Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Col. (r) Alexandru Ganenco   
Duminică, 13 August 2017 17:19

Col. (r) Alexandru GanencoAnaliza unui vast material factologic ne îndrept??e?te s? afirm?m c?, dincolo de nuan?e ?i de evolu?iile sinuoase pe care le-a cunoscut acest fenomen, esen?a regimului totalitar comunist a r?mas aceea?i: un regim bazat pe o doctrin? a revan?ei, dogmatic, m?cinat de contradic?ii interne între scopurile afirmate ?i practica social-politic? din via?a cotidian?, dezumanizant ?i opus libert??ii omului. Un regim care, contrar idealurilor proclamate, consfin?e?te lipsa de valoare a omului, transformat într-o abstrac?ie, o fic?iune. „Ideologia totalitarismului consider? fiin?ele umane individuale drept instrumente, mijloace de realizare a unui proiect politic, chiar cosmic", scrie ?vetan Todorov. Un regim care aspira, totu?i, la o valoare de model ?i deci, la universalitate. Manifestul Cominternului, adoptat la Congresul al II-lea al acestei organiza?ii din vara anului 1920, sublinia în limbajul belicos al bol?evismului: „Interna?ionala Comunist? consider? cauza Rusiei Sovietice ca fiind propria ei cauz?. Proletariatul interna?ional nu-?i va vâr? sabia în teac? pân? ce Rusia Sovietic? nu va deveni o verig? a Federa?iei republicilor sovietice din întreaga lume".

Lenin a murit prematur, dar obiectivele globaliste au r?mas: un an mai târziu de la dispari?ia sa, Plenara l?rgit? din 1925 a Executivului Interna?ionalei Comuniste a stabilit ca ?inte ale bol?eviz?rii pe plan interna?ional „crearea unui partid comunist mondial..., partidul mondial al leninismului", ?i desf??urarea unei activit??i neîncetate pentru convingerea maselor c? „epoca în care tr?im, luptele economice ?i politice ale clasei muncitoare nu pot fi câ?tigate decât conduse de un centru interna?ional unic". Înfiin?area CEKA s-a suprapus în linii mari cu desfiin?area institu?iilor specifice oric?rui stat mai mult sau mai pu?in democratic: suprimarea libert??ii presei ?i sf?râmarea aparatului de justi?ie. Decretând c? Rusia Sovietic? trece prin împrejur?ri excep?ionale, Lenin nu se sfia s? invoce dreptul autorit??ilor bol?evice de a recurge la m?suri excep?ionale pentru a face fa??. Nevoit, de pild?, s? dea explica?ii publice pentru ordinul de arestare ?i încarcerare a întregului personal diplomatic ?i consular român, precum ?i a membrilor Misiunii militare române de la Petrograd, din 31 decembrie 1917/13 ianuarie 1918, Lenin a declarat c? acest act s-a produs în virtutea unor circumstan?e excep?ionale, care nu sunt prev?zute în niciun fel de tratate diplomatice ?i de niciun fel de cutume diplomatice.

La 11 august 1937 a fost emis Ordinul N.K.V.D. (strict secret) nr. 00485 care demara „opera?iunea polonez?", iar o s?pt?mân? mai târziu, la 17 august, printr-o directiv? a N.K.V.D. acest ordin era extins ?i asupra spionilor români. Ordinul 00485 preconiza, totodat?, crearea unui organ extrajudiciar special la nivel central - dvoika (numit în documente Consiliu Special al N.K.V.D. din U.R.S.S.), avându-i în componen?? pe Nikolai Ejov, comisar al afacerilor interne ?i comisar general al securit??ii statului, ?i pe Andrei Vî?inski, procuror general al U.R.S.S. Ordinul respectiv mai prevedea modul de întocmire a dosarelor penale, asem?n?toare unor albume, a c?ror examinare de c?tre dvoika se f?cea în lipsa acuza?iilor, doar dup? listele din dosar. Opera?iunea „cul?ceasc?" ?i cea împotriva „spionilor" s-au desf??urat de fapt concomitent, troicile speciale ocupându-se de toate categoriile de persoane care intrau în sfera ordinelor lui Ejov ?i erau aprobate de Biroul Politic.

Arest?rile în cadrul „opera?iunii române" au început chiar în luna august 1937, în fosta Republic? Autonom? Sovietic? Socialist? Moldoveneasc? (R.A.S.S.M.) din stânga Nistrului, iar dosarul primului lot de acuza?i a fost „judecat" de dvoika de la Moscova (N. Ejov-A. Vî?inski), la 12 septembrie 1937. Potrivit datelor înc? incomplete provenite din arhive desecretizate în ultimii ani, în timpul opera?iunilor de reprimare a fo?tilor culaci, a elementelor antisovietice ?i a „spionilor români", desf??urate în perioada august 1937 - noiembrie 1938, în RASSM au fost arestate 6947 persoane, din care: 4886 (70,3%) au fost condamnate la moarte prin împu?care; 2004 persoane (28,9%) condamnate la internare în Gulag; dosarele 4 57 persoane (0,8%) au fost returnate pentru a fi reexaminate. Numai în perioada 12 septembrie 1937 – 28 martie 1938, în RASSM au fost arestate 2185 de persoane, în marea lor majoritate (2019 persoane, respectiv 92,4%) sub învinuirea de spionaj în favoarea României.

Românii basarabeni sub teroare bol?evic?

În linii generale, represiunile staliniste din Basarabia sunt asem?n?toare cu cele din nordul Bucovinei ?i ?inutul Her?a. Într-o prim? perioad?, aceste represiuni se suprapun nu doar ca manier? de înf?ptuire, dar ?i în timp. Cele trei teritorii ocupate la sfâr?itul lunii iunie 1940 au fost tratate înc? de la început prin prisma existen?ei în fiecare dintre ele a unei majorit??i covâr?itoare române?ti cu privirea a?intit? permanent spre România.
Basarabia, ca ?i nordul Bucovinei ?i ?inutul Her?a, a fost alipit? U.R.S.S. în urma ultimatumului sovietic adresat guvernului Regatului României la 26 iunie 1940, urmat de un al doilea ultimatum o zi mai târziu. În cel mai scurt timp, organele puterii bol?evice existente în republica autonom? moldoveneasc? nistrean? au fost extinse ?i în Basarabia, iar la 2 august 1940 Sovietul Suprem al Uniunii Sovietice aproba formarea Republicii Sovietice Socialiste Moldovene?ti (R.S.S.M.), prin „unirea" a ?ase jude?e basarabene ?i a ora?ului Chi?in?u cu ?ase raioane (din 11) ale fostei R.A.S.S.M.

La 10 februarie 1941, printr-o lege special? s-a trecut de la alfabetul latin la alfabetul rus (chirilic), extinzându-se astfel ?i reglement?rile lingvistice din fosta R.A.S.S.M. pe întregul teritoriu al Moldovei Sovietice. În iunie 1941, cu zece zile înainte de începerea r?zboiului germano-sovietic ?i a trecerii Prutului de c?tre armata român?, 22 643 de persoane din R.S.S. Moldoveneasc?, declarate elemente antisovietice sau periculoase social, au fost arestate ?i deportate de organele securit??ii sovietice. Basarabenii vor intra într-un regim de crunt? ocupa?ie str?in?, care va dep??i prin amploarea crimelor ?i a ororilor sale vechea ocupa?ie ?arist?. Lipsurile generate de r?zboi erau amplificate de „politica agresiv? ?i de samavolniciile administra?iei sovietice revenite..., de c?utare a du?manilor de clas?... Popula?ia era epuizat? fizic ?i dezbinat? pe criterii social-economice ?i na?ionale". Selec?iona?i ?i adu?i din afara Basarabiei, reprezentan?ii puterii sovietice „se comportau deseori ca ni?te cotropitori pe un teritoriu cucerit.

O caracteristic? general? a ocupa?iei sovietice în R.S.S.M. a constituit-o discriminarea sistematic? a popula?iei majoritare române?ti, fapt demonstrat ?i recunoscut ast?zi pe baza a numeroase m?rturii ?i documente de arhiv?. La aceast? discriminare general? se ad?uga o a doua, între locuitorii din stânga ?i cei din dreapta Nistrului, inclusiv între cet??enii de aceea?i etnie. „Sovieticii f?ceau distinc?ie între românii transnistreni (din fosta R.A.S.S.M.) ?i cei basarabeni, manifestând fa?? de ultimii permanent neîncredere", scrie Veaceslav St?vil? într-un studiu documentar având ca tem? componen?a na?ional? a elitei din R.S.S.M.

În prima jum?tate de an de la reinstaurarea Puterii sovietice în Transnistria ?i Basarabia (pân? la 1 februarie 1945), Direc?ia de cadre a C.C. al P.C.(b)U.S. a înt?rit rândurile C.C. al P.C.(b) al Moldovei cu 558 de persoane verificate de pe cuprinsul U.R.S.S., numite în posturi de instructori ?i îndrum?tori, dup? cum urmeaz?: 408 pentru munca de partid; 76 pentru activitatea de propagand?; 67 pentru munca din cadrul sovietelor; 7 pentru activitatea jurnalistic?. În ceea ce prive?te organele Securit??ii de Stat ale RSSM, bra?ul înarmat al Partidului comunist, în fapt principalul instrument de punere în aplicare a m?surilor de reprimare a românilor basarabeni ?i transnistreni, distribu?ia cadrelor pe criterii etnice ar?ta, la 1 ianuarie 1945, urm?toarea situa?ie: 625 ru?i, 92 ucraineni. 47 evrei si doar 40 de moldoveni. De altfel, numirea unui moldovean în fruntea K.G.B. al R.S.S.M. s-a realizat abia în ianuarie 1989, când pe fondul acutiz?rii rela?iilor interetnice din U.R.S.S., la conducerea sec?iunilor Securit??ii de Stat în republicile unionale au început s? fie numite „cadre na?ionale". Cu acel prilej, rusul Gavriil Volkov, aflat în fruntea K.G.B. al R.S.S.M. din 1979, a fost înlocuit cu moldoveanul Gheorghe Lavranciuc.

Ca m?sur? complementar? înfiin??rii Biroului C.C. al P.C.(b)U.S. pentru R.S.S.M., Moscova a instituit în R.S.S.M. ?i func?ia de împuternicit al comisariatelor poporului pentru securitatea de stat ?i, respectiv, pentru afacerile interne ale U.R.S.S. În acest post a fost desemnat generalul-maior N. A. Golubev, care a sosit în R.S.S.M. în aprilie 1945, preluând de facto conducerea unic? a organelor securit??ii statului ?i ale afacerilor interne moldovene?ti. Datorit? neajunsurilor ap?rute pe parcurs, a suprapunerilor de sarcini ?i a cheltuielilor supradimensionate, dup? patru ani de func?ionare, în 1949, Biroul C.C. al P.C.(b)U.S. pentru Moldova a fost desfiin?at, în locul s?u fiind numit un Împuternicit al C.C. al P.C.(b)U.S. pentru R.S.S.M., cu un aparat de lucru mai redus. Pe m?sur? ce controlul sovietic în Basarabia s-a consolidat, Moscova a decis s? închid?, cel pu?in formal, reprezentan?ele sale politico-administrative permanente în RSSM. La 14 iulie 1950, printr-o hot?râre a Biroului Politic al C.C. al P.C.(b)U.S., Leonid Ilici Brejnev era numit în func?ia de prim-secretar al C.C. al P.C.(b) al Moldovei ?i, concomitent, a fost desfiin?at? func?ia de împuternicit al C.C. al P.C.(b)U.S. pentru RSSM.

Continuarea represiunilor din timpul R.A.S.S.M.. Foametea din 1946-1947

Reînfiin?area R.S.S.M., în 1944, a însemnat, totodat?, revenirea pe scar? larg? la metodele de represiune experimentate în fosta R.A.S.S.M. Am amintit mai înainte primul val al deport?rilor din vara anului 1941. Documente de arhiv?, declasificate ?i publicate în ultimii ani la Chi?in?u, aduc la lumin? dovezi elocvente despre valurile de represiuni ?i deport?ri, precum ?i despre dimensiunile acestora. Represiunile în Transnistria ?i Basarabia au fost declan?ate simultan cu preluarea controlului militar al acestor teritorii de c?tre Armata Ro?ie. Ele au fost organizate ?i instrumentate sistematic, în fiecare localitate, într-o prim? etap? de c?tre unit??ile speciale Smer? (Moarte spionilor, n.n.) ce înso?eau ofensiva trupelor sovietice, apoi de c?tre direc?iile specializate ale securit??ii de stat ?i afacerilor interne care erau instalate în republic?.

Iat?, un exemplu, cazul fostului primar de M?l?ie?ti Canga? Arion Dementevici, la'14 aprilie 1944, acesta a fost arestat de c?tre departamentul Smer? al diviziei 19 de pu?ca?i sovietici, anchetat ?i judecat în regim de urgen?? sub acuza?ia de „sus?in?tor activ al ocupan?ilor româno-germani", f?r? a se aduce dovezi despre eventuale crime sau alte fapte grave comise. La 22 aprilie 1944, dup? o înscenare sumar?, a fost condamnat la moarte prin spânzur?toare ?i confiscarea averii personale pentru „tr?darea Patriei". Sentin?a, conform ordinului dat de generalul-maior Lazarev, comandantul diviziei 19 de pu?ca?i, a fost dus? la îndeplinire în aceea?i zi, fostul primar fiind spânzurat în satul M?l?ie?ti, în prezen?a locuitorilor ?i a unor militari, „în num?r de 400 de persoane". Potrivit documentelor de arhiv?, pentru a îngrozi popula?ia, în baza aceluia?i ordin dat de generalul Lazarev, trupul fostului primar a stat în spânzur?toare dou? zile, pân? la 24 aprilie, orele 24,00, când a fost înhumat la o distan?? de 2 kilometri de sat. Concomitent, a fost luat? m?sura deport?rii familiei sale, „în concordan?? cu directiva Securit??ii de Stat (G.P.U.) a U.R.S.S.", dup? cum consemneaz? documentele.

M?surile de reprimare s-au desf??urat metodic, pe baza unor planuri stabilite înainte. În prima perioad? s-a acordat prioritate arest?rii „complicilor, tr?d?torilor ?i vânz?torilor de ?ar?", dup? cum erau calificate persoanele care colaboraser? într-un fel sau altul cu autorit??ile române?ti. Totodat?, noile organe de represiune au primit sarcina s? întocmeasc? „eviden?a operativ? a elementelor contrarevolu?ionare ?i luarea în lucru operativ a acestora. Drept urmare, numai din aprilie 1944 ?i pân? la sfâr?itul r?zboiului (mai 1945), organele Comisariatului poporului pentru afaceri interne al R.S.S.M. au arestat 2.911 persoane, considerate ca reprezentând „agentura inamicului", „tr?d?tori ?i complici", majoritatea acestora fiind executate prin împu?care. Pe parcursul întregului an 1945, num?rul persoanelor arestate de organele afacerilor interne se ridica la 2.546, în majoritate calificate ca „tr?d?tori ?i complici ai ocupan?i lor". Separat, din aprilie 1944 pân? la 1 septembrie 1946, organele securit??ii de stat din R.S.S.M. desf??uraser? o ?i mai ampl? activitate de „demascare" ?i lichidare a „du?manilor", arestând în total 5 402 persoane, dup? cum raporta la Moscova, în octombrie 1946, Iosif Mordove?, ?eful acestor structuri.

Iosif Lavrentievici Mordove? (1899-1976), etnic ucrainean, n?scut în familia unui muncitor miner din raionul Krivoi-Rog, a activat în Armata Ro?ie în timpul R?zboiului civil, apoi în diverse organiza?ii sindicale ?i de partid. La 31 de ani, în 1930, în plin avânt al stalinismului, a fost recrutat de organele Direc?iei Politice de Stat (G.P.U.) ?i trimis s? activeze în sec?iile raionale ale G.P.U.-N.K.V.D. din regiunile Dnepropetrovsk, Vinni?a ?i Kamene?-Podolsk, din Ucraina.
În 1940, dup? înfiin?area R.S.S.M., a fost numit vice-comisar al noii republici pentru afaceri interne. În timpul r?zboiului a activat pe mai multe fronturi, fiind inclusiv adjunct al ?efului unei direc?ii Smer?. În 1944, a fost numit comisar al poporului pentru securitatea statului al R.S.S.M., func?ie de?inut? pân? dup? moartea lui Stalin, în 1953.
În 1954-1955, I. Mordove? a fost pre?edinte al sec?iunii K.G.B. a RSSM, apoi trecut în activit??i secundare ?i pensionat în 1956.
Pe m?sur? ce perioada r?zboiului r?mânea în urm?, sarcinile organelor de represiune din R.S.S.M., sub directa îndrumare a împuternici?ilor Moscovei trimi?i în teritoriu, cuno?teau o diversificare continu?, în aten?ia lor intrând rând pe rând toate straturile ?i categoriile sociale.

O încercare dramatic? pentru popula?ia Basarabiei reintrat? sub domina?ie sovietic? a reprezentat-o foametea din 1946-1947, care a marcat profund fizionomia unei societ??i debusolate, ajunse la cheremul unui regim atotputernic ?i nemilos. Cercet?rile numeroase care s-au efectuat de la acel tragic episod din istoria Basarabiei converg spre concluzia c? seceta puternic? din vara anului 1946, un fenomen natural f?r? leg?tur? cu regimul politic, s-a suprapus cu m?surile mereu restrictive ?i acaparatoare luate de autorit??ile bol?evice pentru sec?tuirea ??ranilor individuali, printr-un sistem draconic de cote ?i impozite, care au l?sat satele moldovene?ti f?r? resurse ?i f?r? capacitatea de supravie?uire. Consecin?ele au fost devastatoare: zeci ?i sute de mii de oameni, din care o mare parte copii, suferind de distrofie; apari?ia în diverse zone ?i localit??i a canibalismului; înregistrarea unor decese în mas? datorit? foametei, care au dus, conform unor estim?ri oficiale, la diminuarea popula?iei rurale basarabene cu 193 900 de oameni în intervalul 1 ianuarie 1947-1 ianuarie 1948, unii istorici afirm? ca au p?timit de foame ?i au decedat peste 300 mii de basarabeni.

Foametea din 1946-1947, desf??urat? „sub semnul secetei", dar ?i al „sistemului de cote obligatorii", acesta din urm? având chiar „rolul decisiv", a constituit „o experien?? traumatizant?, f?r? termeni de compara?ie în istoria ?inutului", dup? cum scrie cercet?toarea Aurelia Pelea. În pofida presiunilor, arest?rilor, execu?iilor ?i deport?rilor în mas?, du?manii Puterii sovietice continuau s? se manifeste pretutindeni. C?tre sfâr?itul deceniului 1940-1950, ??ranii basarabeni reprezentau o categorie special? care „se opunea cu îndârjire politicii de înfiin?are a colhozurilor ?i de lichidare a propriet??ii private". Pentru lichidarea rezisten?ei ??r?nimii basarabene trebuia conceput? ?i pus? în aplicare o opera?iune special?, de amploare.

Opera?iunea „Iug" (Sud). Deport?rile din 1949.

Opera?iunea codificat? „Iug" (Sud) s-a derulat în vara anului 1949, sub controlul autorit??ilor politice ?i cu implicarea masiv? a organelor de represiune. Aceste deport?ri au anumite particularit??i care le individualizeaz?. R?zboiul mondial se încheiase de patru ani, URSS dobândise o putere discre?ionar? asupra ??rilor Europei Centrale ?i de Est. Represiunile din iulie 1949 nu s-au mai desf??urat sub semnul r?zbun?rii, al improviza?iei ?i al impulsurilor generate de precipitarea unor evenimente neprev?zute. Dimpotriv?, documentele scoase la iveal? dezv?luie un scenariu planificat cu sânge rece, preg?tit ?i înf?ptuit metodic timp de aproape ?ase luni.
- La 17 februarie 1949, Iosif Mordove? informa Moscova c? în eviden?ele Securit??ii moldovene?ti figureaz? 40 854 de „culaci ?i alte elemente du?m?noase" care ar trebui deportate.
- La 6 aprilie 1949, Biroul Politic al CC al PC(b)US aproba num?rul familiilor (11 280) ?i al membrilor acestora (în total, 40 850 de persoane) care urmau s? fie deportate pe vecie din RSS Moldoveneasc? în regiuni din Kazahstanul de Sud, R.S.S. Kazah?, precum ?i în ?inutul Altai, regiunile Kurgan, Tiumeni, Irku?k ?i Tomsk ale R.S.F. Ruse. Erau precizate, totodat?, zilele ?i orele în care s? se desf??oare opera?iunea (6 iulie, ora 2,00 - 7 iulie, ora 20,00).
- La 28 iunie 1949, când se celebrau nou? ani de la „eliberarea" Basarabiei (iunie 1940), Consiliul de Mini?tri al R.S.S.M. adopt? Hot?rârea cu caracter strict secret nr. 509, la care anexeaz? 67 de liste cuprinzând 11 342 familii (un num?r mai mare deci decât cel aprobat de Biroul Politic al C.C. al P.C.(b)U.S.), cu indica?ia de a se încredin?a Ministerului Securit??ii Statului sarcina „înf?ptuirii tuturor ac?iunilor în leg?tur? cu deportarea chiaburilor". Dou? zile mai târziu, Sovietul Mini?trilor de la Chi?in?u adopta o hot?râre suplimentar? privind confiscarea averii persoanelor deportate ?i responsabilitatea pentru furtul sau irosirea ei.

S? mai preciz?m c?, a?a cum rezult? din documentele desecretizate din arhivele KGB, la opera?iunea „Sud" au fost mobilizate 4 496 cadre din serviciul operativ, 13 774 solda?i ?i ofi?eri din unit??ile Securit??ii de Stat, 24 705 cadre din activul de gr?niceri. De asemenea, au fost utilizate 4 069 camioane, inclusiv 2 563 de camioane ale unit??ilor Districtelor militare Carpa?i ?i Odessa. în zilele de 7-8 iulie 1949, deporta?ii au fost evacua?i din R.S.S.M. spre Siberia în 30 de e?aloane, îmbarca?i în 1 573 de vagoane.
Un ultim val de deport?ri din Basarabia s-a înregistrat în 1951, când, în baza unei Hot?râri a Consiliului de Mini?tri al URSS ?i a ordinului strict secret nr. 00193/05.03.1951 al Ministerului Securit??ii de Stat sovietic, din RSSM au fost evacuate pe via?? înc? 700 de familii, învinuite c? apar?in sectei iehoviste, declarat? du?man al puterii bol?evice.

Alexandru Moraru în lucrarea sa „Victimele terorii comuniste în Basarabia. Documentele secrete sovietice 1944/1954" a tradus din limba rus? în limba român? ?i a publicat un num?r de 304 de astfel de sentin?e revizuite, care constituie un e?antion stabilit pe baze non probabiliste, ce poate servi pentru un studiu explorator.

Aparatul represiv din Basarabia

N.K.V.D. (redenumit K.G.B.) dup? ocuparea Basarabiei de sovietici în 1940 au trimis peste 1200 de ofi?eri ?i peste 3000 de gr?niceri, care momentan sau postat pe Prut. Sub diferite motive nu erau l?sa?i românii s? se repatrizeze. Ce a urmat istoriografia fixeaz? - aresta?i - împu?ca?i dup? legile sovietice. Dup? r?zboi din 1944 când s-a format departamentul securit??ii comisar a devenit I. Mordove?i, 1944-1955, un calau sadea al popasului român din Basarabia (opera?ia Iug (Sud); confiscarea în 1945 a 240 mii tone de cereale pentru front, împu?carea a mii de patrio?i. Dup? el a venit colonelul A. Procopenco, educat în tradi?ii staliniste a desf??urat lupta cu „du?manii puterii sovietice". Au mai ap?rut ?i alte priorit??i. Sa început din 1957-1958 lupta contra bisericii, comunismul nu dorea o alt? religie ?i o socotea du?man al puterii. Atmosfera în Basarabia devenise incendiar?. Un exemplu serve?te ?i r?scoala s?tenilor ortodoc?i din satul R?ciula unde au ie?it mii de oameni în ap?rarea a credin?ei ?i bisericii cre?tine. Ei, indigna?i de închiderea mân?stirii au avut adev?rate lupte cu furci ?i topoare.

Arkadi Razorin

Fost jurist al ziarului „Gudoc" ulterior activist de partid, el a avansat în rândurile C.S.S.-ului pân? la gradul de general-locotenent, iar înainte de a fi numit pre?edinte al C.S.S. din Moldova a exercitat func?ia de ?ef al unei direc?ii regionale de securitate din Rusia. Din ordinul K.G.B.-ului a fost format o nou? structur? ?i direc?ie operativ? a?a numitul „obiect 24" adic? România. O tr?s?tur? specific? perioadei ragoziniene, a constituit-o intensificarea supravagherii tuturor rela?iilor moldo-române, ?i, în primul rând, a celor din pres?, domeniul pentru care avea o predilec?ie aparte. Deoarece nu poseda limba român?, el a cooptat în aparatul de supraveghere a presei traduc?tori speciali care-l familiarizau cu materialele ap?rute în limba român?. De asemenea, în timpul lui Rogozin, a fost activizat? ?i „munca de profilaxie" în institu?iile ?tiin?ifice ?i de cultur?.
El declara la o întrunire a activului de partid ca securitate Moldova are peste 50000 de informatori.

K.G.B. – (I.F.S., S.I.E.) a Uniunii Sovietice (Federa?ia Rus?) ne-au „fericit" cu „republica Transnistrean?" ?i autonomia g?g?uzilor.

În 1991 dup? declara?ia independen?ii Moldovei din efectivul CSS au plecat 78 de ofi?eri. Ei au fost aranja?i la posturi înalte în Rusia, Ucraina, ca mai apoi s? vin? în Tiraspol (generalul Iacob Pogonii, col. Vladimirov, Ivanov, Lucasov, Tatenia, ?evcenco, care au activat re?elele agenturii beloruse din Moldova în scopul destabiliz?rii situa?iei politice. Au adus cosacii pe capul nostru în r?zboiul pierdut de Moldoveni în fa?a armatei a 14 rus? în 1992. Presiunea serviciilor secrete a Rusiei asupra Republicii Moldova ?i a popula?iei românilor din Transnistria a realizat prin multiple canale: Ambasada Rusiei unde sunt prezen?i spionii lor, rezidenturile din Tiraspol ?i Comrat, presa pl?tit? de ru?i prin persoanele racolate de ofi?erii serviciilor secrete din Rusia.

Bibliografie:
- A. Meniei „Teroarea comunist? în RASSM (1924-1940) ?i în RSSM (1944-1947) Ed. Serebia. Chi?in?u 2012.
- Ioan Popa „Destine friante. Patimi despre români din est. (1917-1954). Editura Academiei Române. Bucure?ti. 2014.
- T. Botnaru. A. Ganenco. Istoria serviciilor secrete (Breviar). Museum. Chi?in?u 2004
M. Tasc?. Opera?iunea Român? din R.S.S. Moldoveneasc? în Marea Teroare Stalinist? 1937-1938.
- Ioan Popa, Luiza Popa. România, Basarabia ?i Transnistria. Funda?ia European? Titulescu, Centrul de studii strategice. Bucure?ti 2012.

Not?: Textul face parte din comunicarea expus? în cadrul Sesiunii de Comunic?ri ?i Dezbateri ?tiin?ifice „2016 - 100 de ani de la R?zboiul de Intregire, 75 de ani de la R?zboiul de Reîntregire Na?ional?" - Maia, 2016 organizat? sub egida Academiei Oamenilor de ?tiin?? din România, în zilele de 9-10 septembrie 2016, de Filiala Maia-Catargi a Asocia?iei Cavalerilor de Clio ?i Asocia?ia ART-EMIS.

footer