deoarece a fost concentrat în tot timpul. La acest r?spuns i-au adus mai multe injurii ?i la adresa poporului român, dup? care au „urmat în fiecare zi o serie de b?taie. În timp de 13 zile mi s-a dat de mâncare 100 grame [de] pâine pe zi ?i ap? rece, iar din ziua de 23 ?i pân? în ziua de 27, fiind într-o camer? cu profesorul Herman Vasile, c?ruia i-a fost permis s? m?mânce mâncare rece de acas?, pe care o împ?r?ea cu mine. În ziua de 10 septembrie am fost închis, iar în ziua de 13 septembrie mi-a n?scut so?ia, care dup? 2 s?pt?mâni a fost silit? s? se scoale din pat, venind ca s? se intereseze de soarta mea. Eu am fost for?at s? p?r?sesc comuna dup? ce am fost eliberat. Pentru eliberarea mea a intervenit so?ia mea, dar cu condi?ia c? voi p?r?si imediat teritoriul maghiar. La plecare m-au obligat s? semnez o declara?ie c? plec de bun? voie"[34].

Marca Iosif, de 39 ani, de religie greco-catolic?. N?scut în anul 1903 în comuna Tiream, jude?ul S?laj, declara urm?toarele: „M-am refugiat din Careii Mari pentru motivul c? am fost gardian public, ?i la data de 5 septembrie 1940 am fost dat afar? din serviciu. De la data de 14 septembrie ?i pân? la data de 17 septembrie, anul curent, am fost de?inut ?i b?tut la Poli?ia din Careii Mari. Am fost b?tut de ?eful detectivilor, Eás Iosif ?i Matolci Alexandru. Pe cumnatul meu, Boca Ioan, din comuna C?pleni, jude?ul S?laj, l-au lovit în cap cu furcile ?i l-au împuns, murind în spitalul din Carei. L-au omorât pentru motivul c? a fost român"[35]. Câte nume ?i prenume de vinova?i identifica?i!. Culmea c? mul?i dintre ace?tia au fost primii care s-au înscris ca ilegali?ti în partidul comunist, instaurat odat? cu venirea armatei sovietice. Mul?i au revendicat ?i ob?inut propriet??ile cu care Horthy Miklos i-a reîmpropriet?rit pe optan?ii desp?gubi?i prin r?scump?rare averii lor când au plecat dup? primul r?zboi. Expropria?ii de pe linia fortificat? ?i-au rec?p?tat p?mânturile de la Horthy, de?ii au fost pl?ti?ii de armat?. Adic? s-au ales ?i cu banii de la statul român ?i cu p?mântul! Cine poate în?elege lacrimile mamei?

Iat? de ce, studiul nostru are un caracter dublu de recuperare a istoriei, pe de o parte, ?i de comemorare, pe de alt? parte, dar refuz? s? fie patetic, deoarece avem dreptul s? st?m cu fruntea sus, s? privim spre Europa, pentru c? noi n-am f?cut nimic potrivnic istoriei normale. Totodat?, ne exprim?m, ?i cu acest prilej, oprobriul fa?? de crimele ?i barbariile comise de horthy?ti ?i aducem un omagiu de suflet pentru cei care au tr?it toat? groz?via st?pânirii acestora în Ardealul vremelnic cedat, retr?indu-le suflete?te!

În chip sfid?tor, „fiul lui Horthy p?trunsese în ora? (Oradea 6 sept. 1940-s.n.), într-o ma?in? de lux, în care avea aparat radio. Radioul cânta mar?ul Ardealului compus pentru aceast? intrare triumfal?. Ma?ina lui era s? calce un grup de unguri cari se îmbulzeau s? s?rute ro?ile. Calul alb al lui Horthy a fost cuprins de scârb? de atâtea s?rut?ri b?loase"[36]. O judecat? de valoare g?se?te întemeiat? încheierea potrivit c?reia în cei patru ani de ocupa?ie ?i teroare ungar? asupra Transilvaniei de Nord, pe cerul s?u n-au mai putut str?luci stelele.

Multe s-ar putea spune despre comportamentul juridic al ocupantului horthyst, în perioada de opresiune 5 septembrie 1940-25 octombrie 1944, fa?? de cet??enii s?i minoritari (români ?i evrei) ?i despre atitudinea civic? a ungurilor de rând. Documentele la care ne-am referit dezv?luie o seam? de realit??i incomode, pe care autoritatea horthyst? le-a s?vâr?it ?i pe care urma?ii s?i trebuie s? ?i le asume, ca pe erori ale istoriei, greu de rostit, dar mai greu de admis ca fire?ti într-o societate civilizat?. Drama celor sili?i s?-?i p?r?seasc? vatra casei se desprinde din lectura declara?iilor acestora, este confirmat? de rapoartele comisiilor mixte româno-maghiare ?i atestat? de comisiile str?ine de verificare a abuzurilor semnalate.

Grafica - I.M.

------------------------------------------------
[31] AN-DJBh, fond Prefectura Jude?ului Bihor-Beiu?, dosar 101/1940-1944, f. 7
[32] AN-DJBh, fond Prefectura Jude?ului Bihor-Beiu?, dosar 101/1940/1944, f. 214
[33] AN-DJBh, fond Prefectura Jude?ului Bihor-Beiu?, dosar 101/1940/1944, f. 12
[34] AN-DJBh, fond Prefectura Jude?ului Bihor-Beiu?, dosar 101/1940/1944, f. 8
[35] AN-DJBh, fond Prefectura Jude?ului Bihor-Beiu?, dosar 101/1940/1944, f. 207
[36] Tiron Albani, Un petic de Asia în Europa, Editura Diecezana, Arad, 1941, p.24. ironia sor?ii f?cea ca un evreu ungur care a preg?tit o potcoav? de aur pentru calul lui Horthy s? fie apoi dus la Auschwitz.

footer