Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Dr. Valeriu Avram, Cercet?tor ?tiin?ific & Comandor Av. (r) Dr. Marius-Adrian Nicoar?   
Miercuri, 02 August 2017 14:40

Lupta aeriana Romania 1917 - 2Prescurt?ri utilizate în text:

- AA - Artilerie Antiaerian?
- A9G - Armata 9 German?
- A2R - Armata 2 Român?
- A1Ru - Armata 1 Rus?
- A2Ru - Armata 2 Rus?
- F - Avion de recunoa?tere tip Farman
- H.F. . Avion de vân?toare Henri Farman
- (M.C.G.R.) Marelui Cartier General Român
- (R.G.A.) Rezerva General? a Armatei
- (Î.C.A.A.U.) Înaltul Comandament al Armatei Austro-Ungare
- (C.A.A.) Corpul Artileriei Antiaeriene
- de vân?toare Doppeldecker Kampf (K.D.)
(A.E.G.)Allgemeine Electrizitats Gesellschaft
- (L.V.G.Luftverkehrsgesellschsft
- (Esc. F.) Escadrila Farman 9 ?i
- (Esc. N.) Escadrila Nieuport
- t.f.f. - telegrafie f?r? fir

Armata Român? a ob?inut în ziua de 11/24 iulie 1917 un important succes militar, satul M?r??ti a fost eliberat, iar inamicul a fost alungat din pozi?ia fortificat? de pe Dealul M?n?stioara. S-au capturat 43 de tunuri ?i 1500 de prizonieri. La acest mare succes a contribuit ?i avia?ia prin numeroasele misiuni îndeplinite ?i prin sprijinul direct dat trupelor române[22]. Pentru ziua de 12/25 iulie 1917, Comandamentul A.2.R. a hot?rât s? continue ac?iunea ofensiv? în scopul alung?rii inamicului de pe Dealul Fântâna Puturoas? ?i a înainta cu aripa stâng? a dispozitivului s?u pân? la în?l?imile de pe stânga pâr?ului Vizantea. Succesul Armatei Române din primele dou? zile de ofensiv? a fost umbrit de situa?ia general? precar? de pe frontul oriental, guvernul provizoriu al Rusiei a decis retragerea de pe frontul din Moldova a unor trupe ?i deplasarea lor în Gali?ia ?i Bucovina. În aceste condi?ii, prin Ordinul de opera?ii nr. 34/1917, M.C.G.R. a hot?rât oprirea ofensivei, trupele A.2.R. r?mâneau pe pozi?iile din ziua de 12/25 iulie 1917. Prin acela?i ordin era amânat? ?i ofensiva ce urma s? se execute de A.1.R. pe frontul de la N?moloasa. Ambele armate primeau ordinul s?-?i grupeze for?ele astfel încât s? fie în m?sur? a face fa?? în bune condi?ii unor eventuale ac?iuni ofensive ale inamicului.

Apreciind c? ordinul de a opri unit??ile A.2.R. pe frontul care ajunsese în seara de 12/25 iulie nu putea fi executat, deoarece acel aliniament era cu totul nefavorabil, l?sând inamicului pozi?iile dominante de pe Dealul Silu, R?chita?ul Mare ?i Dealul Tiharale, gl. Alexandru Averescu a cerut M.C.G.R. continuarea ofensivei. Primind aprobarea din partea ?efului M.C.G.R., unit??ile A.2.R. au continuat luptele cu o ?i mai mare vigoare.

În ziua de 13/26 iulie 1917, la opera?ia ofensiv? a A.2.R. aeronautica a contribuit la succesul trupelor române, cele 12 escadrile române?ti fiind implicate direct în lupte. Gl. Friedrich von Gerock, recuno?tea într-un raport operativ din 13/26 iulie 1917, comportarea meritorie ?i curajul cu care s-au luptat trupele române în primele zile ale ofensivei sprijinite de avia?ie[23]. La 14/27 iulie 1917, timpul era frumos. Ziua de lupt? a debutat cu bombardarea trupelor inamice aflate pe în?l?imile Ro?chila. Au plecat în misiune, la ora 6.45, trei echipaje din Esc. F.2 formate din aviatorii: Rosetti - Gonta, Zorileanu - S?n?tescu ?i Alex?ndreanu - Brissand. La ora 9.05, acelea?i echipaje au bombardat o coloan? inamic? care se retr?gea de pe Valea Ca?inului spre Poiana Înc?rc?toarea. La ora 12.00, echipajul format din submaistrul pilot Dumitru Rosetti ?i slt. Ioan Barzon zbura pe Valea Ca?inului ?i ajungând la Cota 508 „am observat de la 700 m în?l?ime un convoi de c?ru?e ce se îngr?m?deau pe pod. Am lansat bombele la cap?tul podului ?i bombardamentul a avut ca efect producerea unei mari dezordini, solda?ii inamici fugeau spre p?dure ca s?-?i salveze via?a", nota în raportul s?u slt. obs. Ioan Barzon[24]. Totodat?, Aeronautica Militar? Român? a ob?inut trei victorii aeriene[25] iar A.A. român? a doborât un avion inamic tip ,,Skoda", în timp ce survola Valea Le?un?ului. La contactul cu solul „aparatul inamic s-a sf?râmat, pilotul mort iar observatorul, un locotenent, a fost r?nit" [26].

Ca urmare a noilor orient?ri survenite în planul de campanie pe frontul din Moldova, ac?iunile ce s-au desf??urat în intervalul de la 15/28 iulie la 19 iulie/1 august 1917, în cadrul b?t?liei de la M?r??ti, au c?p?tat un alt caracter. Ele nu au mai avut amploarea ?i ritmul sus?inut din primele zile. Aviatorii au sprijinit atacul regimentelor de infanterie. În ziua de 15/28 iulie 1917, echipajele române?ti au îndeplinit 12 misiuni de bombardament, fiind lansate asupra trupelor inamice aflate în retragere, coloanelor de vehicule, a altor obiective 101 bombe de diferite calibre (1250 kg exploziv). Ac?iunea ofensiv? a continuat în ziua de 16/29 iulie 1917 la aripa dreapt? a A.2.R., în timp ce Divizia 8 Infanterie Român? (D.8.I.R.) a h?r?uit inamicul retras la M?gura Ca?inului. Escadrilele de recunoa?tere ?i bombardament u?or au continuat ?i în aceast? zi s?-?i lanseze bombele asupra pozi?iilor inamice. La ora 17.00 s-a dezl?n?uit atacul infanteriei române pe tot frontul, artileria continuând s? trag? în adâncime. Aviatorii din Esc. F.2 au executat dou? zboruri de supraveghere a frontului în sectorul de atac, iar baloanele „Caquot" ale companiilor 3 ?i 5, s-au ridicat în aer, supraveghind frontul.

În ziua de 17/30 iulie 1917, trupele D.8.I.R. au reluat atacul împotriva pozi?iilor inamice de pe M?gura Ca?inului ?i Cornul M?gurei. Avia?ia de recunoa?tere ?i bombardament u?or a adus importante servicii mai ales în timpul atacurilor acesteia, asigurând leg?tura permanent? cu trupele române prin zboruri la în?l?imi mici (500-300 m altitudine), lansarea mesajelor lestate sau prin telegrafie f?r? fir (t.f.f.) comandamentelor terestre, care erau informate despre ceea ce se întâmpla în liniile inamice[27]. Buletinul de informa?ii nr. 84 al A.1.R. din 18/31 iulie 1917 prezint? informa?iile aeriene ob?inute de la observatorii aerostieri: „La ora 14.30 s-a observat o coloan? mare de tr?suri ?i automobile pe ?oseaua F?urei spre M?r??e?ti. De la km 11, o parte din coloan? s-a îndreptat spre Bizighe?ti, iar alta c?tre P?tr??cani. În sectorul Bilie?ti - Odaia Preotului ?tefan, artileria inamic? r?spunde cu un num?r mult mai mic de guri de foc decât înainte. Se parte c? aici sunt numai dou? baterii: una de 90 mm ?i alta de 77 mm" [28].

Luptele din ziua de 19 iulie/1 august 1917, ultima zi a opera?iei ofensive de la M?r??ti, au fost de o înver?unare deosebit?, plaiul M?gurei ?i M?gura Ca?inului n-au putut fi cucerite de trupele române. Oprirea ofensivei s-a datorat în primul rând aliatului rus, care a refuzat s? mai participe cu tot poten?ialul la aceste opera?ii militare, retr?gând de pe frontul nostru 9 divizii de infanterie ?i 2 de cavalerie. În tot acest timp, Înaltul Comandament al Puterilor Centrale a trimis suplimentar pe frontul românesc patru divizii de infanterie ?i dou? de cavalerie. Raportul avia?iei A.2.R. con?ine urm?toarele informa?ii: „Escadrila Farman 2. Recunoa?tere de armat? în regiuea Oituz - Târgu Secuiesc - Valea Lep?ei - Soveja. La Hârja (s-au v?zut - n.a.) bivuacuri, unul de 60 de corturi, cel?lalt este mult mai numeros, 3 parcuri de vehicule, 48 de chesoane de artilerie ?i 120 de tr?suri. Între Poiana S?rat? ?i Cota 490 - bivuacuri, iar la Oituz bar?ci mult mai numeroase decât în urm? cu o lun?. În gara Berecz (Bre?cu) foarte mult? anima?ie. Între Valea Lep?ei ?i Valea ?u?i?ei s-a v?zut un bombardament violent de artilerie. Toate podurile peste râul ?u?i?a, la nord de Cota 453 (nord de Fabrica „Carpa?i") sunt distruse. Aparatul nostru a fost înso?it de dou? Nieuporturi. Forma?ia a fost urm?rit? de trei avioane inamice care n-au avut curajul s? atace. For?ele inamice sunt concentrate pe Valea Oituzului, între Hârja ?i Cota 490 se afl? o divizie. Escadrila F.6. Un zbor de recunoa?tere în sectorul Ire?ti - Panciu (echipaj, plutonierul pilot Cicei - plutonierul observator Ialomi?eanu). Multe coloane de infanterie ?i de c?ru?e se îndreptau spre nord, trecând Putna ?i ?u?i?a. O coloan? de artilerie se îndrepta din Panciu spre Str?oani iar o coloan? de 200 c?ru?e se îndreapt? din Jari?tea spre Bolote?ti. De la Clipice?ti spre Cucuie?i, o coloan? lung? de infanterie în lungime de peste 500 m. La nord-est de Panciu sunt 28 de amplasamente de artilerie. N-a fost semnalat nici un avion inamic"[29].

În ziua de 21 iulie/3 august 1917, Grupul 2 Aeronautic a îndeplinit 18 misiuni de lupt?, echipajele din escadrilele de recunoa?tere au semnalat lucr?ri noi la Cosme?tii din Vale iar pe calea ferat? Râmnicu S?rat - Foc?ani, un trafic mare de trenuri. Aviatorii no?tri au întâlnit opt avioane inamice numai în sectorul Tecuci - M?r??e?ti. Rapoartele lor au semnalat o vie activitate a avia?iei Puterilor Centrale. Astfel, la ora 9.00, dou? avioane germane au lansat la Târgu Ocna dou? bombe, iar la ora 10.00 alte dou? aparate de recunoa?tere inamice au fost semnalate între Ca?in ?i Oituz. S-au desf??urat ?i lupte aeriene între echipajele române?ti din escadrilele de recunoa?tere ?i aviatorii germani. Echipajul din Esc. F.4 format din sublocotenent (slt.) pilot Vasile Niculescu ?i lt. obs. Petre Cr?ciunescu a bombardat pozi?iile inamice dintre Ire?ti ?i M?r??e?ti. Aviatorii no?tri s-a luptat cu un avion german de vân?toare, F.60 nr. 2630 a fost lovit de 20 de gloan?e explozive în carling?, motor ?i planuri[30]. Necesit??ile frontului au determinat M.C.G.R. s? stabileasc? noi misiuni pentru unit??ile de avia?ie care luptau pe frontul A.1.R. Esc. F.4 a fost pus? la dispozi?ia C.8.A.Ru., Esc. F.7 ?i Compania 5 Aerosta?ie executau misiuni pentru C.5.A.R. Esc. F.9 ?i Compania 1 Aerosta?ie îndeplineau misiuni de lupt? pentru C.3.A.R. Escadrilele de vân?toare N.3 ?i N.11 aveau misiunea s? asigure protec?ia avioanelor de recunoa?tere ?i reglaj, precum ?i zborurile efectuate în spatele liniilor inamice[31].

La 22 iulie/4 august 1917, timpul a fost nefavorabil cu ploaie ?i vânt. Dup?-amiaz?, la ora 15.35, aviatorii din Esc. F.4 ?i-au luat zborul. Observatorul a v?zut noile fortifica?ii inamice pe malul drept al Putnei în regiunea satelor Prisaca - Lunca - Podurile. Se lucra la al doilea rând de tran?ee; la Cota 563, la est de satul Podurile, s-au v?zut dou? redute. Traficul mare al convoaielor de vehicule însemna c? inamicul se aproviziona intens cu muni?ii ?i materiale.

În ziua de 23 iulie/5 august, timpul s-a men?inut nefavorabil, cu ploaie ?i vânt. Pe frontul A.2.R., folosind fiecare or? bun? de zbor, personalul navigant al Esc. F.2 a efectuat o recunoa?tere fotografic? în zona M?gura Ca?inului, dou? zboruri de reglarea tirului unei baterii de 105 mm asupra a patru cazemate aflate la Cornul M?gurei ?i Poiana Înc?rc?toarea, dou? zboruri de reglarea tirului unei baterii de 120 mm lung asupra Cotei 1152 (M?gura Ca?inului). A?adar misiunile executate de Aeronautica Român? pe timpul B?t?liei de la M?r??ti au fost: - recunoa?terea aerian? îndep?rtat?; - recunoa?terea aerian? pentru descoperirea ?i identificarea for?elor existente într-un sector; - supravegherea câmpului de lupt?; - corectarea focului artileriei; - informarea comandan?ilor marilor unit??i; - nimicirea în aer a avioanelor inamicului; - ?i lovirea diferitelor obiective ale acestuia. Pentru aceasta, grupurile aeronautice au zburat deasupra dispozitivului terestru al inamicului, realizând sute de fotografii de la diferite în?l?imi.

Din studiul acestora ?i din informa?iile furnizate de echipaje a reie?it o imagine clar? a dispozitivelor de lupt? ale Puterilor Centrale, faptul c? acestea î?i fortificau pozi?iile, transformând localit??ile în centre de rezisten?? ?i c? artileria german? concentrat? pe Siret ocupa pozi?ii mai joase decât cea româno-rus?, la o distan?? mai mare fat? de unit??ile de infanterie. În general artileria antiaerian?, a dus ac?iuni de lupt? pentru asigurarea protec?iei preg?tirii opera?iilor Armatei Române[32]. Aerostierii au ac?ionat cu deosebit curaj în îndeplinirea misiunilor de observare aerian?, asumându-?i riscul de a fi ?inte sigure pentru inamic. Pentru a se salva din baloane incendiate aerostierii au s?rit cu para?uta, realizând în premier? para?ut?ri în Aeronautica Român?[33].

La M?r??e?ti, cerul bubuia de salvele mitralierelor de bord

În timp ce pe frontul A.2.R. avea loc o relativ? ?i temporar? stabilizare a ac?iunilor de lupt?, mai la sud, în lunca Siretului inferior, se încheiau preg?tirile pentru o nou? ?i crâncen? încle?tare. Ofensiva pe care inamicul avea s? o dezl?n?uie în aceast? zon? se va zdrobi de ap?rarea dârz? a A.1.R. de la începutul lunii august 1917, opera?ie de amploare r?mas? în istoria R?zboiului de Întregire Na?ional? sub denumirea de „B?t?lia de la M?r??e?ti". Desf??urat? de-a lungul a 29 de zile, între 24 iulie/6 august - 21 august/3 septembrie 1917, prin amploarea ?i complexitatea luptelor angajate, b?t?lia de la M?r??e?ti a fost cea mai mare confruntare militar? de pe frontul românesc în anii primei mari conflagra?ii mondiale.

Ca o consecin?? imediat? a victoriei de la M?r??ti, inamicul a fost silit s? decid? mutarea loviturii principale proiectate de la Fundeni-N?moloasa în zona Foc?ani, pe direc?ia principal? Adjud. Ca urmare a înfrângerilor pe care armatele ruse le înregistraser? în Gali?ia ?i Bucovina, inamicul c?uta s? cuprind? ca într-un cle?te, printr-o manevr? dublu înv?luitoare dinspre nord ?i sud-vest, for?ele româno-ruse din Moldova, pentru a elimina definitiv România din r?zboi ?i a-?i deschide drumul spre Ucraina. A?adar, ini?iativa strategic? trecuse de partea armatelor Puterilor Centrale, în urma opririi ofensivei Brusilov în Gali?ia ?i Bucovina. Planul de campanie al for?elor române ?i ruse prevedea acum trecerea la ap?rare pe întregul front din sudul Moldovei ?i Carpa?ii de Curbur?, concomitent cu stabilirea unor m?suri menite s? asigure spatele dispozitivului împotriva unei ofensive de propor?ii declan?ate de Puterile Centrale din sudul Bucovinei.

Începând din noaptea de 23 iulie/5 august - 24 iulie/6 august 1917, primii aviatori români ce au fost deasupra frontului la ora 5.30, un echipaj format din plt. pilot Andrei ?i?u ?i slt. obs. Constantin Nicolau, au survolat la 500 m sectorul de front de la confluen?a Siretului cu Putna. Aviatorii no?tri au r?mas impresiona?i de ceea ce au v?zut: germanii bombardau cu o violen?? extraordinar? pozi?iile ruse?ti de pe Putna. Situa?ia era grav?, trupele noastre erau în curs de deplasare de la N?moloasa spre M?r??e?ti, iar unit??ile de avia?ie ale A.1.R. erau preg?tite s? plece pe noile aerodromuri, a?a cum se stabilise. Gl. Iacob Zadik, ?eful de stat major al A.1.R., a contramandat ordinul de deplasare a escadrilelor ?i prima m?sura luat? a fost realizarea unei permanen?e în aer ?i concentrarea pe aerodromul de la Tecuci a jum?tate din avioanele de lupt? din escadrilele de recunoa?tere ?i vân?toare, pân? când marile unit??i de infanterie ?i artilerie, ajunse în zonele de destina?ie, apelau direct la serviciile avia?iei.

A.1.R. dispunea de trei escadrile de recunoa?tere ?i bombardament u?or: F.4, F.7 ?i F.9, o escadril? de recunoa?tere îndep?rtat? C.12 dotat? cu avioane bimotoare C. G.4, dou? escadrile de vân?toare N.3 ?i N.11, o escadril? de bombardament strategic B.M.8 dotat? cu bombardiere moderne armate cu tunuri de 37 mm ?i lansatoare de bombe ?i cinci companii de aerosta?ie. Companiile de aerosta?ie alc?tuiau o linie de observare a c?rei dep?rtare înapoia frontului nostru varia între 5 ?i 12 km dup? teren, în?l?imea de ascensiune variind dup? luminozitatea zilei ?i dup? activitatea sectorului inamic pe care-l observa, între 500-1.000 m în?l?ime. Serviciile aerosta?iei au fost de mare folos, în primul rând r?bdarea pân? la stoicism a observatorilor aerostieri, afi?a?i sub ploaia de obuze ?i gloan?e, sub atacul avioanelor de vân?toare inamice ?i în mijlocul tuturor intemperiilor atmosferice, care au dus în câteva rânduri la ruperea cablurilor de sus?inere a baloanelor „Caquot", au umplut de admira?ie sufletele celor care i-au v?zut în b?t?lia de la M?r??e?ti.

Pentru coordonarea ac?iunilor celor dou? grupuri de avia?ie, Direc?ia Aeronautic? din M.C.G.R. a elaborat documentul intitulat „Instruc?iuni asupra întrebuin??rii avia?iunii în perioada ofensivei". S-au stabilit misiunipe categorii de avia?ie:
- Avia?ia de recunoa?tere, zilnic, în zona frontului, cu un avion F.40 supraveghea ?i fotografia prima linie, transmi?ând prin t.f.f., toate informa?iile importante.
- Avia?ia de artilerie urma s? regleze tirul fiec?rei divizii române?ti pentru distrugerea lucr?rilor genistice din liniile 1 ?i 2 inamice, a fortifica?iilor. Fiecare divizie a fost dotat? cu dou? posturi de t.f.f., escadrilele de recunoa?tere asigurau zilnic ?ase avioane pentru executarea misiunilor în folosul artileriei.
- Avia?ia de bombardament avea misiunea s? atace cu bombe principalele obiective ale inamicului aflate la: Foc?ani, M?rtine?ti, Muchea, gara Ianca, Br?ila, portul ?i debarcaderul, g?rile de debarcare de la Buz?u, Râmnicu S?rat, Foc?ani ?i Traianu. Se avea în vedere bombardarea liniei ferate înguste Râmnicu S?rat - Gulianca cu ramifica?iile spre satul Râmniceni ?i depozitele - deja fotografiate - de la Vâlcele, Pl?gine?ti, M?rtine?ti, D?sc?le?ti, Urleasca, Ianca. Avioanele F.40 dotate cu lansatoare care luau opt bombe „Gros" sau „Michelin" de 12 kg fiecare, aveau misiunea s? plece în fiecare zbor cu lansatoarele pline pentru atacarea trupelor inamice, a convoaielor de vehicule ?i a depozitelor de carburan?i ?i muni?ii.
- Avia?ia de vân?toare înso?ea permanent avioanele de recunoa?tere, de artilerie, de bombardament sau de recunoa?tere îndep?rtat?. În total, pe frontul de la M?r??e?ti, avia?ia român? dispunea de aproximativ 90 de avioane, toate de produc?ie francez? cu caracteristici tactico-tehnice asem?n?toare celor germane ?i austro-ungare.
- Va urma -

-------------------------------------------------------------
[22] Avram Valeriu, Aeronautica român? în R?zboiul de Întregire Na?ional? 1916-1919,...p. 250
[23] A.M.R., fond M.C.G., ds. 294, f. 579
[24] Ibidem, ds. 209, filele 87, 99; ds. 1148, f. 28
[25] Ibidem, ds. 294, f. 579
[26] Ibidem, ds. 209, f. 203
[27] Avram Valeriu, Aeronautica român? în R?zboiul de Întregire na?ional? 1916-1919,...p. 261
[28] A,M,R., fond M.C.G., ds. 818, f. 275
[29] A.M.R., fond M.C.G., ds. 881, f. 16
[30] Arhiva Muzeului Militar Na?ional (A.M.M.N.), fond Manuscrise, document nr. 254
[31] A.M.R., fond Direc?ia Aeronauticii, ds. 149, f. 110
[32] B?rboi gl c a (r) Vasile, Popescu gl bg (r) Titus, Teodorescu gl bg (r) Eugen, Neagoe lt col Visarion, Istoria artileriei ?i rachetelor antiaeriene române, volumul (vol) I, Editura Modelism , Bucure?ti, 1996, p.72
[33] Strâmbeanu gl mr dr. Victor, Nicoar? cdor dr. Marius-Adrian, Barac mr Mircea, Stan cpt Daniel, Turturic? Sorin, Sult?noiu Adrian, Op. cit., p. 94

footer