Revista Art-emis
Centenarul luptelor de la M?r??ti, M?r??e?ti ?i Oituz PDF Imprimare Email
Ioan Galdea   
Duminică, 06 August 2017 20:11

Primul R?zboi Mondial-Marasti-Marasesti-OituzIstoricul Consiliu de Coroan? din 14/27 august 1916 de la Palatul Cotroceni din Bucure?ti, convocat de Regele Ferdinand a aprobat intrarea României în Marele R?zboi, de partea Antantei, în urma telegramei din 22 iunie 1916 prin care alia?ii cereau României de a se al?tura „acum ori niciodat?". În noaptea de 14/27-15/28 august 1916 trupele române au atacat frontiera austroungar?. Zidul de temni?? care închidea o jum?tate a Neamului Românesc, era d?râmat. P?trunderea în Transilvania s-a f?cut prin 18 puncte. Rezisten?a opus? de trupele austroungare a fost înfrânt? cu repeziciune, trupele române înaintând impetuos spre ?elurile fixate.

Campania din 1916 a avut un sfâr?it trist, care sfâ?ia de durere inimile românilor. Capitala ??rii a fost ocupat? la 6 decembrie, iar România a fost invadat? de du?man. Mândra armat? român?, care se avântase peste mun?i, cu patru luni înainte, ca s? elibereze pe fra?ii robi?i, fusese nevoit? s? se retrag? în Moldova cu capul plecat ?i cu inima sângerând?, dând foc avutului ??rii ?i p?r?sindu-?i propria ?ar? în mâinile du?manului. Cauzele înfrângerii armatei române s-au datorat faptului c? am întâlnit un inamic superior ca dotare tehnic? ?i din punct de vedere numeric, Austro-Ungaria, Germania, Bulgaria ?i Turcia; am fost deficitari în ce prive?te înzestrarea cu tehnic? militar?: artilerie, mitraliere, armament de infanterie; alia?ii nu ?i-au respectat în totalitate promisiunile de ajutorare ?i sprijinire a armatei române. Germania a mutat pe frontul român centrul de greutate al r?zboiului, astfel în noiembrie 1916, du?manul a concentrat 40 de divizii ?i 6 brig?zi, din toate punctele de vedere superioare nou?. În tot timpul campaniei din 1916, Rusia a fost de rea credin??. La Curtea din Petrograd dominau sentimentele germanofile ?i inten?ia de a preg?ti o pace separat? cu Germania. Pretextul care s? justifice aceast? tr?dare fa?? de cauza comun? a alia?ilor, trebuia s? fie dezastrul militar al românilor, care s? nu ating? direct Rusia.

În urma dezastrului militar al României, diploma?ia din Viena, în prim?vara anului 1917 a propus germanilor, ru?ilor, francezilor, englezilor diferite variante de încheiere a p?cii, dar din nefericire pentru noi toate prevedeau sacrificarea României. Astfel contele Czernin, ministrul de Externe al Austriei a propus împ?r?irea României între Austria, Rusia ?i Bulgaria, iar ceea ce mai r?mânea s? se numeasc? Noua Românie ?i s? fie cât Monaco, dar Fran?a, Italia, Anglia s-au opus. Înal?i oaspe?i din Fran?a, Belgia, America, în prim?vara anului 1917 ne-au vizitat la Ia?i, ne-au încurajat ?i asigurat de tot sprijinul alia?ilor. Misiunea militar? francez? din România a fost completat? cu un mare num?r de ofi?eri ?i tehnicieni din toate armele ?i specialit??ile, peste 1500. Conduc?torul ei era generalul Berthelot, una din gloriile armatei franceze, având colaboratori pe colonelul Petin, generalul Vouillemain, colonelul Marie Laffont, doctorul Clunet. La 8 iunie 1917 dou? batalioane de voluntari ardeleni ?i bucovineni, perfect echipate ?i instruite au sosit la Ia?i, fiind primite cu entuziasm de generalul Constantin Prezan. În Pia?a Unirii, în jurul statuii lui Alexandru I. Cuza au ?inut cuvânt?ri înfl?c?rate Ioan C. Br?tianu, N. Iorga, O. Goga, I. Nistor ?i s-a încins Hora Unirii în jurul statuii. La sfâr?itul lunii iunie, armata român? ren?scut? ca pas?rea Pheonix din propria ei cenu??, era ner?bd?toare s? reînceap? lupta, de ast? dat? în împrejur?ri mult mai bune decât cele care o duser? la dezastrul din 1916. Poporul întreg a?tepta plin de încredere ceasul cel mare.

În luna iunie 1917 a început preg?tirea ofensivei româno-ruse de la N?moloasa. În diminea?a zilei de 20 iulie a început un puternic bombardament de artilerie, pân? în 25 iulie, timp în care s-au aruncat asupra inamicului 220 de vagoane de proiectile. A fost cea mai mare preg?tire de artilerie de pe frontul nostru. Când mai era un singur pas de f?cut ?i anume asaltul, trupele române au primit copiile telegramelor adresate de generalul ?cerbacew, de oprire a luptei deoarece soldatul revolu?ionar rus nu mai voia s? mai lupte. Astfel a fost în?bu?it? mai înainte de a se na?te ofensiva Armatei I-a de la N?moloasa. Reac?ia comandamentului suprem român a fost promt?. Cu tot succesul ob?inut de Armata a II-a, în ofensiva de la M?r??ti, continuarea opera?iilor militare pe frontul de la N?moloasa nu mai este posibil? din cauza situa?iei generale de pe frontul rus.

Executat? de o armat? puternic?, dispunând de avantajele ini?iativei ?i lovind du?manul prin surprindere b?t?lia de la M?r??ti se anun?a sub cele mai frumoase auspicii ?i f?g?duia cele mai bune rezultate. Preg?tirea de atilerie a început pe 22 iulie ?i a ?inut pân? pe 24 iulie. La ora patru diminea?a s-a declan?at asaltul supra liniilor germane. Satul M?r??ti formidabil fortificat ?i transformat în întregime într-o redut? inexpugnabil? a trecut rapid în mâinile românilor apoi Dealul Poiana Înc?rc?toarea ?i Dealul Momâia. Ziua de 24 iulie se încheia cu un bilan? foarte mul?umitor. Frontul du?man fusese rupt ?i str?puns pe o l?rgime de 10 km, germanii fiind obliga?i s? se retrag? în dezordine. În plin? înaintare victorioas?, Armata a II-a prime?te fatalul ordin de suspendare a opera?iilor din cauza situa?iei generale de pe frontul rus. Rareori o armat? victorioas? a primit o lovitur? moral? mai puternic? decât cea primit? de Armata a II-a. Dup? ?ase luni de via?? chinuit?, sus?inu?i numai de n?dejdea zilei celei mari, care a ?i sosit pentru a gusta bucuria izbândirii ?i s? fii deodat? oprit de dezer?iunea aliatului rus, era cea mai grozav? am?r?ciune pe care ne-o sortise desf??urarea r?zboiului nostru, atât de darnic în decep?ii de tot felul. Totu?i, s-a revenit asupra ordinului, dându-i posibilitatea generalului Averescu, s? poat? executa urm?rirea. În scurt timp românii au eliberat Soveja, Ruc?reni, Dragoslavele, Negrile?ti, centre str?vechi ale Vrancei, iar dup? câteva zile ocup? Dealul Baba Maria, satul ?ope?ti, valea Putnei ?i Bârse?ti. Armata a II-a Român? repurtase o biruin?? str?lucit?. Frontul du?man fusese sf?râmat pe o lungime de 30 de km ?i împins pe o adâncime de 20 km, iar 30 de localit??i fuseser? recucerite de români.

Între timp înfrângerea ru?ilor se transformase în dezastru, la 19 iulie 1917, frontul rus din Gali?ia era rupt la Zloczow, iar pste cinci zile, la 24 iulie, ziua izbânzii de la M?r??ti, Tarnopolul c?dea în condi?ii care aruncau, pentru întâia oar?, un v?l de ru?ine peste armata revolu?ionar? ruseasc?. Armata rus? era în plin? descompunere, puterea militar? rus? se pr?bu?ea, unit??i militare întregi dezertau. În aceast? situa?ie, germanii pl?nuiesc cucerirea Moldovei. Marea ofensiv? proiectat? de germani avea s? se desf??oare în dou? b?t?lii: b?t?lia de la M?r??e?ti ?i b?t?lia de la Oituz. În seara zilei de 5 august, Mackensen p?r?sea Bucure?tiul ca s? ia, personal conducerea b?t?liei ce spera s?-i dea Moldova ?i Basarabia.

În noaptea de 5-6 august 1917 artileria german? începu un puternic bombardament asupra pozi?iilor române?ti, dup? care asaltul germanilor a fost furibund. For?ele ruse?ti erau spulberate, asistam la cel dintâi act de la?itate s?vâr?it de trupele ruse?ti pe frontul român. Victoria germanilor p?rea iminent?. Alarma?i de dezastrul de pe front, chiar în timpul luptelor unit??ile române?ti au umplut golul l?sat de ru?i. Mare?alul Mackensen cuprindea cu privirea câmpul b?t?liei ?i-?i f?cea iluzii c? victoria nu-i putea sc?pa, chiar în ziua de 6 august, dar când i-a v?zut pe români cum lupt?, în amurgul însângerat, gloriosul mare?al ?i-a citit limpede apusul propriei sale faime de militar care nu cunoscuse pân? atunci înfrângerea. B?t?lia de la M?r??e?ti a continuat pân? în ziua de 21 august ?i s-a terminat cu victoria categoric? a for?elor române?ti. De multe ori du?manul a reu?it s? str?pung? liniile române?ti, dar de fiecare dat? s-a lovit de eroismul solda?ilor români, au fost 61 de contraatacuri care au produs germanilor pierderi considerabile. În aceste zile crâncene de lupt?, Mackensen ?i-a g?sit for?a tactic?, ce spera s?-i aduc? victoria, evitarea românilor ?i atacarea ru?ilor, dar de fiecare dat? românii ap?reau ca din p?mânt ?i b?gau groaza în germani. În multe situa?ii solda?ii români ataca?i cu gaze, î?i leap?d? bluzele, î?i zvârle c??tile de metal, r?ma?i în c?m??i cu mânecile suflecate, înegri?i de gaze ?i cu capetele goale, ei se reped asupra du?manului. Germanii surprin?i de nea?teptata apari?ie fug îngrozi?i crezând c? sunt solda?i africani.

B?t?lia de la M?r??e?ti a fost, prin durata, propor?iile ?i intensitatea ei, cea mai mare b?t?lie care s-a dat pe frontul românesc în decursul Primului R?zboi Mondial. Singura b?t?lie de pe Neajlov ?i Arge? ar putea s?-i fie comparat? ca întindere de front ?i ca num?r de unit??i participante. Pentru noi, Românii, care am f?urit victoria cu priceperea comandan?ilor, cu vitejia ?i sângele îmbel?ugat v?rsat al militarilor, M?r??e?tii vor r?mâne pagina cea mai str?lucit? a marelui nostru r?zboi na?ional. Biruin?a de la M?r??e?ti a stârnit admira?ia în rândul alia?ilor ?i a avut un puternic ecou peste hotarele ??rii. Pierderile nostre în b?t?lia de la M?r??e?ti au fost de 21.451 militari, ale ru?ilor nu se cunosc iar germanii au t?inuit imensele lor pierderi. Numeroase personalit??i politice ?i militare, ziare, posturi de radio, coresponden?i de r?zboi au subliniat eroismul osta?ilor români. Cu M?r??tii ?i M?r??e?tii luam iar loc, cu fruntea sus, în rândul prietenilor ?i alia?ilor no?tri.

Generalul Berthelot aprecia c?: „Solda?ii români lupt? admirabil. Ei sunt la în?l?imea celor mai viteji ap?r?tori, sunt cei mai buni solda?i din lume". Generalul american John Pershing, aflat pe teritoriul francez, exclama plin de admira?ie: „Admir splendidul eroism al armatei române, care ?i-a ap?rat cu îndârjire p?mântul Patriei sale". ?i personalit??ile marcante din tab?ra advers? au recunoscut succesele armatei române. Contele Czernin în memoriile sale relata: „La ultima mare ofensiv? de la M?r??e?ti trupele lui Mackensen au suferit pierderi sângeroase. Acest succes a încurajat pe români". Reflectând impresia puternic? produs? în lumea întreag? de vitejia armatei noastre, ziarul englez „Times" aprecia în num?rul din 17 august 1917, c?: „Românii s-au b?tut cu un eroism mai presus de orice laud?. Solda?ii germani au fost atât de violent ataca?i, încât aruncau armele pentru a fugi mai iute ca s? nu fie f?cu?i prizonieri. Aceast? înfrângere este lovitura cea mai important? pe care au primit-o germanii în r?s?ritul Europei".

Ultima mare b?t?lie pentru cucerirea Moldovei de c?tre germani, a fost cea de la Oituz. Ofensiva austro-german? a început în ziua de 8 august cu un bombardament violent asupra liniilor ocupte de ru?i. La începutul b?t?liei s-a observat c? aceasta lua un curs din ce în ce mai primejdios pentru noi, deoarece inamicul dispunea aici de for?e covâr?itoare, care întreceau cu mult puterea de rezisten?? a armatei noastre. De aceea Marele Cartier Român a hot?rât regruparea for?elor nostre. Rând pe rând în atacurile de la Cire?oaia ?i Co?na trupele române au ie?it victorioase, iar la 22 august 1917 s-a confirmat izbânda puterii de rezisten?? a solda?ilor români. Marele plan strategic al germanilor s-a pr?bu?it în august 1917 în cel mai complet e?ec. Cle?tele celor dou? armate austro-germane, care trebuia s? opereze în Moldova, z?cea la p?mânt cu bra?ele sf?râmate. La M?r??ti, M?r??e?ti ?i Oituz, soldatul român a reu?it s? z?d?rniceasc? marele plan strategic al du?manului, a salvat Moldova de catastrofa invaziei ?i a ocupa?iei inamice ?i a adus o nou? consacrare gloriei armatei române, cu pre?ul sângelui v?rsat pe câmpul de lupt?.

O încetare definitiv? a ofensivei pe frontul român a început s? intre în socotelile comandamentului german. Aceast? eventualitate era sup?r?toare ?i jignitoare, ofensiva pentru cucerirea Moldovei prea tare trâmbi?at?, pentru ca, renun?area, venit? dup? sângeroasele b?t?lii date, s? nu echivaleze pentru toat? lumea cu m?rturisirea umilitoare a înfrângerii. De aceea comandamentul german se decise s? fac? o nou? ?i ultim? încercare. În b?t?liile de la Ire?ti, Varni?a, Dealul Porcului, Muncelu, Cire?oaia, armata german? a f?cut ultimele sfor??ri de care mai era capabil? pentru ocuparea Moldovei. Învins? ?i epuizat? ea trebuia s? încheie opera?iunile r?zboinice pe frontul Moldovei ?i s? renun?e la orice ofensiv?. În ziua de 3 septembrie a murit eroina Ecaterina Teodoroiu, când trei gloan?e pe fruntea fecioarei de la Jiu au a?ezat cununa nemuririi. Panteonul eroilor r?zboiului nostru ar fi fost sumbru f?r? aceast? floare ginga??, r?s?rit? în vâltoarea b?t?liilor, spre a fi smuls? de suflarea vijelioas? a celei din urm? înc?ier?ri.

Campania român? din 1917 a ?inut 50 de zile, începuse la 20 iulie în bombardamentul n?praznic de la N?moloasa ?i M?r??ti ?i s-a sfâr?it la Cire?oaia. Din punct de vedere strategic, campania din 1917 a fost o dubl? victorie a românilor. Ea a avut dou? etape, una ofensiv? la început, când ini?iativa a fost de partea noastr? ?i una defensiv? la urm?, când a trebuit s? par?m lovitura inamicului. Cu aceasta s-a încheiat definitiv campania român? din 1917. De partea noastr?, ru?ii nu voiau s? mai lupte, iar românii singuri nu erau a?a de puternici, încât s? poat? întreprinde ac?iuni ofensive cu perspective mari.

La începutul lunii septembrie 1917, împ?ratul Wilhelm II a venit în teritoriul ocupat pentru a vizita frontul român. El a trecut pe la Curtea de Arge?, pentru a depune o coroan? pe mormântul Regelui Carol, a vizitat teritoriile petroliere de la Câmpina ?i a fost primit la Cernavod? de ?arul Ferdinand al Bulgariei, pe un p?mânt pe care ?arul l-a numit bulg?resc. Apoi a vizitat frontul din Moldova. De la în?l?imea M?gurii Odobe?tilor, Kaizerul a ascultat explica?iile înfrângerilor suferite, f?cute de comandan?ii s?i. Mare?alul Mackensen era stânjenit când privirile împ?ratului au fost pironite pe zidul de netrecut de c?tre ma?ina de r?zboi german? ?i sim?ea cum cariera sa glorioas? se încheie aici. El va r?mâne în postul lipsit de primejdie ?i glorie, de comandant al armatei de ocupa?ie din România.

La 7 noiembrie 1917 a izbucnit în Petrograd revolu?ia bol?evic? iar în mai pu?in de o s?pt?mân?, Kerenski se recunoa?te înfrânt ?i fuge. La 3 decembrie, ?cerbacew comunic? mare?alului Mackensen propunerea de a intra în tratative pentru încheierea unui armisti?iu. La 4 decembrie 1917 s-a ?inut la Ia?i un Consiliu de Mini?tri, prezidat de Regele Ferdinand care a hot?rât c? armata român?, constrâns? de necesitate, trebuie s? ia parte ?i ea la tratative, spre a încheia un armisti?iu cu caracter militar. La 7 decembrie au început la Foc?ani tratativele, iar la 9 decembrie armisti?iul a fost încheiat.

R?zboiul mondial ?i marea revolu?ie rus? au pus problema Basarabiei, în mod brusc, printre cele ce trebuiau s? capete o grabnic? dezlegare. Armata rus? din Gali?ia pân? la Marea Neagr? cuprindea o însemnat? propor?ie de moldoveni basarabeni, 200.000 de militari, care au fost puternic influen?a?i de fra?ii lor din dreapta Prutului de-a lungul luptelor. Aici solda?ii moldoveni basarabeni c?p?taser? con?tiin?a importan?ei Neamului Românesc. Convocarea Marelui Congres Ost??esc în perioada 2-9 noiembrie 1917 a fost evenimentul cel mai mare ?i mai hot?râtor pentru soarta Basarabiei. La 4 decembrie 1917 s-a s?vâr?it evenimentul epocal al deschiderii Sfatului ??rii iar la 15 decembrie 1917 a fost proclamat? Republica Democratic? Moldoveneasc?. Ziua de 27 martie / 9 aprilie 1918 r?mâne pentru Basarabia ziua drept??ii celei mari, Sfatul ??rii declar? Unirea Basarabiei pe vecie cu Mama sa România. Marea nelegiuire s?vâr?it? la 25 mai 1812 a fost reparat?. Moldova frânt? în dou?, s-a reîntregit. P?mântul moldovenesc dintre Prut ?i Nistru, rupt de la sânul ??rii Mam? ?i robit str?inului, s-a reîntors la vechiul trup.

În marele r?zboi România nu fusese înfrânt? de du?man. Ea-i ?inuse piept cu b?rb??ie ?i-l f?cuse s? mu?te ??râna neputincios, în fa?a barierei de piepturi ?i baionete ce p?zea Moldova. Revolu?ia ?i defec?iunea ruseasc? o aruncase îns? cu mâinile legate la picioarele adversarului. Neînfrânt?, dar f?r? nicio ?ans?, România trebuia s? înceap? din nou sui?ul calvarului s?u. Armisti?iul a fost cea dintâi etap?, iar noi ne g?seam singuri, izola?i în fa?a Puterilor Centrale. Un mare ziar francez scria: „România a r?mas ca o insul? de onoare în acest ocean de noroi". Imediat dup? semnarea p?cii de la Brest-Litowsk, Puterile Centrale au socotit c? e momentul cel mai favorabil de a încol?i România ?i îi trimit o soma?ie de a încheia pacea.

Tratativele au reînceput la 22 martie 1918 la Palatul Cotroceni, în sala devenit? istoric?, în care se ?inuse Consiliul de Coroan? de la 27 august 1916. La 7 mai 1918 la Palatul Cotroceni s-a semnat odioasa pace impus? României de Puterile Centrale, sub numele de „Pacea de la Bucure?ti 1918". Pacea criminal? ne-a adus robia politic? ?i economic?, pierderea mun?ilor, r?pirea Dobrogei, demobilizarea imediat? a opt divizii ?i trebuia s? pl?tim pagube de r?zboi care întreceau de câteva ori posibilit??ile noastre. În str?in?tate se desf??ura o puternic? propagand? de sprijinire a României ?i împotriva tratatului de pace cu Puterile Centrale. La Paris în iunie 1918 sub pre?edin?ia lui Take Ionescu a luat fiin?? Consiliul Na?ional Român, care a avut un rol important ?i prin care s-a v?zut solidaritatea alia?ilor, în mod deosebit a Fran?ei.

România urm?rea cu r?suflarea t?iat? de emo?ie, desf??urarea evenimentelor de pe teatrul francez al r?zboiului. În prim?vara ?i vara anului 1918 toate opera?iile militare au consemnat superioritatea ??rilor Antantei. Alia?ii ob?in victorie dup? victorie pe toate fronturile. Cancelariile din Berlin ?i Viena pândesc o ocazie favorabil? pentru a oferi pacea, mai înainte ca desf??urarea r?zboiului s? le pun? în fa?a dezastrului inevitabil. Deodat? catastrofa se produce în Balcani. Armata de la Salonic îi zdrobe?te pe germani, bulgari, austrieci ?i turci. Soarta r?zboiului se hot?ra în Balcani. Victoria generalului Franchet era decisiv? pentru soarta Bulgariei ?i Turciei. Înfrângerea Bulgariei ?i scoaterea ei din lupt? descoperea complet flancul imperiilor centrale dinspre sud ?i deschidea poart? larg? invaziei alia?ilor. Reintrarea în lupt? a armatei române, odat? cu apari?ia armatelor aliate la Dun?re, era o eventualitate care avea multe posibilit??i de realizare. La 10 noiembrie Regele Ferdinand ordona mobilizarea armatei, decretul era contrasemnat de generalul Eremia Grigorescu, noul ministru de r?zboi, eroul de la Oituz ?i M?r??e?ti. În aceea?i zi guvernul trimite un ultimatum care con?inea ?i declara?ia de r?zboi a României împotriva Germaniei, iar în aceea?i sear? a început retragerea germanilor. Pe urmele germanilor care se retrag înainteaz? francezii. În ziua de 12 noiembrie, Berthelot prime?te ?i transmite ?tirea încheierii armisti?iului general pe toate fronturile ?i a încet?rii oric?rei opera?ii de lupt?.

Pe ruinele Imperiului Habsburgic, popoarele fostei monarhii se gr?beau s? se organizeze în state na?ionale. În timpul r?zboiului Bucovina a trecut rând pe rând sub domina?ia ru?ilor ?i a austriecilor. La 8 noiembrie 1918 armata român? a trecut vechea grani?? ?i a c?lcat pe p?mântul fr??esc al Bucovinei. Bucovina, col?ul cel mai vechi de ?ar? moldoveneasc?, se lipea iar la trupul ??rii Mam?. La Cern?u?i, la 15/28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei sub pre?edin?ia lui Iancu Flondor a hot?rât cu o majoritate zdrobitoare „unirea necondi?ionat? pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare cu Regatul României."

La 1 Decembrie 1918, Regele reintra în capitala ??rii în fruntea armatei sale eroice. În aceea?i zi, de 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, în vechea capital? a lui Mihai Viteazul, se încheia în acelea?i momente, în aceea?i atmosfer? de mare s?rb?toare prin voin?a na?iunii române, adunat? din toate col?urile Ardealului, cel mai m?re? act al istoriei Neamului Românesc. Multimilenara cetate a Albei Iulia fusese aleas? pentru a ad?posti între zidurile ei pe reprezentan?ii poporului românesc al Ardealului, în cea mai mare zi din istoria acestui popor, 1 Decembrie 1918. Adunarea de la Alba Iulia s-a ?inut într-o atmosfer? s?rb?toreasc?. Peste 100.000 de oameni s-au adunat în aceast? zi spre a fi de fa?? la actul cel mai m?re? al istoriei românilor. Au venit 1228 de delega?i oficiali, reprezentând toate cele 130 de cercuri electorale din cele 27 comitate române?ti.

R?zboiul României înc? nu se încheiase. Va urma înc? un an de lupte grele pentru doborârea definitiv? a vechilor du?mani ?i pentru consolidarea Marii Uniri de la Alba Iulia. M?celurile în mas? la care începuser? s? se dedea g?rzile ungure?ti asupra românilor din Ardeal, erau semnele prevestitoare ale unor vremuri furtunoase. În adâncul con?tiin?ei tuturora era convingerea c? procesul milenar dintre români ?i unguri va trebui s? fie rezolvat definitiv cu sabia. R?zboiul româno-maghiar a început cu ofensiva trupelor române din 16 aprilie 1919 din Mun?ii Apuseni. Doar dou? zile le-au trebuit trupelor române pentru a sparge frontul unguresc. Luptele au continuat pe teritoriul Ungariei. B?t?lia de pe Tisa a început pe 17 iulie 1919, pe 26 iulie trupele ungare au fost învinse definitiv, iar în 4 august 1919 armata român? a ocupat Budapesta, capitala Ungariei. Armata român? repurtase o biruin?? str?lucit? ?i binemeritat? în campania din Ungaria. Aceasta era încoronarea str?daniilor noastre, ce consfin?ea Marea Unire de la Alba Iulia.

La 4 iunie 1920 s-a pronun?at unul din marile verdicte ale istoriei. La Trianon, în Versailles s-a semnat tratatul de pace între Ungaria ?i Puterile aliate. Tratatul pentru recunoa?terea Unirii Basarabiei cu România s-a semnat la 28 octombrie 1920 la Paris de delega?ii Fran?ei, Angliei, Italiei ?i Japoniei, de o parte ?i ai României de alt? parte.
Anul 2017 trebuie s? se numeasc?: „M?r??ti, M?r??e?ti, Oituz - 100".

footer