Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Dr. Valeriu Avram, Cercet?tor ?tiin?ific & Comandor Av. (r) Dr. Marius-Adrian Nicoar?   
Duminică, 06 August 2017 19:50

Lupta aeriana 1917Pe frontul de la M?r??e?ti, avia?ia român? dispunea de aproximativ 90 de avioane, toate de produc?ie francez? cu caracteristici tactico-tehnice asem?n?toare celor germane ?i austro-ungare. În timpul desf??ur?rii opera?iilor militare, germanii au adus pe front noi unit??i de avia?ie dotate cu aparate de zbor performante, superioare în ceea ce prive?te viteza ?i armamentul de bord. Spargerea frontului de c?tre germani în ziua de 24 iulie/6 august 1917 în sectorul P?durea Neagr? ?i retragerea trupelor ruse?ti de infanterie ale D.34, au fost confirmate ?i de echipajul din Esc. F.7 format din lt. pilot Cicerone Ol?nescu - lt. obs. Grigore Gafencu, validând astfel informa?iile relatate de echipajul R?ducanu Vâscea - Ermil Gheorghiu din Esc. F.4. La nivelul conducerii M.C.G.R., situa?ia era apreciat? ca foarte critic?, întrucât capacitatea de rezisten?? a trupelor ruse era pus? sub semnul îndoielii, iar ofensiva german? a surprins marile unit??i române?ti în curs de deplasare pe noul front.

Un prizonier german din Regimentul 26 Bavarez (Divizia 12 Bavarez?) capturat la M?r??e?ti, la 18 septembrie 1917, avea notat într-un carnet, urm?toarele însemn?ri: „...6 august 1917. Aproape a trebuit s? fugim continuu 2 km prin cel mai îngrozitor foc de baraj, prin vii ?i tufi?uri. Avioanele inamice, ca ni?te ulii de prad? ?i-au lansat bombele peste noi ?i mul?i din camarazi au pierit. Nici la Verdun nu am v?zut un a?a îngrozitor foc care venea ?i din cer ?i de pe p?mânt"[34]. Mai mult, prin Ordinul nr. 693 din 24 iulie/6 august 1917, gl. L. G. Kornilov, comandantul ?ef al Armatei Ruse i-a decorat pe urm?torii ofi?eri aviatori români: cpt. Panait Cholet, comandantul Esc. F.2 cu Ordinul „Sfântul Stanislav" clasa a II-a, cpt. Mircea Zorileanu din Esc. F.2 ?i lt. Gheorghe Mih?ilescu din Esc. N.1, cu Ordinul „Sfânta Ana" clasa a II-a, „pentru fapte de arme deosebite"[35]. Pentru misiunile executate în aceea?i zi chiar pe linia frontului, lt. pilot Cicerone Ol?nescu ?i slt. obs. Gheorghe Cre?eanu din Esc. F.7 au fost decora?i prin Î.D.R. nr. 1816 din 14 august 1918 cu Ordinul „Steaua României" cu spade în gradul de Cavaler ?i panglic? de Virtute Militar?. Aceea?i înalt? distinc?ie a primit-o ?i lt. obs. Petre Cr?ciunescu din Escadrila F.4 „pentru bravura ?i iscusin?a cu care a zburat în timpul luptelor de la M?r??e?ti, în cursul c?ruia a fost r?nit"[36].

Apreciind c? for?area Siretului nu avea sor?i de izbând? datorit? tirului eficace al artileriei române, în diminea?a zilei de 25/7 august 1917, feldmare?alul August von Mackensen, comandantul grupului de armate de la flancul stâng al frontului românesc - ce conducea nemijlocit ofensiva inamic? -, a mutat direc?ia de efort a Corpului 1 Armat? Rezerv? German mai la vest de Siret, în sectorul Doaga, linia de cale ferat? cu direc?ia spre M?r??e?ti. Dar la sfâr?itul celei de-a doua zile a ofensivei Puterilor Centrale de pe frontul românesc, situa?ia de ansamblu r?m?sese favorabil? for?elor româno-ruse. De?i cu efectivele mult diminuate, acestea se men?inuser? pe pozi?ii, cauzând pierderi importante atacatorilor. Rezisten?a deosebit? a românilor a determinat o nou? modificare a direc?iei ofensivei inamice, feldmare?alul Mackensen mutând efortul principal mai la vest de calea ferat?, pe direc?ia P?tr??cani, ?i introducând în lupt? noi unit??i.

În noile condi?ii, necesit??ile frontului au determinat o nou? reparti?ie a unit??ilor de avia?ie ordonat? de lt. col. De Vergnette Delamotte, directorul Aeronauticii din M.C.G.R., dup? cum urmeaz?[37]:
- la dispozi?ia A.1.R. escadrilele N.11, F.7 ?i companiile de aerosta?ie 3, 4 ?i 5 care fuseser? subordonate M.C.G.R., Începând cu ziua de 26 iulie/8 august 1917, aceast? armat? avea în subordine: dou? escadrile de vân?toare; dou? escadrile de recunoa?tere ?i reglarea tirului; o escadril? de recunoa?tere îndep?rtat? ?i bombardamen; precum ?i companiile de aerosta?ie 3, 4 ?i 5.
- Esc. F.4 Recunoa?tere a fost pus? provizoriu la dispozi?ia C.8.A.Ru., cu aerodromul la Domne?ti;
- Esc. F.5 se subordona Grupului de artilerie grea colonel Paplica. Pentru o perioad? scurt? de timp, trecea în repaus;
- Esc. N.10 Vân?toare-Bombardament, cu terenul de zbor la Boto?ani, asigura protec?ia regiunii de nord c?reia i se ad?uga un avion C.G.4 pentru survolarea c?ilor de acces ale inamicului;
- Esc. B.M.8, cu terenul de zbor la Vân?tori, r?mânea la dispozi?ia M.C.G.R.;
- la nevoie se înfiin?a o escadril? dotat? cu trei avioane de vân?toare pentru ap?rarea ora?ului Ia?i de eventualele atacuri ale avia?iei inamice.
- ?coala de zbor de la Boto?ani se deplasa la Ia?i, ulterior a plecat la Odessa[38].

Un alt prizonier infanterist din Regimentul 15 Rezerv? Bavarez (Divizia 70 German?) declara la interogatoriu: „Am admirat curajul aviatorilor români ?i îndr?zneala lor în lupt?, coborând la în?l?imi mici ?i aruncând cu bombe sau tr?gând cu mitralierele de bord. Numero?i aviatori inamici au zburat deasupra pozi?iilor noastre, f?r? ca artileria antiaerian? s? fi tras în ei, dup? cum trebuia. Impresia este cu atât mai dezagreabil?, cu cât tunurile contra aeronavelor românilor trag aproape întotdeauna foarte exact"[39].

Pe 26 iulie/8 august 1917, avia?ia austro-ungar? a bombardat One?tiul. Încercând s? ajung? în zona M?r??e?ti, avioanele Hansa Brandenburg C.I. din Flik 31 au fost interceptate ?i atacate de avioanele române?ti de vân?toare, ce au reu?it s? avarieze grav aparatul Hansa Brandenburg C.I. seria 67.40, la bordul c?ruia se afla echipajul format din cpt. pilot Aurel Schiavon ?i lt. obs. Josef Schuff. Aparatul Hansa Brandenburg C.I., cu foc la bord, a aterizat for?at în liniile române?ti, aviatorii inamici reu?ind s? ajung?, dup? câteva zile, în liniile germane[40].

La 27 iulie/9 august 1917, a avut luc o întâmplare aeronautic? neobi?nuit?. B?t?lia de la M?r??e?ti era în plin? desf??urare; lupte aprige se desf??urau ?i pe frontul A.2.R. prin trecerea la ofensiv? a Grupului de armate Gerok. Slt. obs. Dumitru B?dulescu din Esc. F.6 a primit ordin s? survoleze liniile inamice pân? la Târgu Secuiesc ?i s? fotografieze cele mai importante obiective. La ora 8.10, Farman-ul nr. 3236 pilotat de sg. francez De Triquerville a intrat în liniile inamice. Ceva mai sus ?i undeva în dreapta, zbura Nieuportul nr. 1481 pilotat de lt. de marin? av. Gheorghe Mih?ilescu, un maestru al luptelor aeriene. Veghea de la distan?? ca F. s? nu fie atacat de avioanele austro-ungare sau germane. Dup? ce a fotografiat cele dou? aerodromuri de la Târgu Secuiesc, echipajul Triquerville - B?dulescu s-a întors spre baza aerian?. Nu intrase în liniile noastre, când o rafal? a trecut ca un fulger pe deasupra carlingii avionului F.40. Un avion tip Oeffag C.II, seria 52.63 de recunoa?tere ?i bombardament care îndeplinise o misiune în liniile noastre ?i se întorcea ?i el acas?, a luat Farmanul cu asalt. Lt. av. Gheorghe Mih?ilescu a atacat în picaj ?i din câteva salve scurte, a incendiat avionul inamic, care, cu foc la bord, a aterizat for?at între linii, mai aproape de prima tran?ee româneasc?.

Slt. Dumitru B?dulescu urm?rise prin binoclu toate manevrele echiajului austro-ungar ?i a v?zut cum obs. încerca s? se desprind? din Oeffagul cuprins de fl?c?ri. I-a f?cut semn pilotului De Triquerviile ?i avionul F.40 a aterizat în apropierea epavei care ardea. S-a dat jos din carling? ?i l-a scos pe ofi?erul observator inamic din ceea ce mai r?m?sese din aparat, a?ezându-l într-un loc mai ferit, apoi l-a scos din avion ?i pe pilot, dar acesta murise din cauza r?nilor ?i avionului F.40, întrucât acesta avea ambele picioare r?nite. Dup? ce F. a decolat, slt. B?dulescu a rupt-o la fug? spre liniile române?ti. În tot acest timp, nimeni n-a tras nici un foc de arm?, infanteri?tii din ambele p?r?i ale frontului au r?mas ului?i de ceea ce se petrecuse între linii. A doua zi, un avion austriac Hansa Brandenburg C.I. a survolat One?tiul, unde î?i avea aerodromul Esc. F.6, lansând un mesaj lestat în limba francez?, cu urm?torul con?inut: „Aviatorilor români. Domnilor! În ziua de 9 august 1917, unul din avioanele noastre a fost lovit în lupt? aerian? aproape de Cota 408, la sud de Groze?ti. Dup? numeroase c?ut?ri, am g?sit aparatul distrus ?i corpul neînsufle?it al pilotului (soldatul frunta? Adolf Rabel), dar nici urm? de ofi?erul observator locotenentul Francisc Xavier Schlarbaum. A?adar, avem onoarea ?i rug?mintea de a v? cere cu profund respect s? ne informa?i dac? sus-numitul ofi?er, camaradul nostru este prizonier ?i unde se g?se?te acum. V? rug?m s?-l îngriji?i dac? este r?nit, cu cea mai mare aten?ie. Cu mul?umirile noastre anticipate. O companie de avia?ie austro-ungar?"[41].

Lt. obs. Francisc Xavier Schlarbaum din Flik 31 fusese transportat cu avionul la Ia?i ?i medicii români l-au operat imediat, salvându-i picioarele de la amputare. F?r? s? mai întârzie o clip?, slt. B?dulescu a lansat un mesaj lestat la Târgu Secuiesc care con?inea o relatare a celor întâmplate. Mai mult, pentru a înl?tura orice dubii, mesajul s?u fusese dublat cu o scrisoare a celui r?nit. Mai bine de o s?pt?mân? A.A. austro-ungar? ?i german? nu tr?sese nici un foc în acea zon?: se primise ordin în acest sens, pilo?ii români fiind a?tepta?i cu ve?ti. Apoi, totul a intrat în normalul impus de legile r?zboiului. Slt. Dumitru B?dulescu ?i camarazii s?i, cum se ivea prilejul d?deau o fug? cu avionul pân? la Ia?i, s? vad? ce mai face prizonierul lor, de fiecare dat? ducându-i câte ceva din modestele lor ra?ii: ?ig?ri, dulciuri sau fructe. Impresiona?i de comportamentul aviatorilor no?tri, aviatorii austro-ungari au lansat la One?ti un colet mare, care con?inea haine pentru camaradul lor r?nit, ciocolat? ?i câteva sticle de ?ampanie pentru cei care i-au salvat via?a.

Dup? ce aviatorii din Esc. F.6 i-au dus pachetul, lt. Francisc Schlarbaum le-a adresat mul?umirile sale în scris. Iat? con?inutul scrisorii: „Vitejilor aviatori de la One?ti! În situa?ia în care m? aflu în momentul de fa??, nu pot face altceva decât s?-mi exprim totalul meu respect ?i admira?ia mea profund? pentru tot ceea ce a?i f?cut pentru mine, salvându-mi via?a ?i primejduind-o pe-a voastr?. Îmi exprim aceea?i admira?ie pentru lupta dus?, pentru atacul deosebit de dur ?i t?ios, executat asupra avionului nostru. În aer, suntem inamici, pe p?mânt a?i dovedit a fi oameni adev?ra?i, buni cre?tini ?i camarazi"[42].

În cronica încle?t?rilor de la M?r??e?ti, 28 iulie/10 august 1917 a fost o zi sângeroas?. M.C.G.R. a hot?rât ca în dup?-amiaza zilei s? execute o contralovitur? pe tot frontul D.5 ?i 9 I.R., aceasta fiind combinat? cu o lovitur? dat? de cele dou? divizii ruse (13 ?i 17 infanterie) pe flancul vestic al intrândului realizat de inamic de-a lungul c?ii ferate ?i ?oselei M?r??e?ti - Foc?ani. Zburând continuu deasupra frontului, avioanele române?ti au fost „ochii b?t?liei", observatorii aerieni au transmis prin t.f.f. comandantelor terestre, date ?i informa?ii pre?ioase, indicând continuu ceea ce se întâmpla în toate sectoarele frontului[43].

Intensificarea bombardamentelor aeriene române?ti în liniile inamice în zona Foc?ani - M?r??e?ti a fost men?ionat de gl. von Morgen, în Darea de seam? din 29 iulie/11 august 1917 trimis? Înaltului Comandament al trupelor Puterilor Centrale care ac?ionau pe frontul nostru. Documentul con?ine ?i urm?toarea apreciere: „Dup? trecerea Pa?telui rusesc (ortodox - n.a.), situa?ia devine din ce în ce mai încordat?, avioanele inamice bombardau adesea Foc?anii"[44]. Analizându-se situa?ia de ansamblu a for?elor dispuse pe frontul de la M?r??e?ti, la interven?ia gl. Constantin Presan, Înaltul Comandament al frontului român a decis, în acord cu aliatul rus, numirea în ziua de 30 iulie/12 august 1917 a gl. Eremia Grigorescu în fruntea trupelor româno-ruse de la M?r??e?ti. C?tre sear?, comandantul A.1.R., gl. de divizie Eremia Grigorescu, a semnat Ordinul de Zi nr. 96/1917, prin care aducea elogii avia?iei, mul?umindu-i pentru eforturile f?cute ?i contribu?iile aduse în luptele de la M?r??e?ti. Documentul sublinia: „În crâncenile lupte date de la 24 iulie la 6 august 1917, un ajutor nepre?uit a fost dat de unit??ile Grupului 2 Aeronautic. Recunoa?teri de armat?, ar?tând mi?c?rile dinapoi ale inamicului, recunoa?teri de sector, reglaje, fotografiii, zboruri de vân?toare, ascensiuni permanente s-au executat cu un admirabil avânt. Dar faptele care au stârnit admira?ia tuturor ?i unde a?i ar?tat cel mai frumos spirit de sacrificiu, sunt cele în cursul zborurilor pentru leg?turi de infanterie, când, f?r? a ?ine seama de pericole, v-am v?zut zburând la în?l?imi foarte mici, deasupra liniilor vr?jma?e, pentru a putea aduce ?tiri precise în mijlocul întunericului cauzat de bombardamentele de artilerie. Atunci când în vuietul asurzitor nu v? vedeam decât pe voi, nu primeam decât de la voi ?tiri c? n?v?litorii au fost st?vili?i, c? valurile du?mane s-au sf?râmat ?i dau înapoi ?i totodat? trei avioane inamice doborâte sunt proba b?rb??iei aviatorilor în lupt?. Pentru toate acestea, aduc mul?umirile mele comandantului de Grup, pentru priceperea cu care a condus lucr?rile aeronautice, comandan?ilor de escadrile, pilo?ilor ?i observatorilor din avion ?i balon, pentru modul deosebit cum au lucrat cu escadrilele ?i cu baloanele, pentru curajul admirabil ?i spiritul de sacrificiu de care au dat dovad?, dispre?uind moartea, mecanicilor, pentru bunul mers al avioanelor, gata de zbor la orice moment. Prin mine, întreaga ?ar? este recunosc?toare"[45].

Luptele de ap?rare de la M?r??e?ti desf??urate în zilele de 1/14 - 3/16 august 1917 s-au caracterizat prin încetinirea pe moment a ritmului ofensivei germane, prin introducerea succesiv? în lupt? a diviziilor A.1.R. ?i oprirea inamicului pe aliniamentul: Bilie?ti - P?durea Neagr?, est - Ciu?lea - Str?jescu - p?durea Prisaca, exclusiv B?lt?re?u, nord Ti?i?a - Str?oane - ?erbe?ti. Activitatea deosebit? desf??urat? de aviatorii români din Esc. F.5 care au îndeplinit misiuni pentru C.47.A.Ru., a fost eviden?iat? ?i în Ordinul de Zi nr. 79/1917 al acestei mari unit??i aliate. Iat? con?inutul documentului: „În timpul prepara?iunii ultimelor opera?iuni, Escadrila F.5 a adus Corpului cele mai mari servicii printr-o munc? intensiv?. Recunoa?terile directe, cât ?i cele fotografice executate pe m?sur? ce inamicul se fortifica, au dat posibilitatea tuturor oamenilor din Corp de a cunoa?te în mod exact pozi?iile ce trebuiau atacate. Au fost fotografiate 50 de tunuri ale inamicului în baterii, ceea ce ne-a permis s? facem cu deplin succes prepara?ia de artilerie timp de patru zile. Toate bateriile au fost reglate cu ajutorul curajo?ilor aviatori români. Începând din prima zi a luptei de artilerie ?i în timpul celor trei zile care au urmat, aviatorii români au observat cu aten?ie rezultatele tirului nostru, cu un curaj deosebit ?i o exactitate admirabil?. Ei au procurat imediat Statului major al C. 47 Armat? Informa?ii foarte bune asupra distrugerilor ?i au dat posibilitatea ca în câteva ore s? se poat? face cunoscut prin crochiuri rezultatul prepara?iei de artilerie de c?tre toate trupele. Pentru activitatea remarcabil? ?i activitatea în serviciul ordonat, mul?umesc în mod cordial comandantului F.5 c?pitanului Irimescu Radu, pilo?ilor Dumitrescu (Ion - n.a.), Teodorescu (Dumitru - n.a.), Minier, observatorilor P?unescu (Aurelian - n.a.), Ballet (Alphred - n.a.), Ioanid Ralea (Ioan - n.a.), Popovici (?tefan - n.a.), Alim?nescu (Theodor - n.a.) ?i întregului personal al escadrilei. Comandantul Corpului 47 Armat? Rus, general locotenent Kotzebue"[46].

Apogeul B?t?liei de la M?r??e?ti a fost atins în ziua de de 6/19 august 1917. Înc? din primele ore ale dimine?ii, inamicul a dezl?n?uit o formidabil? preg?tire de artilerie, înso?it? de trageri cu proiectile umplute cu gaze asfixiante îndreptate cu prec?dere asupra D.9, 10 ?i 13.I.R. A fost totodat? ziua în care avia?ia a demonstrat c? era o arm? puternic? de care trebuia s? se ?in? seam?. Echipajele unit??ilor avia?iei de recunoa?tere au fost „ochii" comandamentelor terestre în aer, aviatorii au v?zut ceea ce se petrecea în sectoarele principale ale frontului ?i au transmis prin t.f.f. date ?i informa?ii deosebit de importante, care au contribuit substan?ial la victoria Armatei Române. Utilizarea celor 12 escadrile în marea confruntare de la M?r??e?ti a imprimat un caracter modern al ac?inuilor de lupt?, Comandamentele A.1 ?i 2.R. beneficiind efectiv de aportul acestei noi arme. Nu întâmpl?tor, comandan?ii cei mai importan?i ai armatelor germane de pe frontul nostru, au subliniat contribu?ia avia?iei române la e?ecul ofensivei germane de la M?r??e?ti. Astfel, în Darea de seam? a Corpului 1 de Rezerv?, gl. von Morgen, analizând cauzele înfrângerii de la M?r??e?ti, ar?ta c? una din aceste cauze s-a datorat ,,activit??ii avia?iei inamice foarte vie ce se concentreaz? mai ales pe frontul de atac ?i pe teatrul dinapoi. Avioanele inamice luar? adesea parte la lupte ?i aruncar? de la în?l?ime mic? bombe asupra trupelor atacului ?i traser? asupra lor cu mitraliera. Cât de mult au suferit comandamentele ?i trupele noastre, de pe urma aeronauticii din fa?a lor"[47].

În intervalul 7/20 august - 21 august /3 septembrie 1917, luptele de la M?r??e?ti s-au redus ca intensitate. Ac?iunile de lupt? s-au rezumat la unele atacuri locale cu subunit??i sau companii, pentru îmbun?t??irea aliniamentelor pe care se g?seau, incursiuni sau ac?iuni de cercetare ?i, mai ales, numeroase dueluri de foc între grup?rile de artilerie adverse. Cu totul altfel st?teau lucrurile în ceea ce prive?te r?zboiul aerian. În perioada 24 iulie/6 august - 6 iulie/19 august 1917, avia?ia Puterilor Centrale, de?i numeroas?, n-a reu?it s? execute multe misiuni pe cele dou? mari fronturi române?ti, c?ci aviatorii no?tri au fost continuu în aer ?i n-au trecut peste zbur?torii no?tri. Incepând cu 7/20 august 1917 se constat?, din studiul documentelor militare oficiale ale timpului, o intensificare a zborurilor escadrilelor Puterilor Centrale în liniile române?ti, de aici ?i luptele aeriene zilnice ale acestora cu aviatorii no?tri ?i alia?ii francezi.

Ziua de 8/21 august 1917 a fost cea mai spectaculoas?, întrucât Aeronautica român? a ob?inut ?apte victorii aeriene, fapt f?r? precedent în cursul R?zboiului de Întregire Na?ional?. Aceast? zi deosebit? s-a încheiat ?i cu un bombardament de noapte executat de aviatorii din Esc. B.M.8. Începând de la sfâr?itul lunii august ?i pân? la armisti?iu, aviatorii francezi ?i români ai acestei escadrile de bombardament au atacat cu bombe, noapte de noapte, obiective inamice importante. Dar ?inta principal? a fost Foc?aniul cu cele trei aerodromuri germane aflate aici, precum, gara ?i depozitele de muni?ii ?i materiale. A?adar dac? pe frontul terestru se constata o acalmie, în aer, r?zboiul aerian continua. Aviatorii români au îndeplinit pân? la sfâr?itul lunii august numeroase misiuni de recunoa?tere în liniile inamice, de reglare a tirului sau de bombardament[48]. Principalele baze aeriene ale Puterilor Centrale de pe frontul românesc aflate la Foc?ani, Târgu Secuiesc, Covasna ?i C?tina (Katolna) au fost fotografiate de echipajele Ioanin - B?dulescu din Esc. F.6 ?i Bretonnière-Marinescu din Esc. C.12. La Foc?ani s-au descoperit 3 noi hangare-corturi, iar la sud de calea ferat?, spre caz?rmi - 14 hangare-corturi dispuse în semicerc. La Târgu Secuiesc, aviatorii din Esc. F.6 au fotografiat cele dou? aerodromuri din partea de sud a ora?ului, dotate cu 24 de hangare ?i dou? baterii de A.A. de 105 mm[49].

Comunicatul oficial nr. 361 al M.C.G.R. din 9/22 august 1917 men?iona c? A.A. român? a avariat un L.V.G. german din Staffel 267 cu baza la Foc?ani, echipajul inamic a aterizat for?at în liniile române?ti, lâng? satul Dumbr?veni, fiind nevoit s? se predea trupelor române[50]. În diminea?a zilei de 10/23 august 1917, avioanele austro-ungare au survolat ora?ele Târgu Ocna ?i Bac?u. Echipajul din Flik 44 F format din subofi?erul pilot Hefthy Frigyes ?i lt. obs. Wilhelm Schwartz (Hansa Brandenburg C.I. seria 69.79) a atacat un avion rusesc de recunoa?tere ?i l-a doborât în fl?c?ri. Aparatul aliat s-a pr?bu?it la nord de Târgu Ocna, aviatorii ru?i pierzându-?i via?a. În timpul luptei aeriene, lt. Schwartz a fost grav r?nit[51]. La 12/25 august 1917 s-a executat o recunoa?tere îndep?rtat? ?i o misiune special? în spatele liniilor inamice. La ora 5.00 diminea?a, avionul F.40 nr. 3315 pilotat de plt. maj. Tase Rotaru ?i-a luat zborul de pe aerodromul de la Domne?ti. A trecut liniile inamice ?i a lansat un ofi?er din Serviciul de informa?ii, Biroul 2, în zona Buz?u - Râmnicu S?rat[52].

Dup? o pauz? de opt zile, renun?ând la tentativa de a ocupa M?r??e?tii, Comandamentul A.9.G. a hot?rât reluarea ac?inunilor în scopul atingerii liniei de vest a V?ii Z?br?u?ului, cu inten?ia de a cuceri în?l?imea Muncelu ?i pozi?iile de pe în?l?imile dintre Fi?ione?ti, Varni?a ?i Dealul Leului. Dup? un puternic bombardament de 4 ore ?i 30 de minute, inamicul a atacat în ziua de 15/28 august 1917, în sectorul Muncelu, la punctul de jonc?iune dintre D.124 ?i 14 I.Ru. C.18.Rez.Ge. a trecut la ofensiv? pe un front de aproape 2 km, regimentele ruse?ti n-au putut face fa?? atacului ?i au cedat Muncelu. La ora 12.45, inamicul ie?ise cu for?ele principale ale Corpului Alpin ?i D.217.I.Ge. pe un aliniament situat pe în?l?imile de la nord de localitate. Avioanele de recunoa?tere ale Grupului 2 Aeronautic au executat supravegheri în sectorul M?r??e?ti, informând comandamentele trupelor terestre despre mersul opera?iilor[53].

Activitatea deosebit? desf??urat? de aviatorii români în luna august se poate vedea ?i din num?rul mare de ore de zbor efectuate pe front. Plt. de marin? av. Ioan Muntenescu din Esc. N.11 a totalizat 50 de ore, slt. Egon Nasta (N.11) 47 ore ?i 30 minute, lt. Vasile Craiu 41 de ore ?i 45 de minute (în perioada 14 - 31 august), plt. aviator Paul Magâlea 35 de ore ?i 45 de minute. Dintre pilo?ii din escadrilele de recunoa?tere, submaistrul Dumitru Rosetti (F.2) a realizat 74 de ore ?i 30 de minute iar plt.maj. Bucur Stan 71 de ore ?i 15 minute. Ofi?erii observatori au executat ?i ei numeroase misiuni. Cpt. M?ic?nescu a totalizat 44 de ore ?i 25 minute iar slt. Gheorghe Stâlpeanu (F.6) a realizat 39 de ore ?i 38 minute[54].

Ziua de 20 august/2 septembrie 1917, a fost tensionat?, aviatorii no?tri au sus?inut mai multe lupte aeriene. Pilo?ii de vân?toare Gheorghe Mih?ilescu, Nicolae M?nescu ?i Ioan Georgescu din Escadrila N.1 s-au luptat cu avioane Hansa Brandemburg C.I. ?i K.D-uri austro-ungare. Aviatorii: Egon Nasta, Vasile Craiu ?i Ioan Muntenescu din Escadrila N.11 s-au confruntat cu adversarii lor de la Foc?ani, dou? avioane germane fiind avariate în timpul luptelor aeriene[55]. În noaptea de 20 august /2 septembrie 1917 bombardierele Breguet - Michelin nr. 267 ?i nr. 256 au lansat 40 de bombe „Michelin" asupra g?rii din Foc?ani cu rezultate deosebite. Începea seria atacurilor de noapte ale acestei escadrile franco-române, asupra unor obiective inamice, respectiv portul ?i docurile de la Br?ila, g?rile din localit??ile Traian, Romanul ?i Foc?ani, aerodromurile, depozitele de muni?ii ?i carburan?i. Aviatorii alia?i foloseau pentru prima dat? pe frontul românesc o tactic? nou? - bombardamentul tip „pendul". Echipajele din Escadrila B.M.8 decolau la ora 20.00, de pe aerodromul de la Vân?tori (Gala?i), aterizau pe terenul de zbor de la C?lm??ui ?i la ora 1.00 noaptea bombardau un anumit obiectiv din cele enumerate mai sus. Aviatorii se întorceau pe terenul de zbor de la C?lm??ui, alimentau cu muni?ii ?i carburan?i bombardierele ?i în drumul lor spre aerodromul de baz? î?i lansau înc?rc?tura asupra altor obiective inamice. În felul acesta, serviciile speciale germane erau derutate ?i nimeni nu ?tia practic, unde se afla aceast? unitate de elit?.

În ziua de 21 august/3 septembrie 1917 se încheia cea de-a treia etap? a marii b?t?lii de la M?r??e?ti, Înaltul Comandament al trupelor Puterilor Centrale fiind obligat s? renun?e la ofensiv?, trecând în ap?rare. În aceast? ultima parte a b?t?liei, for?ele române sprijinite puternic de avia?ie au resprins încerc?rile trupelor Puterilor Centrale de a ie?i cu marile sale unit??i din mun?i spre o zon? cu teren favorabil relu?rii ofensivei, trecând în ap?rare, probând astfel vitejia Armatei Române, a personalului navigant, în timpul marilor b?t?lii de la M?r??e?ti. Astfel, în perioada 19 iulie/1 august ?i 19 august/1 septembrie 1917 Aeronautica român? a ob?inut 22 de victorii aeriene, aviatorii francezi 6 iar ru?ii au realizat 2 victorii. Au fost avariate grav în urma luptelor aeriene cu aviatorii no?tri 6 avioane germane ?i austro-ungare[56].

Concluzion?m c? aeronautica o fost intens utilizat? pe frontul de la M?r??e?ti, ceea ce a imprimat un caracter modern luptelor duse de Armata Român?, dotat? la acel moment cu aeroplane noi, cu performan?e asem?n?toare celor ale inamicului. Astfel aviatorii au zburat continuu deasupra frontului, fiind în permanen?? în misiuni de leg?tur? sau de recunoa?tere, prin intermediul aparatelor t.f.f., cu comandamentele terestre, semnalând acestora tot ceea ce se întâmpla în dispozitivele de lupt? ale inamicului, - informa?ii pre?ioase, exacte. De aceea au fost considera?i „ochii comandamentelor terestre/ochii b?t?liei". Misiunile de bombardament aerian s-a desf??urat ziua ?i noaptea contribuind la executarea cu succes a opera?iile terestre, inclusiv prin misiuni speciale de colaborare cu serviciile de informa?ii, iar avia?ia de vân?toare a asigurat protec?ia avioanelor de recunoa?tere ?i de bombardament, asigurând suprema?ia aerian? a românilor.

Inamicul aerian a fost redutabil, cu o experien?? de r?zboi considerabil?, având la dispozi?ie resurse umane ?i o logistic? militar? consistent?. O men?iune aparte este de f?cut în ceea ce prive?te utilizarea bombardamentelor aeriene germane, austro-ungare, sau bulgare, asupra popula?iei civile, inclusiv cu mijloace bacteriologice. Re?inem ?i faptul c? pe timpul B?t?liei de la M?r??e?ti au impresionat enorm atât exactitatea informa?iilor aeriene cât ?i caracterul zbur?torilor români - pilo?i, observatori sau aerostieri. A fost totodat? etapa final? a romantismului ?i cavalerismului aerian, a c?ror spirit s-a manifestat din plin la aviatorii români, nu numai pe timpul acestei b?t?lii. Ace?tia s-au dovedit a fi temerari, tenaci ?i devota?i idealului na?ional. Nu în ultimul rând este necesar? eviden?ierea camaraderiei româno - franceze, manifestat? la cele mai ridicate cote în domeniul aviatic prin dese misiuni comune ?i echipaje mixte. Transferul tehnologic, procedural, tactic sau strategic, în domeniul aeronautic a fost realizat rapid, aproape f?r? bariere de comunicare sau interese ascunse. În final s? remarc?m ?i faptul c? înclusiv în momemtele de lini?te ale luptelor terestre, r?zboiul aerian a continuat, iar misiunile avia?iei nu au încetat, ba chiar ?i - au men?inut intensitatea.
- Va urma -

Not?: Textul face parte din comunicarea prezentat? în cadrul Sesiunii de Comunic?ri ?i Dezbateri ?tiin?ifice „2016 - 100 de ani de la R?zboiul de Intregire, 75 de ani de la R?zboiul de Reîntregire Na?ional?" - Maia, 2016 organizat? sub egida Academiei Oamenilor de ?tiin?? din România, în zilele de 9-10 septembrie 2016, de Filiala Maia-Catargi a Asocia?iei Cavalerilor de Clio ?i Asocia?ia ART-EMIS

-------------------------------------------------------------
[34] Strâmbeanu gl mr dr. Victor, Nicoar? cdor dr. Marius-Adrian, Barac mr Mircea, Stan cpt Daniel, Turturic? Sorin, Sult?noiu Adrian, Op. cit., p. 94
[35] Ibidem, fond Direc?ia Aeronauticii, ds. 31, f. 101
[36] „Monitorul Oastei", nr. 148 din 10 august 1918
[37] A.M.R., fond M.C.G., ds. 1291, f. 8
[38] Nicoar?, c?pitan comandor dr. Marius-Adrian, Stan, c?pitan Daniel, „?coala Aripilor Române?ti din Zili?tea-Boboc, Buz?u, de la Vlaicu 1 la I.A.R.-99 ?oim", Editura Editgraph, Buz?u, 2009, p. 21.
[39] A.M.R., fond M.C.G., ds. 294, f. 572
[40] O.S.K., fond 8531/60, p. 153
[41] Documentul original se afl? în arhiva personal? a prof. Mircea B?dulescu, fiul slt. D. B?dulescu
[42] N.a., dup? r?zboi, comandorul (cdor.) av. Dumitru B?dulescu a p?strat leg?tura cu aviatorul austriac, între cei doi zbur?tori s-a închegat o mare prietenie. La rândul s?u, col. av. Francisc Schlarbaum l-a vizitat împreun? cu familia, pe cel care-i salvase via?a. În toamna anului 1939, aflat în Germania într-o misiune oficial? de achizi?ionare a avionului de vân?toare Heinkel (He.) - 112, cdor. av. Dumitru B?dulescu a aflat cu stupoare c? prietenul s?u, gl. av. Francisc Xavier Schlarbaum fusese arestat pentru convingerile sale antinaziste ?i trimis într-un lag?r de concentrare. ,,A fost una din cele mai triste zile din via?a mea", m?rturisea celebrul aviator român în amintirile sale. Nici cdor. av. Dumitru B?dulescu – as al avia?iei române în anii R?zboiului de Întregire Na?ional?, n-a sc?pat de urgiile vie?ii. A suferit mul?i ani în închisoare, la Canal, pentru convingerile sale, dar acei ani grei în care a pierdut totul, nu l-au înfrânt. ?i-a p?strat demnitatea ?i onoarea pân? când a p?r?sit aceast? lume nerecunosc?toare.
[43] Avram Valeriu, Nicolescu Valeriu, Op.cit., p. 152
[44] „Aeronautica Român?", an I, nr. 1/1921, p. 269
[45] A.M.R., fond Armata 1, dosar 29, f. 24
[46] Ibidem, fond Direc?ia Aeronauticii, dosar 53, f. 113
[47] „Aeronautica Român?", an I, nr. 1/1921, p. 269
[48] A.M.R., fond Armata 1, ds. 163, f. 542
[49] Ibidem, f. 418
[50] A.M.R., fond M.C.G., ds, 294, f. 653
[51] Avram Valeriu, „Crucile negre". Avia?ia Puterilor Centrale deasupra României 1916-1917,...p. 176
[52] A.M.M.N., fond Diverse III, documentul nr. 1388
[53] A.M.R., fond Direc?ia Aeronauticii, ds. 73, f. 114
[54] Ibidem, ds. 28, f. 67, 137, 187, 190
[55] A.M.R, fond Direc?ia Aeronauticii, ds. 64, f. 186
[56] Avram Valeriu, Aeronautica român? în R?zboiul de Întregire Na?ional? 1916-1919,...p. 318

footer