Revista Art-emis
Privire sub Coroan? - 23 august 1944 - de trei ori TR?DARE (1) PDF Imprimare Email
Prof. dr. Gheorghe Constantin Nistoroiu   
Miercuri, 23 August 2017 22:05

23.8.44Beneficiarii Actului de la 23 August 1944, l-au calificat drept act de salvare na?ional?. Regele Mihai a primit pentru aceast? „bravur?", de la „t?tucu" Stalin, cea mai înalt? decora?ie rus?: „Ordinul Victoria". Victoria cui? Se pretinde (ceea ce este adev?rat) c? prin acest act, soarta r?zboiului a depins de alia?i, ?i c? a fost scurtat cu aproximativ o jum?tate de an. Criticii în totalitate, calific? actul de „înalt? tr?dare", de „grav? eroare politic?" ?i sus?in c? România nu trebuia s? capituleze înainte de a fi semnat un armisti?iu. Acest armisti?iu trebuia semnat doar de mare?alul Antonescu. Actul de la 23 August 1944, asumat direct de regele Mihai a fost de fapt o capitulare necondi?ionat? cu consecin?e imediate: 130.000 de solda?i români prizonieri: deporta?i 20.000 de români ?i al?i 72.000 de români de origine german?, pierderea a 50% din totalul de 19 divizii, angajate în lupta al?turi de sovietici, pierderea libert??ii ?i bol?evizarea cu for?a. Procedându-se la arestarea mare?alului ?i la capitularea întregii armate înaintea semn?rii aric?rui armisti?iu, am pierdut baza juridic? ?i moral? a ap?r?rii drepturilor României ?i ne-am dezonorat singuri, iar mare?alul în loc s? fie tratat ca mare?alul Mannerheim al Finlandei, ca un erou, a fost considerat tr?d?tor ?i criminal de r?zboi.

Prin „armisti?iul" regelui Mihai, dictat de Moscova la 12 Septembrie 1944, în loc de 300 de milioane impuse, prin guvernul „fr??esc comunist", sovieticii au furat României cel pu?in 3 miliarde de dolari în produse. ?eful Statului Major britanic Allen Brootie, sus?inea c? prin actul regelui de la 23 August 1944, România a deschis larg por?ile sovieticilor, contribuind direct la ocuparea Europei de R?s?rit de c?tre ace?tia. Ar fi fost foarte bine ca ex-regele Mihai s? fi dat poporului român explica?ia actului comis la 23 August 1944, în cei 73 de ani scur?i de atunci. Pentru a reconstitui evenimentele din acea zi fatidic? vom apela la concluziile extrase din documente, depozi?ii ?i m?rturii.

Scriitorul Nicolae Baciu în lucrarea „Agonia României 1944-1948 „ prezint? câteva aspecte concludente asupra desf??ur?rii evenimentelor din august 1944, astfel :
1. Mare?alul Antonescu a cerut audien?? la Palat, tocmai pentru a anun?a c? va semna armisti?iul.
2. Actul de la 23 August 1944 este actul personal al regelui. Nici unul din reprezentan?ii partidelor istorice nu au ?tiut ce s-a petrecut la palat ?i deci n-au fost prezen?i.
3. Nici Iuliu Maniu, nici Dinu Br?tianu nu au fost consulta?i asupra form?rii guvernului S?n?tescu.
4. Nici lui Maniu ?i nici lui Br?tianu nu i s-a oferit s? formeze guvernul.
5. Lucre?iu P?tr??canu ?i partidul s?u comunist a avut un rol mult mai important în actul de la 23 August 1944, decât se ?tia ?i se credea, cu toat? neîns?mn?tatea P.C.d.R.
Având aceste importante preciz?ri, s? încerc?m ra?ional analiza lor.

Secretarul particular al regelui Mircea Ioani?iu, consemneaz?: „Cert este c? în diminea?a de 23 August, am fost trezit din somn de telefonul lui Mihai Antonescu, care cerea ca regele s?-l primeasc? pe el ?i pe mare?al în audien?? în acea zi" (afirma?ie controversat? - n.r.). În „Curierul" din 13 Octombrie 1944, generalul Aurel Aldea, m?rturise?te: „Ziua de 23 August, o zi de salvare pentru ?ar?, ne-a g?sit nepreg?ti?i din punct de vedere tehnic. Lovitura de stat era pl?nuit? pentru 26 August, dar, în diminea?a zilei de 23 August, am fost informat de rege c? în dup?-amiaza aceleia?i zile el va acorda o audien?? mare?alului Antonescu ?i lui Mihai Antonescu... Mare?alul Antonescu a comunicat, în cursul audien?ei, decizia sa de a încheia armisti?iul, ad?ugând c? el a ?i vorbit cu ministrul Clodius în leg?tur? cu aceasta. Aceasta ar fi avut drept urmare ocuparea întregii ??ri de c?tre nem?i ?i, poate, arestarea ?i deportarea regelui ?i a celor ce sprijineau ac?iunea sa. Audien?a la care participa ?i generalul S?n?tescu, a fost brusc întrerupt? de rege, care pentru câteva minute, a venit s? ne comunice nou? celor ce r?m?sesem într-o camer? al?turat?, decizia de armisti?iu a mare?alului. Dup? ce ne-am sf?tuit pu?in, am ajuns la concluzia c?, f?r? s? mai a?tept?m ziua de 26 August, ?i cu riscul vie?ii, trebuia s?-l arest?m imediat pe mare?al ?i pe Mihai Antonescu".

Patriotul ?i istoricul român Gheorghe Br?tianu în depozi?ia sa f?cut? la procesul mare?alului Antonescu în 1946, spune: „În ziua de 23 august 1944, diminea?a am fost trimis la Snagov de c?tre ?efii partidelor de opozi?ie, care mi-au dat îns?rcinarea s? vorbesc cu domnul mare?al pentru încheierea imediat? a armisti?iului. Aceasta, în urma evenimentelor petrecute pe frontul din Moldova. Am executat aceast? îns?rcinare. Am fost la Snagov ?i am vorbit cu domnul mare?al ?i cu domnul MIHAI Antonescu. Adaug c? înaintea mea fusese în acela?i scop ?i domnul Ion Mihalache. În timpul cât se discuta, domnul Mihai Antonescu ?i domnul mare?al au avut ini?iativa unei audien?e la Palat ?i chiar s-a telefonat, fiind eu de fa??, acolo, în acest scop.

Domnul mare?al mi-a cerut asentimentul scris al ?efilor de opozi?ie pentru ca s? încheie armisti?iul în condi?iile care erau cunoscute ?i mi-a spus, îmi aduc aminte, c? dac? va ob?ine acest asentiment în scris, indiferent de p?rerea nem?ilor, el va încheia armisti?iul. Mi-a cerut s?-i aduc r?spunsul scris înainte de ora 15. Eu l-am asigurat c?-l voi aduce înainte de ora 15. M-am înapoiat la Bucure?ti. A survenit o oarecare întârziere pân? s? se poat? întruni cei trei ?efi de partide. Am comunicat acestora r?spunsul domnului mare?al. Au fost de acord s? dea asentimentul în scris, ce urma s? se dea în cursul zilei. Dar m-au autorizat s? comunic mare?alului înainte de ora 15 c? poate face uz de acest asentiment în audien?a de la ora 16 la Palat . Când am fost la Snagov mi s-a spus de întrevederea cu ministrul german Clodius ?i ?tiu c? era vorba ca domnul mare?al s? semneze armisti?iul."

Versiunea din „memoriile" lui Gheorghe Br?tianu, completeaz? de fapt depozi?ia - sub jur?mânt - din procesul Antonescu. Argumentul c? cei trei lideri politici „nu au putut fi g?si?i", cade fiindc? ei îl îns?rcinaser? pe Gheorghe Br?tianu s? mearg? la Snagov s? trateze cu mare?alul. Nu poate fi vorba de refuzul lor de a confirma în scris acordul lor mare?alului pentru încheierea armisti?iului, fiindc? doar ei cereau s? semneze armisti?iul. Actul regelui Mihai este rezultatul tensiunii create între el ?i mare?al. În aceast? privin?? domnul Mircea Ioani?iu ne atrage aten?ia c?: „Îngr?dirile pe care le pusese regelui erau umilitoare. El nu putea s?-?i aleag? prietenii sau s? numeasc? demnitarii la curtea regal? f?r? asentimentul mare?alului. Mare?alul considera pe regele Mihai drept un copil, incapabil s? judece..."

A?adar, s?tul de tutela lui Antonescu, regela s-a hot?rât (sf?tuit fiind) s? fac? el „armisti?iul", fiindc?: „Dac?-L l?s?m pe Ion Antonescu s? fac? el singur armisti?iul, ne va ?ine iar sub papuc". Concluzia ce se impune este clar?: mare?alul Antonescu a fost arestat nu pentru c? interesele ??rii o cereau (în fa?a pretinsului refuz de a semna armisti?iul), ci pentru a sc?pa de „tutela", de sub „papucul" lui. În special, Envoy Averell Harriman, ex ambasadorul american, la Moscova, ne spune c? „Mare?alul Antonescu se decisese s? încheie armisti?iul, numai c? i-a luat-o înainte regele".

S? arunc?m o privire asupra depozi?iei lui Maniu la procesul mare?alului: „În diminea?a de 23 August l-am rugat pe domnul Gheorghe Br?tianu s?-l vad? pe domnul mare?al. Domnul Gheorghe Br?tianu mi-a comunicat c? l-a g?sit pe domnul mare?al într-o dispozi?ie mai bun? pentru încheierea armisti?iului. Aceast? ?tire ne-a înviorat. Am c?p?tat speran?a c? se va ajunge la încheierea armisti?iului. Aceast? ?tire am comunicat-o la Palat". În seara de 22 August 1944, mare?alul Antonescu a convocat pe ministrul german Clodius ?i în prezen?a generalului Pantazi, ministrul de r?zboi, i-a adus la cuno?tin?? c? România a cerut armisti?iu. Red?m în întregime telegrama ambasadorului britanic la Ankara, trimis? la Londra la ora 3:26 p.m. la 23 August 1944: „This telegram is of particular secrecy and should be retained by the authorised recipient and not passed on". Aceast? telegram? este expediat? de ambasadorul britanic Sir Knatchbull-Hugessen din Ankara, cu men?iunea c? ea este telegrama trimis? de ambasada turc? din România, premierului turc Saracoghe.

Condi?iile propuse de Antonescu ?i acceptate de Stalin erau:
1. Guvernul român acord? armatei germane un termen de 15 zile pentru p?r?sirea României.
2. Valoarea desp?gubirilor de r?zboi s? fie fixat? în raport cu greut??ile financiare ale României ?i de situa?ia ei economic?.
3. S? se respecte o zon? liber?, în care guvernul român s? func?ioneze nestânjenit de trupe str?ine. (From Angora to Forign Office) Sir. H. Knatchbull-Hugessen, D.3.26. p.m. GMT. 23 rd., No.1386, August 1944. R. 4.35. p.m. DBST. 23 rd. August, 1944.

22 nd August. 1944.
Repeated to Washington No.247
M.E. Min. No. 438.
Most immediate dedip
TOP SECRET
President of the Council has just sent for me to communicate to me telegram received from the Turkish representative in Bucharest.
Following is substance.
[Begins].
2. I have seen President of the Council. The situation is very grave. In two days the Russians will have occupied Bessarabia. They are also advancing in other countries. Can Turkey mediate between ourselves and belligerent. Anglo-American armies? I have the consent of the Marshal[1], the King and heads of all the opposition parties. I appeal for an answer within 24 hours from the Britsh and United States Governments to the following points.
(1) Will despatch a Roumanian delegate to Moscow for conclusion of an armistice.
(2) Put ourselves in contact with Russians and Anglo-Americans at the same time to fix armistice conditions.
(3) Discuss armistice conditions in Cairo with Allies.
(4) The President of the Council of Roumania is desirous of knowing which of three alternatives would be preferred by Anglo-Americans.
[Ends]
3. Turkish President of the Council has informed me, Soviet Ambassador and is informing United States representative.
4. Foreign Office please pass to Moscow and Caserla as my telegrams Nos.72 and 44 respectively, and also to Rome for Lord Moyne as my telegram No.22.
[Repeated to Moscow telegram No.2640 Caserla telegram No.425 and Rome telegram No.388.]
O.T.P.

Aceast? telegram? este expediat? de ambasadorul britanic Sir Knatchbull-Hugessen din Ankara cu men?iunea c? ea este telegrama trimis? de ambasada turc? din România primului ministru turc Saracoglu. Traducerea în limba român?:
„Primul ministru m-a informat ast?zi c? a primit o telegram? de îns?rcinatul cu afaceri turc la Bucure?ti în sensul urm?tor:
M-am întâlnit chiar acum cu primul ministru. El mi-a spus c? situa?ia este foarte serioas?. În dou? zile întreaga Basarabie va fi ocupat? de ru?i. Noi dorim ca dv. s? ac?iona?i ca intermediarii no?tri pentru a ob?ine un armisti?iu. Vorbesc în deplin acord cu regele, cu mare?alul ?i cu to?i liderii opozi?iei. V? rog s? ob?ine?i în interval de 24 de ore r?spunsul guvernelor britanic ?i american la urm?toarele:
Primul ministru al României ar dori s? ?tie care dintre cele trei alternative este preferat? de guvernele britanic ?i american:
(1) trimiterea unui reprezentant român la Moscova pentru a încheia un armisti?iu;
(2) intrarea simultan? în leg?tur? cu americanii, britanicii ?i ru?ii pentru a stabili condi?iile unui armisti?iu;
(3) discutarea condi?iilor armisti?iului la Cairo cu alia?ii. Primul ministru a spus c? ar fi recunosc?tor dac? l-a? informa cât mai curând posibil despre opiniile guvernelor englez ?i american".

Se mai poate îndoi cineva ast?zi în fa?a acestor documente c? mare?alul ceruse ?i era gata s? semneze armisti?iul? O alt? telegram? ultrasecret?, citat? de Nicolae Baciu în Yalta ?i crucificarea României, este r?spunsul la aceast? cerere de armisti?iu: Telegrama 2646 din 23 august 1944: Londra cere ambasadorului ei la Moscova, Clark Kerr, ca în cazul acordului sovietic, s? r?spund? imediat lui M. Antonescu, prin pre?edintele consiliului de mini?tri turc, ca românii s? trimit? imediat o delega?ie la Moscova, fie printre liniile frontului, fie prin Turcia.

La 1 Septembrie 1944, ambasadorul britanic la Stokholm, Sir W.Mallet, trimite telegrama cu Nr. 985, prin care anun?? Londra c? ministrul Suediei la Bucure?ti a comunicat (la cererea guvernului român) c? un curier special pleac? la Stokholm pentru încheierea armisti?iului (confirmând deci cererea armisti?iului de c?tre mare?al). Aceast? telegram? a fost re?inut? opt zile pe undeva... Merit? s? preciz?m faptul c? „re?inerea" acestei telegrame a coincis ?i cu „re?inerea" telegramei de la Stokholm (sosit? la 23 August 1944) de acceptare a amelior?rii condi?iilor de armisti?iu propuse de Stalin. Telegrama n-a ajuns nici la mare?al, nici la Mihai Antonescu..., a ajuns se pare la Niculescu Buze?ti, care în momentul arest?rii lui Antonescu era la Palat în rândul comploti?tilor , care nu doreau ca mare?alul s? fac? armisti?iul... fiindc? trebuia o capitulare necondi?ionat?.

De ce reprezentan?ii partidelor politice n-au fost consulta?i? De ce aceia?i lideri n-au fost prezen?i la Palat în 23 August? Cine a avut interesul ca ei s? nu fie g?si?i (pentru c? tocmai ei vroiau ca armisti?iul s? fie încheiat de Antonescu) ? Cine erau cei cinci „sf?tuitori intimi" ai regelui? Ce rol constitu?ional au jucat generalii Aldea ?i S?n?tescu? Dar Niculescu-Buze?ti, ginerele lui Barbu ?tirbei ?i cumnatul lui Edward Boxshall (?eful Intelligence Service-ului în România), func?ionar la serviciul cifrului din cadrul Ministerului de Interne? Dar Mocsonyi-Stârcea, „maestrul de vân?toare"?

Cum se explic? faptul c? Niculescu-Buze?ti, trimis de rege s?-i caute pe Maniu ?i pe Br?tianu, nu-i g?se?te..., cu toate c? ei a?teptau cu sufletul la gur? ve?tile de la Palat. Nu este evident c? Buze?ti nu vroia s?-i g?seasc? pe Maniu ?i Br?tianu? Este cert îns? faptul c? Buze?ti se afla în serviciul Moscovei. Se explic? a?adar rolul important jucat de P.C.d.R. în complotul de la Palat. Asupra acestei chestiuni ne informeaz? Auric? Simion în lucrarea Insurec?ia na?ional? antifascist? armat? din August 1944. Aceast? carte oficial? comunist? red? între altele consf?tuirea de la 13/14 Iunie 1944 din Calea Mo?ilor. Dezbaterile la aceste consf?tuiri relevau cu t?rie clarviziunea politic? a P.C.d.R., care prin reprezentan?ii s?i, a prezentat solu?ii realiste pentru rezolvarea diferitelor probleme legate de preg?tirea ac?iunii insurec?ionale, care erau însu?ite ?i alte for?e democratice.

„În noaptea de 13/14 iunie 1944 a avut loc, din ini?iativa partidului comunist, o ?edin?? conspirativ? a reprezentan?ilor s?i, Emil Bodn?ra? ?i Lucre?iu P?tr??canu, cu reprezentan?i ai palatului ?i armatei: generalii Constantin S?n?tescu ?i Gheorghe Mihail, colonelul Dumitru D?m?ceanu, Ioan Moesonyi-Stârcea, Mircea Ioani?iu ?i Grigore Niculescu-Buze?ti. Cu acel prilej, Emil Bodn?ra? a criticat orientarea cercurilor palatului de a reduce ac?iunea de r?sturnare a lui Antonescu la o simpl? lovitur? de palat, înf?ptuit? de un grup restrâns de persoane, ?i de a evita o participare mai larg? a maselor la lupt?. Emil Bodn?ra? a prezentat planul partidului comunist, care prevedea r?sturnarea prin for?? a dictaturii militare-fasciste, scoaterea ??rii din r?zboiul hitlerist ?i întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste. Dup? vii discu?ii, cei prezen?i au aprobat planul elaborat de P.C.R. Pentru preg?tirea ac?iunii armate s-a propus crearea unui comitet militar, din care s? fac? parte generalii Gheorghe Mihail, C. Vasiliu-R??canu ?i colonelul Dumitru D?m?ceanu. La 15 Iunie, generalul Constantin S?n?tescu a comunicat acordul regelui cu privire la cele de mai sus". S-a în?eles bine?
- Va urma -

footer